100 matches
-
se părăsesc groapele îndată ce agiung la 360 palme adâncime Săparea sării se face de șalgăi și de arestanți; acei întâi sînt scutelnici așezați pe moșia statului, iar ceialalți, pentru crimene osândiți pe un număr de ani sau pe viață sînt îndatoriți a lucra o câtime hotărâtă de sare. Încât, în 14 sau 16 ceasuri lucrătoare la un crivac, cu 3 cai, se scot 250 bulgări de sare în câte 60-80 ocă și, prin urmare, la tus-opt crivace, 20.000 ocă, când
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
să fie scutită de un tribut greu pe care-l plătește în tot anul pentru ferul străin, deși fer-piatră se găsește cu îmbelșugare între codrii cari putrezesc fără folos și pe lângă împoporarea lipsită de subzistență, apoi subscrisul declară și se îndatorește în public că este dispozat a îndemăna pe fiecare antreprenor patriot de a înființa o mică fabrică de fier, c-un rezultat sigur și folositor pentru zilnica producere a 200 ocă de fier, c-un capital de 2.000 galbeni
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
câștiga cerutele însușimi. Apoi, fiindcă după planul propus, au să fie la acel institut cel puțin doi profesori statornici și anume: unul pentru teorie, iar altu aplicația agronomiei și așezare de fabrici și că la acest din urmă ram este îndatorit d<umnealui> Mihailic, iar pentru acel dintâi împregiurările cunoscute C<institei> Epitropii nu iartă a întrebuința pe d<umnealui> Filipescu, apoi iscălitul socotește că d<umnealui> Zefirescu, carile au învățat himia, tehnica, istoria naturală, adică două din trii părți a
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
ce Epitropia va găsi de cuviință a să faci într-un an, sînt datoriu totodată a da lămurită socoteală și de materialul ci va trebui la așazarea lor. Al 5<-lea>. De asămine, și Epitropia, spre răsplătirea ostenelilor mele, să îndatorește a-mi da o leafă de trii sute cincizăci # (galbeni n.ns. D.V.) pi an, în trii ciferturi, numărându-mi-se fiiștecare cifert înainte de începirea lui. Al 6<-lea>. Fiind că țăvile ci au a să așăza pentru aducirea apei
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
asămine, să fiu siguripsit din partea Epitropii că la orici prifacire <a> mădulărilor, eu să nu fiu dipartat supt nici un cuvânt, îndeplinindu-mi datoriile prescrisă mai sus, ci să fiu neschimbat pâr la închierea lucrării. Cătră toate aceste, dar, mă mai îndatoresc a fi cu cea mai mare eczactitate și luare aminte spre îndeplinirea datoriilor prescrisă mai sus, fără însă a mă pute agiuta cu vreo străină protecsii la vreo câtă de mică împrotivă urmare. Pentru care, dar, închiindu-să două de asămine
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
sigur rezultat, deci pentru a se produce pietre de pave mai bune și mai trainice decât acele de la Tarcău, în câtime îndestulată și pe cât se poate mai ieftin decât în Tarcău, precum și cu subzistența trebuitoare a lucrătorilor, iscălitul se vede îndatorit pentru acest scop a propune următoarele: Din stâncile de la Movila lui Purcel, ce sînt mult mai tari decât acele de la Tarcău, lucrătorii numai atunce pot să producă pietrele cubice de pave, tot cu acel preț de la Tarcău, când ei vor
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
umblarea pe pave cu de asemenea pietre naturale este tot așa de comodă ca și pe pave cu pietre cubice și nicidecum așa de hurducătoare ca pe pave cu bolovani de Bistrița. Apoi, pe aceste temeiuri pozitive, iscălitul se vede îndatorit a propune ca onoratul Departament să binevoiască a ordona: ca, la facerea pietrelor cubice la Movila lui Purcel, din acele pietre care nu vor fi bune pentru producerea acelor cubice să se facă pietre naturale de pave cu 4 fețe
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
unei circulare a ministrului cultelor și instrucțiunii publice către prefecți, în care le reproșa neimplicarea în susținerea unor discuții în biserici de către preoți și învățători, care să explice populației ce suferințe au fost îndurate până atunci și ce drepturi și îndatori dobândea fiecare cetățean după 11 februarie.758 O dovadă a faptului că "subiectul" Cuza provoca și după 1866 neliniști în rândul unor lideri politici era evitarea de către guvernul român a serbării, în 1867, a zilei de 24 ianuarie, nedorindu-se
by LIVIU BRĂTESCU [Corola-publishinghouse/Science/985_a_2493]
-
publicare, și de a-l face mai accesibil contemporanilor noștri, iubitori de istorie. Astfel, cuvinte ca: opiniune, relațiune, pozițiune, religiune, ambițiune, cetățan, imitează, confirmațiune, excluziune, extorsiune, mediațiune, a încunjura etc. au primit forma modernă: opinie, relație etc. Datorită devine datorată, îndatorit - îndatorat ș.a. Dar s-au păstrat termeni originali ca: nimică, închizășluiește, predomnire, de altmintrelea, extracte, mântui, oareșcare, oareșcum, șădere, trebuințe, prădăciune, ca și nefirescul cabinet rusesc, general rusesc, pentru culoarea atmosferei de epocă, dar și pentru farmecul stilului personal al
