100 matches
-
nespus mă atragi, Ce pot să vorbesc e că nespus îmi plăci! E noapte și viața asta mare și atât de grea, Ca prin ceață vrea să sfarme această stea, În 'căințe dușmănoase vor să ne piardă, Și-nălțări înstelate îndatorii vor să ceară! Referință Bibliografică: Chipul ce străluce... / Valerian Mihoc : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1193, Anul IV, 07 aprilie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Valerian Mihoc : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este
CHIPUL CE STRĂLUCE... de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1193 din 07 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/354060_a_355389]
-
jos de pe ștampila de vot a enoriașilor și înapoi la evanghelizarea conștiințelor. Care trebuie să fie relația corectă dintre Biserică și politică? „Relația trebuie să fie în același timp paralelă și convergentă. Paralelă, pentru că fiecare are propriul drum și propriile îndatorii specifice. Convergentă, numai în a ajuta poporul. Când relația converge înainte, fără popor, sau nesocotind poporul, începe acea coabitare cu puterea politică care ajunge să putrezească Biserica: afacerile, compromisurile... Trebuie ca relația să fie paralelă, fiecare cu propria metodă, propriile
Biserica și politica () [Corola-blog/BlogPost/337862_a_339191]
-
specifice. Convergentă, numai în a ajuta poporul. Când relația converge înainte, fără popor, sau nesocotind poporul, începe acea coabitare cu puterea politică care ajunge să putrezească Biserica: afacerile, compromisurile... Trebuie ca relația să fie paralelă, fiecare cu propria metodă, propriile îndatorii, propria vocație. Convergentă doar pentru binele comun. Politica este nobilă, este una dintre formele cele mai înalte de caritate, așa cum spunea papa Paul al VI-lea. O murdărim când o folosim pentru afaceri. Chiar și relația dintre Biserică și puterea
Biserica și politica () [Corola-blog/BlogPost/337862_a_339191]
-
1876, scria despre evoluția limbii române: Românii au trei stiluri de vorbire, purist sau latin, stilul tânăr românesc sau francez și stilul vechi românesc sau conservator”. Și exemplifică: „puristul: m-am obligarisit; francezomanul: m-am engajarisit și conservatorul: m-am îndatorit”. Ce s-a întâmplat cu cele trei sinonime, dintre care două neologisme , din latină și franceză? Pe care le-a păstrat limba? Pe toate. Pentru că, în timp, uzul limbajului românesc le-a cizelat, primenit și le-a transformat în verbele
LIMBA ROMÂNILOR-5 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1432 din 02 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371887_a_373216]
-
zic am dovedit. Dar fiindcă cu prilejul cercării ce am făcut însumi, coborându-mă pe Trotuș până în Siret și pe Siret la vale până la Mărășești, am întâmpinat ceva greutăți lesne de îndreptat, alerg la înaltul ajutor”. El cere să se îndatorească isprăvniciile să-i dea oameni pentru curățirea răchișurilor și aducerea vaselor înapoi, adică împotriva curentului, urmând ca să organizeze curse regulate de navigație. El mai cerea, de asemenea, desființarea morilor și a iezăturilor de pe acele râuri. Cererile lui au fost aprobate
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
m-am prea grăbit. PSAMIS Nu așa de mult.. Aicea îți aduc un oaspe-al meu, Prețuitul meu prieten Bomilkar, pe care eu, Cunoscîndu-l din Cartago... ți-l prezint... De mă iubești Vei fi bună pentru dânsul și o să-l îndatorești. LAIS (îndreptîndu-se spre BOMILKAR) Fii binevenit prieten al prietenului meu. BOILKAR Fericit de-a ta-ntîlnire și, privindu-te mereu, Am știut c-a ta primire va fi mult prietenoasă, Dară ceea ce te face la vedere mai frumoasă E-acel farmec
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
traduce poate prin înălțime imperială. {EminescuOpXIV 83} Campanie romeică fără În anul următor (1187) sămânța cea rea a neprecauțiunii împărătești rodi pe deplin, succes în a[nul] 1187. căci el lăsase teatrul războiului din Moesia fără nici o garnizoană și nu îndatorise populația de-a-i da ostatici cu de prisos. Frații Asan și Petru, întăriți prin cumani din partea de loc în care mai târziu se-nființă Moldo-Valahia, întemeindu-se cu încredere pe oștirea lor de luptă, disponibilă, și cu de prisos, nu
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
Leon di Santa Cruce legat apostolic pentru îndeplinirea actului încoronării și cerea de la solicitatorul de coroană făgăduința cu jurământ cumcă nu numai el se va sârgui a se ține cu credință și a urma cu ascultare biserica romană, ci va îndatori, ba va sili chiar la o asemenea purtare pe toate țările de sub stăpînire-i. Încolo Innocețiu III îi mai îngăduia, după cererea episcopului Blasius, dreptul public și liber de-a bate monete, cu inscripția ce va crede de cuviință și cu
