65 matches
-
și contra romanului - pe care nimeni - cu excepția cronicarilor literari ai marilor ziare - nu-l citise încă. Editurii Suhrkamp i se recomandă (inclusiv de către Marcel Reich-Ranicki) să nu publice cartea. Tot marele critic mărturisește la televiziune și-și articulează în presă îndurerarea profundă, jignirea pe care romanul lui Martin Walser i le-a provocat lui și soției sale. Alte voci se pronunță pentru publicare. Suspansul crește. Scandalul la fel, făcînd valuri mari și în apele televiziunii. Consiliul de conducere al Editurii Suhrkamp
Furtună într-un pahar cu apă tulbure by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/15007_a_16332]
-
de la împrejurări, de la oameni, de la ea însăși". De altfel, textul imediat următor al volumului (Ironie) așează viața poetului în aceiași termeni. Avid de detalii pe care le articulează cu voluptate într-o construcție, Caragiale e neutru sub aspect moral. Oricum, îndurerarea lasă loc unei teribile forțe admirative care are ca obiect atît lumea, cît și propria-i forță constructivă. Asemenea situații, paradoxale, asemenea unei rupturi în firesc, (pre)tind să condenseze miezul lumii, altfel inaccesibil. Poate tocmai de aceea Caragiale alege
I.L. Caragiale, un hedonist în labirint by Mircea A. Diaconu () [Corola-journal/Imaginative/11121_a_12446]
-
construcție anume sau măcar să viseze mai insistent că ar putea lăsa în urmă ceva care să-i supraviețuiască în mod vizibil și definitiv. Creatori ai unei civilizații făcute spre a fi ,,purtate pe șaua calului", după cum necruțător și cu o îndurerare surdă constata G.M. Cantacuzino, se pare că provizoratul ne-a intrat atît de profund în fibra morală și în abisul psihologic încît nici pînă astăzi nu ne-am lecuit de convingerea că lucrul durabil iese, în ceea ce ne privește, din
Construcție versus administrație (I) by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/16019_a_17344]
-
unii, au declanșat teroarea lovind într-o mulțime de nevinovați, asupra unei lumi tolerante, evoluate, alcătuită din indivizi cu rădăcini în multiple nații și stadii de dezvoltare. Oricum, imuabili pămînteni se dovedesc, o dată în plus, ființe cu rădăcini mișcătoare, spre îndurerarea multora și bucuria extremiștilor, sămînța răului de astăzi, de ieri și de mîine. Faptele talibanilor n-au nici milă, nici iertare!
,,O țară sînt oamenii dintr-însa" by Mihai Stoian () [Corola-journal/Journalistic/15742_a_17067]
-
prea citit literatură; o compensa arta care mă înconjura, întreaga minune însumată din palate, bulevarde, parcuri, fluviul, canalele, muzeele, suburbiile imperiale (Pavlovsk, }arskoe Selo, Peterhof), teritoriile hoinărelilor mele de îndrăgostit, când și când revăzute și în următoarele decenii, cu nostalgică îndurerare. Dar, m-ar putea întreba oricine, contextul politic stalinist și post-stalinian nu te-a afectat? Ba da, bineînțeles, m-a apăsat, uneori m-a înnebunit. Mi-ar fi ușor să invoc și asemenea exemple de nevroză. Dincolo de ele, peste ele
Ion Ianoși: "Ziua sunt optimist, noaptea - pesimist" by Aura Christi () [Corola-journal/Journalistic/8581_a_9906]
-
puțin și mă voi dezechilibra cu totul. omul fără umbra lui e, fără greș, un taler șchiop. ce spui, zănateco, nici o umbră nu sunt, cu atât mai puțin umbra ta. vibrare fără trup e numele meu, sunt doar suflet și îndurerare, de m-atingi, te prefaci în durere pură, în nucleu înflorit în fisiune. pot fi doar umbra propriei neliniști, dacă neliniștea are o umbră. puterea tăcerii am gustat puterea tăcerii, catifelată și moale, am pipăit oasele ei de pasăre gata
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1549_a_2847]
-
de nestăvilit și, îmboldit fiind de aversa care tocmai încetase și care lăsase loc unei liniști adânci, mi-am apropiat urechea de sticla ferestrei, dându-mi, astfel, osteneala să aud acele vorbe, abia perceptibile, ale bătrânului. Ele sunau cam așa: „Îndurerarea pricinuită de o dragoste neîmpărtășită a cauzat dintotdeauna sechele adânci sufletului. Iluzii poate să-și facă oricine, oricine poate să-și ia libertatea asta, însă deziluziile nu sunt făcute pentru toți, nu toată lumea le poate îndura. Ah, așa este... Încă