Acţiunea politicii ruse în Ţările Române povestită de organele oficiale franceze by Radu ROSETTI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101003_a_102295]
-
act mergea mai departe: art. 8 stipula că, dacă Poarta n-ar primi medierea vorbită în art. 23 al tratatului de la Tilsit sau, dacă trei luni după deschiderea negocierilor, ele nu ar fi condus la un rezultat satisfăcător, Franța se îndatorește să facă cauză comună cu Rusia și amândouă părțile contractante se vor sfătui spre a sustrage toate provinciile împărăției otomane jugului și vexațiunilor turcești. Nu încape îndoială că, în desele întrevederi ce le avură împreună Napoleon și Alexandru I, cu
Acţiunea politicii ruse în Ţările Române povestită de organele oficiale franceze by Radu ROSETTI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101003_a_102295]
-
de acord cu Napoleon, pe baza principiului uti possidetis și în urma recunoașterii de către Anglia a noii ordini de lucruri stabilite de Franța în Spania. În schimb, Napoleon recunoștea Rusiei stăpânirea definitivă a Țărilor Române: „Art. 5. Înaltele părți contractante se îndatoresc să privească, ca condiție absolută a păcii, recunoașterea de către Anglia a Finlandei, a Țării Românești și a Moldovei, ca părți integrante ale imperiului Rusiei. Art. 8. M. S. Împăratul Rusiei, după revoluțiile și schimbările care tulbură împărăția otomană și care
Acţiunea politicii ruse în Ţările Române povestită de organele oficiale franceze by Radu ROSETTI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101003_a_102295]
-
dădea dreptul să spere [la] resurse noi. Astfel, viitorul a fost jertfit prezentului și acesta este un rău care se observă aici chiar în lucrurile cele mai simple...” „... De ieri, boierii nu mai vorbesc decât de un ordin care-i îndatorește să furnizeze 5.500.000 puduri de fân... spre a înlătura imensele pierderi ce ar rezulta din executarea ordinului sus citat, Divanul a propus ca, mai întâi, să se oprească din totalitatea recoltei, câtimea necesară pentru caii și boii întrebuințați
Acţiunea politicii ruse în Ţările Române povestită de organele oficiale franceze by Radu ROSETTI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101003_a_102295]
-
oareșcum oprit și ca paralizat de la început... Era greu de admis ca Domnul, creatură a Rusiei, să fi putut sau măcar să fi voit a se emancipa de sub controlul la care sunt supuse toate actele lui. Independent de recunoștința care-l îndatorește să nu caute a se elibera de acest control, chiar natura numirii lui 1-a pus tocmai în acea condiție de atârnare, care n-ar fi fost soarta unui Domn numit de Adunarea națiunii și care trebuie mai ales să
Acţiunea politicii ruse în Ţările Române povestită de organele oficiale franceze by Radu ROSETTI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101003_a_102295]
-
au aignuit din paragraful afacerilor de bine a Casei Centrale a Clerului", la care s-au adăugat 12.000 lei luați de la Sf. Spiridon (din "paragraful milelor") și vreo 14.000 rezultați "prin reprezentații în folosul săracilor, la care sunt îndatoriți toate trupele de teatru ce petrec în capitalie". În total, bugetul era apreciat la vreo 79 mii lei, "care cu ajutorul lui Dumnezeu, prin hărăziri binevoitoare, vor mai spori cu vreme și vor înlesni o mai mare întindere a Ospițiului". Ospiciul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
jura supt steag, ca nu cumva să fiți amăgiți ș...ț Până când nu vi s-or Împlini aceste drepte cereri, voi nu cumva să vă amăgiți a ieși din patria voastră numai la porunca vreunor străini. Pe voi astăzi vă Îndatorește numai porunca Împăratului și numai la comanda acelora să vă supuneți cari vă vor arăta subscrierea adevărată a numelui Împăratului Ferdinand I ș...ț Fiți tot bravi și eroi, Însă cercetați foarte bine pentru cine și asupra cărora vă mână
[Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
unei circulare a ministrului cultelor și instrucțiunii publice către prefecți, în care le reproșa neimplicarea în susținerea unor discuții în biserici de către preoți și învățători, care să explice populației ce suferințe au fost îndurate până atunci și ce drepturi și îndatori dobândea fiecare cetățean după 11 februarie.758 O dovadă a faptului că "subiectul" Cuza provoca și după 1866 neliniști în rândul unor lideri politici era evitarea de către guvernul român a serbării, în 1867, a zilei de 24 ianuarie, nedorindu-se
[Corola-publishinghouse/Science/84966_a_85751]
-