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
se încuviința decât luptătorilor ce pornesc la Sf[întul] Mormânt. Spre același scop, papa dete arhiepiscopului din Kalocsa împuternicire ca să poată scădea 20 de zile din termenele de pocăință impuse pentru o samă de crime credincioșilor acelora cari se vor îndatori a lua parte la această campanie {EminescuOpXIV 117} Mânia papei contra lui Ioan Asan și a lui Vatatzes și chemarea la război contra lor. Curând se-ntoarse foaia însă, căci trimiterea unui legat apostolic a rămas fără de nici o urmare și
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
acum înainte granița între teritoriul romeic si cel bulgăresc. Spre nord recunoscură dominațiunea împăratului tarile cetăți Stumpium și Chotobos, ținutul Belebudium, orașele Skopia și Belnus și celelalte până la ținuturile Prilapos și Pelagonia, în fine orașele Neustapolis și Prosakos. Împăratul se îndatori printr-un tratat încheiat cu regele bulgar de-a se mulțumi cu această lărgire de teritoriu și de-a nu-și întinde mai departe granițele. Fiece oraș sau regiune adaos la romei primi veste formală despre aceasta prin scrisori proprii
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
din Ardeal, captivat de evlavia acestuia, se simți determinat de a abate cu binele amenințătoarea invazie. Se supuse regelui, îl întîmpină la margine, îngenunchie înainte-i, îi jurui credință neclintită și ascultare nestrămutată ca unui suveran al său și se îndatori a plăti tribut pe fiecare an. Spre închinare solemnă aduse daruri splendide, prezenturi strălucite și pietre scumpe, pe care le hărăzi cu îmbelșugare regelui și coroanei Sf. Ștefan spre semn de supunere. Raportul reciproc deveni atât de prietenesc încît {EminescuOpXIV
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
mitropolit al Valachiei; apoi edictul mai accentuă făgăduința categorică și juruită a lui Vodă cumcă el se va mărturisi d-acum înainte împreună cu țara sa în mod irevocabil la biserica grecească, că va fi subordonat patriarhatului ecumenic și că va îndatori cu stricteță pe urmașul său în domnie la respectarea acelor juruințe și în fine, edictul rosti rezerva pentru dreptul patriarhatului d-a numi după moartea mitropolitului Iacint, după liberă chibzuință, pe urmașul lui. După ce împăratul Ioan Paleolog se declară și
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
Mircea Vodă s-ar întîmpla să-ncheie pace, armistițiu sau orice altă învoială statornică ori vremelnică cu regele maghiar, el să aibă dreptul de-a-l cuprinde și pe regele polon în acea învoială, așa încît acest din urmă să rămâie îndatorit de-a încuviința și urma pe seama lui învoiala făcută; daca în fine unul din cei trei aliați (să fi intrat el sub orișice condiție în alianță) ar voi să se despartă de ea numai din propria lui putere, atunci ceilalți
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
carele sau din alte cauze temeinice vor petrece liberi și siguri în Valachia, fără a fi supărați sau vătămați în persoana ori avutul lor. În întreg documentul tratatului Mircea vorbește ca amic și aliat recunoscător, nicidecum ca vasal și partizan, îndatorit la credință; nu-l numește pe rege nicăierea suveran (Dominus meus sau naturalis ), precum se obicinuia aceasta în relații de vasalitate, și n-au găsit întru aceasta împrotivire din partea lui Sigismund. Cu toate planurile mari și pregătirile cuprinzătoare, întreprinderea se
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
el garnizoană câtă trebuia pentru a îngreuia valahilor trecerea Dunării. Înghesuit astfel și nesimțindu-se egal cu puterea osmană, Mircea trimise în anul 1414 soli proprii la Curtea din Adrianopol, ceru și căpătă pace, încheie despre aceasta un tratat, se îndatori să plătească un tribut anual în feliul și după măsura pe care le va dicta Mahomed însuși și trimise ca ostatici pe doi fii ai săi și trei fii de boieri mari. Pe solii de pace valahieni, sârbi și bulgari
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
Aliat cu Polonia prin tratatele de la a[nul] 1390 și 1391, Mircea deschise negoțului polon porțile Valachiei. El învoi negustorilor poloni și litvani introducerea nelimitată a orice soi de marfă, îi îndreptăți să cumpere și să vânză liberi și-i îndatori să plătească numai una dată vamă și anume în capitala Târgoviște, declarată emporiu, îi scuti de orice altă răspundere de vamă în tot cuprinsul domniei sale, le-ngădui intrarea în toate orașele, târgurile, porturile și satele și tot spre ușurarea negoțului
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
