5,366 matches
-
să inspecteze situația la München, să salveze ce se putea lua din fostul domiciliu, să sorteze maldărul de manuscrise, documentele depozitate. A căpătat de la curierii ad-hoc un raport alarmant, că nu mai persistă o cale de întoarcere, că trebuie să îndure ipostaza de proscris, să hoinărească de aici înainte cu cortul, să fie hărțuit ca o pradă de vânat. Ceea ce i-a scos din sărite printre altele pe ideologii grandomaniei naziste a fost intuiția lui T.M. care declarase că urâtul nu
Micile infirmități ale oamenilor mari by S. Damian () [Corola-journal/Journalistic/11194_a_12519]
-
o sudură a ființei cu materialitățile care-și semnalizează misterul fără a ieși din cercul prezenței lor. Apare astfel o poezie ce oferă imagini ,obiectivate", plăsmuite parcă fără voia și deplina înțelegere a autorului, precum un vis care nu se îndură a cristaliza în simbol, păstrîndu-se într-o enigmatică imanență. înregistrăm un soi de descripții sau anecdote în care detaliul nu se distinge de esențial, tîlcul nu se dezlipește de aparență: ,vedea, din spate, un copilaș încercînd să se suie pe
Extaz și materie by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11298_a_12623]
-
de atunci, niciun merit pentru moștenirea de acum. Și totuși, tocmai în asta rezidă continuitatea câtorva dintre aceste familii: în felul în care au știut să-și clădească bunăstarea, dar și în cât și mai ales cum au putut să îndure a doua jumătate a secolului trecut. În istoriile lor, moștenirile vin la pachet cu amintirile. Ce moșteniri!, îți vine să exclami, dar imediat te repliezi: Dar și ce amintiri... Dar ca să nu închei într-o notă deprimanta, vreau s-o
Boierii azi by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82617_a_83942]
-
mă duce cu gândul la marile figuri ale lumii ortodoxe (Antonie, Vasile, Grigorie, Nectarie...). erau niște persoane foarte emancipate, de o noblețe sufletească fără margini, dar care deși prigoniți pentru valorile pe care le apărau au preferat să lupte. au îndurat nesfârșite umilintze, sustinandu-si cu ardoare ideile. ar trebui să urmăm exemplul lor. dacă gândul cu care încerci să iei atitudine este corect (adică spre folosul la toată lumea, inclusiv adversarii), nu riști să iți știrbești noblețea. dimpotrivă înlături și mândria
Faţa noastră cea de toate zilele by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82762_a_84087]
-
de zi cu zi, de a se face auzită vocea tuturor celor care vor să circule în siguranță pe bicicletă prin oraș. Oare șoferul de mașină care are acces pe toate străzile 168 de ore pe săptămână, nu poate să îndure câteva ore de circulație închisă? Biciclistul trebuie să îndure 168 de ore pe săptămână felul de condus agresiv al șoferilor? Ambii trebuie! Se numește toleranță și respect. Rolul mass-mediei în a sprijini astfel de acțiuni este foarte important. Printr-un
De ce nu merg la Velorutie by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82939_a_84264]
-
vocea tuturor celor care vor să circule în siguranță pe bicicletă prin oraș. Oare șoferul de mașină care are acces pe toate străzile 168 de ore pe săptămână, nu poate să îndure câteva ore de circulație închisă? Biciclistul trebuie să îndure 168 de ore pe săptămână felul de condus agresiv al șoferilor? Ambii trebuie! Se numește toleranță și respect. Rolul mass-mediei în a sprijini astfel de acțiuni este foarte important. Printr-un ton reconciliant cu șoferii, chiar pot să contribuie la
De ce nu merg la Velorutie by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82939_a_84264]
-