de joc: Da' cum nu!? că nu mi-oi feșteli eu mânuțele tătucuței și a mămucuței! Multe slugi ați avut ca mine? Atunci, cu toatele, știind că mai ușor ar putea căpăta cineva lapte de la o vacă stearpă decât să te îndatorească o fată alintată și leneșă, au lăsat-o să-și urmeze drumul în pace și n-au mai cerut de la dânsa nici un ajutor. Și mergând ea tot înainte, a ajuns apoi și ea la Sfânta Duminică; dar și aici s-
Cartea mea de lectură by Mariana Bordeianu () [Corola-publishinghouse/Science/559_a_873]
-
an ,,să se înceapă învățătura adulților, adică a acelor oameni care în copilăria lor nu au cercetat deloc școala și prin urmare nu știu nici ceti, nici scrie, iară acuma trecând peste vârsta de 15 ani, nu se mai pot îndatori a umbla la școală.” Organizarea acestui demers a căzut în sarcina inspectorilor guvernamentali. Senatul școlar al consistoriului diecezan din Caransebeș a decis ca învățătorii și preoții să sprijine misia inspectorilor școlari comitatenși, mai ales că pentru cei care predau adulților
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
dar nici măcar pe de alte locuri fără știrea Ocârmuirii. Iar la întâmplare când vreunul dintre noi birnicii sau trepte ar pribegi, noi cei din urmă suntem răspunzători pentru [...], a plăti atât capitația lor către Hazne cât și toate havalele. Ne îndatorim că vom urma [...], atât cu straja, cât și pentru fiștecare localnic și alții, ce sfătuire și uneltiri ar revărsa. Despre care, simțind orice fel de rele urmări a vreunuia dintre noi, și nu vom înștiința [...], apoi nu numai ca să fim
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
mea le-am trecut de veșnică vânzare către dumnealui neguțitoriul losip Munteanu, în preț de 1050 galbeni, adică una mie cincizeci galbeni blanci cu zimți, din care acum am primit 500, iar restul de 550, până la împlinirea întregii sumi se îndatorește dumnealui cumpărătorul a mi-i număra îndată la statornica încredințare a actului de față16. Prevăzătoare, căminăreasa, îndrumată probabil și de soț priceput în tocmeala actelor încă de la Dumbrăveni are grijă să mai pună o clauză: că dacă dumnealui cumpărătoriul nu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
țară tal. 30.000” - Anonimul Bălenilor), nedescurajat de „insuccese”, Șerban Cantacuzino (care, special pentru Hrizea, înființase funcția de mare vornic 347) perseverează în desfășurarea acțiunii de desființare a inamicului. întâi material, sub presiunea unor „munci groaznice”: „De nevoie, s-au îndatorit [Hrizea], și au dat al lui ce avea; și ș-au vândut satele, și moșiile, și țiganii; și au plinit banii”. Avea însă de-a face cu un adversar demonic (cronicarul Bălenilor îl suspectează necontenit: „cu ce socoteală, Șărban-vodă va
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
m-am prea grăbit. PSAMIS Nu așa de mult.. Aicea îți aduc un oaspe-al meu, Prețuitul meu prieten Bomilkar, pe care eu, Cunoscîndu-l din Cartago... ți-l prezint... De mă iubești Vei fi bună pentru dânsul și o să-l îndatorești. LAIS (îndreptîndu-se spre BOMILKAR) Fii binevenit prieten al prietenului meu. BOILKAR Fericit de-a ta-ntîlnire și, privindu-te mereu, Am știut c-a ta primire va fi mult prietenoasă, Dară ceea ce te face la vedere mai frumoasă E-acel farmec
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
mă uiți, mai cu seamă când adormi. Mihai 159 [EMANOIL GRĂDIȘTEANU] Iași, în 19 octomvrie 1876 Domnule Prezident, Următor hotărîrei N-o 328, luată de înalta Curte de Compturi, prin care subsemnatul, fost director al Bibliotecei Centrale din Iași, e îndatorit a depune la grefa acelei Curți inventariul de cărțile și mobilierul bibliotecei pentru vremea cât a funcționat el, are onoarea a vă alătura pe lângă aceasta 179 {EminescuOpXVI 180} sub A) inventariul sumariu precum a fost trimis onor. Ministeriu al Instrucției
Opere 16 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295594_a_296923]
-
în locuința sa firească și nu se va aproviziona școala cu lemne îndestule, ca să poată funcționa în toată regula, domnul învățător va raporta revizoratului școlar, ca acesta să ia măsurile necesare pentru a se avertiza primariul. D-nul învățator e îndatorit a comunica o copie de pe această nota de inspecție d-lui primar și a priveghiui urmarea întocmai a dispozițiilor cuprinse în ea. Neurmărindu-se ele, va raporta despre aceasta. Biserica din Ș[ipotele] Alex. Lefteriu n-au ținut școală deloc
Opere 16 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295594_a_296923]
-
parcă mi[-i] groază când gândesc că va veni o zi în care durerea mea de azi fără urmă va pieri. Ești atât de generos încît mă întrebi de starea în care am rămas și cu ce m-ai putea îndatori; când voi fi mai în putere și mai liniștită ți le voi spune toate, acuma // însă mă mărginesc a te ruga să-mi faci o suplică la Ministeriul de Culte în care să ceri din parte-mi să-mi acorde
Opere 16 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295594_a_296923]