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1940]
-
copiii lor, datorită faptului că a părăsit tot și nu a mai revenit la acel loc care a rămas blestemat pentru totdeauna. Știu că nu este un subiect plăcut, dar sunt sigură, că multe persoane, în momente de întristare, de îndurerare, nedreptate și mânie, rostesc blesteme. Cei care au blestemat pe cineva și își mărturisesc cu părere de rău acest păcat, odată cu mărturisirea dezlegă și blestemul pe care l-au rostit. Se eliberează pe sine de pedeapsă și îl eliberează și
La lumina candelei by Lidia Vrabie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/100967_a_102259]
-
de nestăvilit și, îmboldit fiind de aversa care tocmai încetase și care lăsase loc unei liniști adânci, mi-am apropiat urechea de sticla ferestrei, dându-mi, astfel, osteneala să aud acele vorbe, abia perceptibile, ale bătrânului. Ele sunau cam așa: „Îndurerarea pricinuită de o dragoste neîmpărtășită a cauzat dintotdeauna sechele adânci sufletului. Iluzii poate să-și facă oricine, oricine poate să-și ia libertatea asta, însă deziluziile nu sunt făcute pentru toți, nu toată lumea le poate îndura. Ah, așa este... Istorisiri
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1941]
-
una dintre multiplele posturi în care poetul se prezintă și se re-prezintă. Poștalionul de seară - File din jurnalul unui heruvim (2005) continuă tripticul poematic, încredințând cuvântului scris, în chip de spovedanie lirică, trăiri complexe, de la șovăieli și înfrângeri, așteptări și îndurerări, chemări și speranțe, până la biruințele frumosului fără egal: ,, Cuvântul prin care voi (re)naște nu are glas! Are doar simțire! Jertfirea prin Poezie e tot ce mi-a mai rămas!...” Scrisoare în contumacie, cu dedicația: lui Damian Petrescu, viscolit de
TESTAMENT ÎN ALFABETUL TĂCERII de NICOLETA MILEA în ediţia nr. 1143 din 16 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/364091_a_365420]
-
pentru un om, dacă nu ar fi creația populară a neamului său? Pentru fiecare om, solul cu sevele folclorice este cel al rădăcinilor sale. Ce ar însemna un gând, o iubire, un dor, un chin, o dragoste, o înveselire, o îndurerare, dacă nu le-ar scoate cântecul din scoarța inimii ca să le contopească în glas, pe limba sa, pe conștiința și simțirile sale? Doinitoarea oșenilor, Mara Tripon, este deopotrivă clăditoare a buchetelor de cântece și florăreasă care răsădește, udă și culege
MARIA TRIPON. OŞANCĂ-S ŞI-MI ZÂC MĂRIE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1124 din 28 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347713_a_349042]
-
Muzeul de păstrăvi - Scrisori din lazaret. În următoarea carte, Poștalionul de seară - File din jurnalul unui heruvim (2005), Theodor Răpan continuă tripticul poematic, încredințând cuvântului scris, în chip de spovedanie lirică, toate formele trăirii, de la înfrângeri și șovăieli, așteptări și îndurerări, speranțe, până la biruințele frumosului etern, căci, așa cum spune poetul: „Cuvântul prin care voi (re)naște nu are glas! Are doar simțire! Jertfirea prin Poezie e tot ce mi-a mai rămas!...” Mesajul de comunicare se transmite, uneori, printr-o formă
PRIN LABIRINTUL POEZIEI de NICOLETA MILEA în ediţia nr. 201 din 20 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/365553_a_366882]
-
Parcurgând documente de arhivă, cărora le alătură documente - arderi sufletești (în prefață Mariana Cristescu numește Pământul care doare - Cealaltă Românie “o carte care arde”), la fel veridicitatea atâtor date recente, evenimente, mărturii, autoarea își exprimă, în registre precise, starea de îndurerare. Am putea vorbi de îndurerarea interiorizată ( cea purtată și dezbătută continuu în gând), îndurerarea pe tăișul de cuțit al cuvântului ( a se vedea textul pactului Ribentrop-Molotov), îndurerarea ca revoltă( în legătură cu realități demente, ca cea a deshumării voivozilor care îi trezește
CÂND STRAJA NU PIERE..., CRONICĂ DE PROF.DR.VALENTIN MARICA de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 768 din 06 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/351756_a_353085]
-