să facă altceva decât să-i dea apă la moară. Ce să faci atunci? Să nu faci nimic? Să taci, demn, în vreme ce ești înjurat, șoptindu-ți, asigurător, ca esti mai bun ca el? Dar pentru ce vină ar trebui să înduri un asemenea supliciu? Într-o țară normală, un circ că acesta n-ar fi normal. Dar cand Vadim, în ciuda cazierului sau mediatic, continuă să fie invitat fără ca ceilalți participanți să fie preveniți, când este lăsat să domine o întreagă dezbatere
De ce-am plecat din studioul 2 al TVR by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82851_a_84176]
-
filma, se imagina. A ajuns cu timpul să hrănească fantasma onanistă că ar fi mercenar în Legiunea Străină, deși bietul om nu era decît colonel în instituția aceea." Întîlnirea cu Ion Iliescu este de un haz nebun. Regizorul trebuie să îndure cîteva răbufniri culturale ale președintelui: îi spune că dacii vorbeau latina încă înainte ca romanii să apară pe aceste meleaguri. Personajul Daneliuc nu ripostează, are nevoie de bani pentru filmul său "Ovidius". Nu obține nimic și pleacă de la cocktail plin
Pisicii, cizme, volupăți by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/14745_a_16070]
-
boom postbelic și al dolcei vita - personajul lui Buzzati experimentează vestita nostalgie de la boue, sau, cum observă în postfață Smaranda Cosmin, "în accepție dostoievskiană, curiozitatea, deopotrivă masochistă, de a proba până unde poate coborî sufletul omenesc și câte lovituri poate îndura". Experimentul ia sfârșit prin uzură. Laide e salvată prin speranța maternității. "E ora ei, fără ca ea s-o știe a sosit pentru Laide marea oră a vieții iar mâine va fi totul ca înainte și va reîncepe ticăloșiile și minciuna
CARTEA STRĂINĂ by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/14913_a_16238]
-
comentariile) sunt la fel de actuale, pentru cine mai crede într-un dram de statornicie a lumii. Oamenii nu s-au schimbat prea mult - din fericire - din punct de vedere moral-comportamental. "Rolul statorniciei este cu precădere acela de a ne ajuta să îndurăm cu răbdare necazurile, acolo unde nu se mai poate face nimic." Și înțeleptul zilelor noastre nădăjduiește să își salveze rațiunea de alterarea prin suferință. Minciuna, cumpătarea, lupta cu imaginația, virtutea, relativitatea care stă la temelia acțiunilor ("gustul binelui și al
CARTEA STRĂINĂ by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/14913_a_16238]
-
dintre dramele culturii profesionale a branșei, pe care paternalismul vitreg n-avea nici un interes s-o soluționeze în sensul unei autonomii și pe care merituosul prin sagacitate B.T. Rîpeanu, rămas ipso facto personaj central al dramei, a trebuit s-o îndure: fie semnînd singur volumul II, 1 A al Filmografiei adnotate, fie resemnîndu-se cu abandonarea proiectului, apoi cu reluarea lui tardivă și mult degradată după 1989 (II, 2), fără aportul său și fără nici o discuție critică publică pe marginea seriei. Iar
Enciclopedie... și încă ceva by Valerian Sava () [Corola-journal/Journalistic/14937_a_16262]
-
între ape sînt tot amărîții care tac la această oră din școlile țărișoarei noastre. Acești amărîți fiindcă sînt conștiincioși, fiindcă dau notele cinstit și fiindcă își iubesc atît de mult meseria asta prost plătită și adesea umilitoare încît nu se îndură să se ducă în altă parte unde ar fi plătiți de zece ori mai bine, ei sînt cei ce ar trebui să se opună mediocrilor, securiștilor și pleșcarilor care îi fac de rîs și care ucid lent școala din România
Uimiri de ministru by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/14962_a_16287]
-
a murit de cancer împăratul Hirohito. Japonezii plâng ca după dispariția unui zeu. Unii îl numesc �trădător". Nichita (Stănescu) îl admira repetând cuvintele lui adresate poporului, după înfrângere: Cetățeni, acum trebuie să acceptăm ce nu e de acceptat și să îndurăm ce e de neîndurat". Am visat că eram iubită de cineva, simțeam tot corpul plin de acea supraviață și ardeam fără să consum energie, plină de o euforie fără nume, gata să trăiesc, dar, în același timp, fiind la dispoziția