și urmașilor lor orașul și ținutul Halicz până la răspunderea sumei. Petru era obligat să apere bine contra inamicilor orașul și ținutul amanetat și în caz de trebuință să ceară ajutor de trupe de la regele; iar regele din parte-i se îndatorea să răspunză suma împrumutată chiar în cazul când Halicz ar încăpea pe mâni inamice și s-ar pierde. Petru Vodă se sili și izbuti să câștige pe Mircea, viteazul voievod al Valachiei, pentru Polonia și în contra Ungariei. Astfel se încheie
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
că moșia Șipenița din valea Prutului) cu hotarele ei vechi și iertă regelui cu totului tot datoria de banii pe care acesta-i împrumutase de la tatăl său Petru în anul l388. Dar cooperarea și ajutorul la război la cari era îndatorit în calitatea sa de vasal se obligă s-o dea în contra oricărui inamic al Poloniei, esceptînd însă pe prusieni și litvani, ale cărora țări, fiind prea depărtate și greu de ajuns, moldovenii să nu fie ținuți a se lupta în contra
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
acuma (în ziua de azi) în sfera aceasta. Deși e așa de izolată încercarea noastră de-a concepe dintr-una artea reprezintațiunei dramatice, totuși s-a dat fructifere intuițiuni de naturi dotate cu abondanță, dintre cari nu mă simt nimărui îndatorit mai mult decât lui L. Tieck, poetului și {EminescuOpXIV 218} dramaturgului german. Li se simte îndegetărilor lui că toate-s crescute pe pământul concepțiunei (Anschauung) poetice și a celor mai curate esperiențe artistice; de unde sensul lor e în regulă cu
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
țară tal. 30.000” - Anonimul Bălenilor), nedescurajat de „insuccese”, Șerban Cantacuzino (care, special pentru Hrizea, înființase funcția de mare vornic 347) perseverează în desfășurarea acțiunii de desființare a inamicului. întâi material, sub presiunea unor „munci groaznice”: „De nevoie, s-au îndatorit [Hrizea], și au dat al lui ce avea; și ș-au vândut satele, și moșiile, și țiganii; și au plinit banii”. Avea însă de-a face cu un adversar demonic (cronicarul Bălenilor îl suspectează necontenit: „cu ce socoteală, Șărban-vodă va
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
de joc: Da' cum nu!? că nu mi-oi feșteli eu mânuțele tătucuței și a mămucuței! Multe slugi ați avut ca mine? Atunci, cu toatele, știind că mai ușor ar putea căpăta cineva lapte de la o vacă stearpă decât să te îndatorească o fată alintată și leneșă, au lăsat-o să-și urmeze drumul în pace și n-au mai cerut de la dânsa nici un ajutor. Și mergând ea tot înainte, a ajuns apoi și ea la Sfânta Duminică; dar și aici s-
Cartea mea de lectură by Mariana Bordeianu () [Corola-publishinghouse/Science/559_a_873]
-
sfintei cetăți Ierusalimului, chirio chir Parfenie, și văzând domnia mea că nu puțină osteneală au arătat cu învățăturile sale cele duhovnicești către folosurile sufletești a obștii, așijderea și egumenii acestor mănăstiri... pururea aflându-se în slujba obștiei,... și mai mult îndatorește pe tot creștinul a se cinsti cu cele mai... nemăsurate daruri, am făcut obicei tuturor mănăstirilor Sfântului Mormânt, adecă: Galata, Barnovschi și Cetățuia și a Sfântului Sava și Bârnova,... ca să scutească aceste mănăstiri toată desătina pe toate bucatele ce vor
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
mă uiți, mai cu seamă când adormi. Mihai 159 [EMANOIL GRĂDIȘTEANU] Iași, în 19 octomvrie 1876 Domnule Prezident, Următor hotărîrei N-o 328, luată de înalta Curte de Compturi, prin care subsemnatul, fost director al Bibliotecei Centrale din Iași, e îndatorit a depune la grefa acelei Curți inventariul de cărțile și mobilierul bibliotecei pentru vremea cât a funcționat el, are onoarea a vă alătura pe lângă aceasta 179 {EminescuOpXVI 180} sub A) inventariul sumariu precum a fost trimis onor. Ministeriu al Instrucției
Opere 16 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295594_a_296923]
-
în locuința sa firească și nu se va aproviziona școala cu lemne îndestule, ca să poată funcționa în toată regula, domnul învățător va raporta revizoratului școlar, ca acesta să ia măsurile necesare pentru a se avertiza primariul. D-nul învățator e îndatorit a comunica o copie de pe această nota de inspecție d-lui primar și a priveghiui urmarea întocmai a dispozițiilor cuprinse în ea. Neurmărindu-se ele, va raporta despre aceasta. Biserica din Ș[ipotele] Alex. Lefteriu n-au ținut școală deloc
Opere 16 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295594_a_296923]
-
parcă mi[-i] groază când gândesc că va veni o zi în care durerea mea de azi fără urmă va pieri. Ești atât de generos încît mă întrebi de starea în care am rămas și cu ce m-ai putea îndatori; când voi fi mai în putere și mai liniștită ți le voi spune toate, acuma // însă mă mărginesc a te ruga să-mi faci o suplică la Ministeriul de Culte în care să ceri din parte-mi să-mi acorde
Opere 16 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295594_a_296923]