le alătură documente - arderi sufletești (în prefață Mariana Cristescu numește Pământul care doare - Cealaltă Românie “o carte care arde”), la fel veridicitatea atâtor date recente, evenimente, mărturii, autoarea își exprimă, în registre precise, starea de îndurerare. Am putea vorbi de îndurerarea interiorizată ( cea purtată și dezbătută continuu în gând), îndurerarea pe tăișul de cuțit al cuvântului ( a se vedea textul pactului Ribentrop-Molotov), îndurerarea ca revoltă( în legătură cu realități demente, ca cea a deshumării voivozilor care îi trezește autoarei indignare superlativă: Oameni buni
CÂND STRAJA NU PIERE..., CRONICĂ DE PROF.DR.VALENTIN MARICA de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 768 din 06 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/351756_a_353085]
-
numește Pământul care doare - Cealaltă Românie “o carte care arde”), la fel veridicitatea atâtor date recente, evenimente, mărturii, autoarea își exprimă, în registre precise, starea de îndurerare. Am putea vorbi de îndurerarea interiorizată ( cea purtată și dezbătută continuu în gând), îndurerarea pe tăișul de cuțit al cuvântului ( a se vedea textul pactului Ribentrop-Molotov), îndurerarea ca revoltă( în legătură cu realități demente, ca cea a deshumării voivozilor care îi trezește autoarei indignare superlativă: Oameni buni, ori eu am înebunit, ori lumea asta s-a
CÂND STRAJA NU PIERE..., CRONICĂ DE PROF.DR.VALENTIN MARICA de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 768 din 06 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/351756_a_353085]
-
atâtor date recente, evenimente, mărturii, autoarea își exprimă, în registre precise, starea de îndurerare. Am putea vorbi de îndurerarea interiorizată ( cea purtată și dezbătută continuu în gând), îndurerarea pe tăișul de cuțit al cuvântului ( a se vedea textul pactului Ribentrop-Molotov), îndurerarea ca revoltă( în legătură cu realități demente, ca cea a deshumării voivozilor care îi trezește autoarei indignare superlativă: Oameni buni, ori eu am înebunit, ori lumea asta s-a întors cu fundul în sus) sau îndurerarea și onoarea ( soldatul mort în Carpații
CÂND STRAJA NU PIERE..., CRONICĂ DE PROF.DR.VALENTIN MARICA de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 768 din 06 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/351756_a_353085]
-
a se vedea textul pactului Ribentrop-Molotov), îndurerarea ca revoltă( în legătură cu realități demente, ca cea a deshumării voivozilor care îi trezește autoarei indignare superlativă: Oameni buni, ori eu am înebunit, ori lumea asta s-a întors cu fundul în sus) sau îndurerarea și onoarea ( soldatul mort în Carpații de curbură, în toamna anului 1918, cuprindea în testamentul său, dat nesfârșitului cosmic, onoarea posterității: Copiii noștri, peste veacuri, / Onoare ne vor da, o știm! De fapt , această carte nu putea fi scrisă de
CÂND STRAJA NU PIERE..., CRONICĂ DE PROF.DR.VALENTIN MARICA de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 768 din 06 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/351756_a_353085]
-
anului 1918, cuprindea în testamentul său, dat nesfârșitului cosmic, onoarea posterității: Copiii noștri, peste veacuri, / Onoare ne vor da, o știm! De fapt , această carte nu putea fi scrisă de cineva care nu știe ce e onoarea). Aceste registre ale îndurerării nu exprimă neputința ființei în fața nenorocului istoriei, retragerea din linia întâi a adevărului, ci, dimpotrivă, tărie de caracter, neînfricare și demnitate. Arderea durerii însoțește credința în trăinicia românească, zădărnicirea celor mici de zile, mari de patimi și speranța redeșteptării naționale
CÂND STRAJA NU PIERE..., CRONICĂ DE PROF.DR.VALENTIN MARICA de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 768 din 06 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/351756_a_353085]
-
suflet. - Hei, voi cei gârboviți de-atâtea grele, eu sunt aici! - Degeaba! Mai ieri în jurul meu erau cam multe persoane care mă trăgeau de mânecă și-mi spuneau câtă supărare au pe cap și azi? Azi sunt numai eu cu îndurerări? Merg să caut o scară să agăț de la fuscelul de sus toate amărăciunile și când o bate vreun vânticel să se destrame toate. Odată împrăștiate vor muri încet încet și...oare, vor muri? Sau mai bine să le smulg pe