Jurnal suedez by Gabriela Melinescu () [Corola-journal/Journalistic/14879_a_16204]
-
la acea experiență, trăită de Hortensia Papadat-Bengescu în timpul primului război mondial, când se înrolase, ca și alte doamne din lumea înaltă, după exemplul Reginei Maria, în corpul de infirmiere voluntare al Crucii Roșii. Contactul cu "diverse ipostaze ale suferinței fizice îndurate de oameni, ale durerii, ale chinului dinaintea morții", a însemnat mult, scrie Eugenia Tudor-Anton, pentru "evoluția morală" a prozatoarei, o "costisitoare experiență" care "va impune un aer grav, o aură de tragism" atât romanului Balaurul, cât și celorlalte care i-
Noi cărți despre "marea europeană" by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/15269_a_16594]
-
mă voi consola niciodată că nu l-am revăzut șpe Mihail Sebastianț în august 1942 cînd m-am întors pentru o săptămînă la București. Mi-era atunci rușine de mine - consilier cultural la Lisabona - și de umilințele pe care le îndura el, pentru că se născuse și voise să rămînă Josef Hechter." De reținut aici mărturisirea unui sentiment de rușine de sine și lipsa justificărilor din alte documente mai tîrzii, anume că ar fi fost urmărit de Siguranță și ar fi vrut
Matei Călinescu "În exil m-am simțit liber - într-o societate ale cărei reguli nu le cunoșteam" by Cristina Poenaru () [Corola-journal/Journalistic/15272_a_16597]
-
unuia care rămâne best-seller chiar peste sute de ani. " Nu trebuie să ne plângem de lipsa unui portret fidel al lui Shakespeare. Ca să îi vedem figura nu trebuie decât să ne uităm în oglindă. El suntem noi, oameni obișnuiți, care îndură de toate, animați de ambiții modeste, preocupați de bani, victime ale dorinței, mult prea muritori". Anthony Burgess. Shakespeare. Traducere din engleză de Sorana Corneanu. Editura Humanitas, 2002
Povestiri sau poezii? by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/15381_a_16706]
-
nume asemănător, veți vedea dansul uitării. Decorul variază, în funcție de timiditatea sau îndrăzneala scenografului, dar, fără îndoială, cu cît este mai temerar, cu atît mai eficient este catarsisul dansului. Capodopera teribilă prilejuită de posibilitatea sfîrșitului lumii omenești nu ar fi de îndurat nici ca idee, nici ca execuție, dacă nu ar fi fost, în maniera vechilor infernuri, transfigurată în parodie, pînă cînd a devenit decorul în care se poate dansa, rîde sau cînta, așa cum dansau, rîdeau și cîntau adepții tuturor religiilor, în fața
Îndărătul ideii de paradis by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/15561_a_16886]
-
imaginație în Noaptea Anului Nou n-a fost niciodată, nici înainte, nici după 1990, pe micul ecran. Unde sînt vremurile cînd îi așteptam pe Toma Caragiu sau pe Octavian Cotescu, cu glumele lor sărate politic? Ori cînd TVR (monopolista) se îndura să ne dea (pe la 2-3 din noapte) imagini din programele de Revelion din alte țări? Sau cînd muzica era, și era!, bunicică, iar soliștii, acceptabili? Ne lovește nostalgia cu leuca în cap, gîndindu-ne la ce a fost. Ce proști eram
A trecut și Revelionul by Telefil () [Corola-journal/Journalistic/14390_a_15715]
-
și a editorului Romulus Rusan, a cărții Bukovski la Sighet este un eveniment major: una din marile conștiințe ale epocii, un anticomunist înzestrat cu o excepțională tărie morală și inteligență lucidă, un om care a înfruntat sistemul sovietic, care a îndurat timp de doisprezece ani gulagul, care a fost expulzat din Rusia, țara lui natală în care și azi îi este interzis să se reîntoarcă, a dezvăluit prin viu grai și prin cartea apărută experiențele unice pe care le-a trăit