MOARA DE MĂCINAT TRISTEŢI de LILIOARA MACOVEI în ediţia nr. 1798 din 03 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369908_a_371237]
-
sufletele? Iar atunci când nu suntem de acord cu câte ceva sau cineva, vrând să corectam, să îndreptăm, nu trebuie cuvintele să aibă totuși mirosul vieții și nu pe cel al morții? Cuvintele aspre, severe rănesc sufletele, produc mânie, răzvrătire, sau profundă îndurerare. Nu ar trebuie mustrările îndreptate spre oamenii de valoare să fie rostite în spiritul iubirii? Sau atunci când cuvintele au rănit să ne cerem iertare? Dar pentru a cere iertare în suflet trebuie să existe măcar o fărâmă de noblețe. Fiind
UNIŢI ÎN CUGET ŞI SIMŢIRI? de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 1171 din 16 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353528_a_354857]
-
o singură voce a unei singure inime: vocea și inima lui Benone Sinulescu! În ele sunt munții Buzăului, cu Siriul în brațele lor, având cerul înstelat sus și îmbrădit jos, clătit în lacuri, lumină, frumusețe, veselie, iubire, patimă, suferință, alean, îndurerare, bucurie, însingurare, dragoste, joc, vis, suspin, surâs...! Cine-a iubit și iubește atât Siriul, și cine-l cântă așa și atât ca Benone Sinulescu?! Dar, iată, azi cei dominați de atracția livrească au un mijloc veritabil de a înțelege pentru
GHEORGHE C. DIHORU, CONSTANTIN M. POPESCU. CINE-A MAI SCRIS O CARTE CA CÂNTĂ?! de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1477 din 16 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/359699_a_361028]
-
una dintre multiplele posturi în care poetul se prezintă și se re-prezintă. Poștalionul de seară - File din jurnalul unui heruvim (2005) continuă tripticul poematic, încredințând cuvântului scris, în chip de spovedanie lirică, trăiri complexe, de la șovăieli și înfrângeri, așteptări și îndurerări, chemări și speranțe, până la biruințele frumosului fără egal: ,, Cuvântul prin care voi (re)naște nu are glas! Are doar simțire! Jertfirea prin Poezie e tot ce mi-a mai rămas!...” Scrisoare în contumacie, cu dedicația: lui Damian Petrescu, viscolit de
RADIOGRAFII LIRICE. Cronică, de Prof. Dr Nicoleta Milea () [Corola-blog/BlogPost/339489_a_340818]
-
o nouă aplicație. „Am avut așa de puțin timp alături de el aici pe pământ. Acești 11 ani împreună mi se par acum secunde”, a declarat Alină cu lacrimi în ochi la una din televiziunile americane. Demn de notat este și îndurerarea nepoata Jennifer, de 15 ani, fiica Emiliei Pop (sora Alinei) care a dat un interviu impresionant la câteva canale ale televiziunii locale din Arizona despre ceea ce înseamnă pentru familie pierderea unchiului ei, Cristian Silaghi, interviu care a rupt inimile multor
TRAGEDIE LA PHOENIX. IN MEMORIAM CRISTIAN SILAGHI de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 2058 din 19 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/342720_a_344049]
-
Țării. Întotdeauna rupturile au fost silnice.” (ibid. p. 124,126) „Sărut aceste lacrimi de martiri.../ Abuzuri rușinoase au ciuntit/ pământul Herței plin de amintiri/ și cerul ei sub stele despletit../ Legi fără nici o lege au impus/ hotare noi și vechi îndurerări,/ țărânei lui Ștefan, țării de sus,/ crucificându-i trupul în cărări../ Așa cum codrii doar cu frunza scriu/ și cântă doar cu foșnetul de vânt,/ tot astfel tu, tărâm al Herței, viu/ ești românesc în crez și legământ../ E timpul de
BUNA VESTIRE A BASARABIEI SFINTE de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1548 din 28 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/380965_a_382294]
-
îi era demult furată De-o zână sau de o femeie rea. Se-nduioșau în jur cu toții Și câte, câte nu îl sfătuiau, Așa se pare le-au fost sorții: Ea piatră, lui lacrimi vii îi picurau. Curând, de-atâta îndurerare Și el încet, în piatră s-a schimbat, Dar inima în piept încă o are Și răni îi curg pe chipul întristat. Referință Bibliografică: Piatră / Adriana Tomoni : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2137, Anul VI, 06 noiembrie 2016. Drepturi
PIATRĂ de ADRIANA TOMONI în ediţia nr. 2137 din 06 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381542_a_382871]