Vladimir Bukovski în România by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/14455_a_15780]
-
sus, și în care Nietzsche își menționează torturile, suferințele și toate celelalte, e cea care trădează una dintre întrebările cele mai obsesive pe care Nietzsche și le-a pus fără încetare, chiar de la începutul preocupărilor sale filosofice: Cât adevăr poate îndura cineva fără a fi distrus de acest adevăr?" în termeni mai generali și mai filosofici, întrebarea e, în formularea lui Safranski, "dacă cunoașterea și voința de adevăr sunt cu adevărat subordonate "instinctului de conservare a speciei", sau dacă voința de
...doi diavoli s-au întâlnit și ședeau de vorbă by Costică Brădățan () [Corola-journal/Journalistic/14447_a_15772]
-
mii de închisori, de lagăre de concentrare, de azile psihiatrice, le pot spune că, în ciuda "testelor" ce mi s-au aplicat, pacea sufletului meu, care a rămas mereu, prin rugăciune, în legătură cu cerul, n-a fost nicidecum tulburată...Și că, în timp ce înduram cu resemnare torturile fizice, ființa mea spirituală, desprinsă de trup, se bucura în suferință"... În acest sens, cartea a fost scrisă, conform unei expresii a autoarei, ca un "mini-tratat de tehnică spirituală, util oricărui suflet dezorientat"... "Închisoarea, ca experiență mistică
Mărturie asupra unui suflet liniștit by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/14580_a_15905]
-
sunt un partizan al lui Gheorghe Tătărescu, dar trebuie să recunosc că, datorită lui, (și datorită lui Gheorghe Duca) am stat trei ani de zile la Stockholm fără să fim rechemați, cât a fost el ministru de Externe. - Cum ați îndurat exilul? - Mai întâi de toate trebuie să vă spun că, atunci când am fost rechemat, în septembrie 1947, mama mea reușise să-mi trimită un bilet printr-un diplomat străin; într-o manieră absolut stupidă fusesem implicat în procesul Maniu, fără
Neagu Djuvara by George Arion () [Corola-journal/Journalistic/13985_a_15310]
-
victimă a stalinismului, un intelectual înșelat și dezamăgit, chiar dacă vanitatea sa personală va fi jucat un rol nefast." Sunt judecăți cumpănite ale unui eu cu rănile vindecate și a cărui fire melancolică, aptă nu numai contemplației, ci și incisivei observații, îndură singurătatea, asumându-și, totodată, umanitatea: "sunt și nu sunt un diarist. Jurnalul meu intermitent este, în cele din urmă, o expresie a singurătății care fuge de ea însăși, a nevoii de comunicare, a căutării unui dialog." În ochii care te
Act de confesiune by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/14064_a_15389]
-
o grea milă dar și de o nesfârșită nădejde în memoria sufletului ei, urmăresc în poemul Și Moartea știe să zboare metaforele pe care ca pe niște peceți le aplică, prea mult înțelegător și tolerant cu Moartea, copilul ce îi îndură rigorile și ne-o arată: "Alerg... mă uit înapoi m-aleargă Moartea/ Se uită la mine flămândă/ și vrea să mă sfâșie cu colții-i de friguri./ Alerg, mă uit înapoi și văd cum îmi sfâșie sufletul./ Alerg, dar drumul
POST-RESTANT by Constanța Buzea () [Corola-journal/Journalistic/14124_a_15449]
-
bătrâni tovarăși de trudă: Zaharia Boilă, care nu contenea să ne istorisească întâmplări hazlii, și apoi domnul Mott, cel cu șampania, sau Bani (Șerban) Ghika - trăiește încă, țărănist notoriu. Mai erau o mulțime de preoți greco-catolici - dar nici unul ortodox! - Cum îndurați tot ce-ați trăit acolo? - Eram, precum vedeți, Într-o bună companie! Cel mai trainic prieten acolo era fiul lui Vintilă Brătianu - Oni Brătianu. Un om admirabil care făcea cinste dinastiei Brătienilor. Mai era Călin Botez, băiatul lui Jean Bart
Barbu Brezianu: by George Arion () [Corola-journal/Journalistic/14113_a_15438]