87 matches
-
calmului și a completului meu impecabil, bleu-gris cu puțin alb la batistă și la ghetre. Mulțumit că le-am servit o lecție, stând picior peste picior, aristocratic, ținând degetele înmănușate pe capătul bastonului inelat cu argint. De fapt, m-am înfățoșat, m-am impus haitei dintr-un instinct animalic. Și acum sunt mulțumit, socotesc ziua încheiată cu rost. Sufletul meu mic, satisfăcut cu atât de puțin! Cu doar câțiva bicisnici privitori. Să nu aspir la mai mult? Să nu am, pe
Primăvara pe Pod by Ion Iovan () [Corola-journal/Imaginative/8733_a_10058]
-
mai lupte serios, se grăbesc să apuce cît pot mai mult din plăcerile vieței..." Și ca să nu se creadă că diagnosticul privea numai societatea cu adevărat capitalistă, adică aceea occidentală, "Visătorul" adăuga: Astfel se explică întrucîtva priveliștea dezgustătoare ce ne înfățoșază Ťpartidele de ordineť, așa-zisele Ťpartide istoriceť la noi... vânătoarea fără rușine și fără milă după bani și petreceri, Ťla curéeť, cum zic francezii." șsubl. m.ț Ideea din "carnetul" "Visătorului" este, precum se vede, reluată în pamfletul din "Liberalul
Redutabilul pamfletar C. Stere by Victor Durnea () [Corola-journal/Journalistic/8100_a_9425]
-
dorințe și idei nouă; poate că sunt de puțîni cinstit, de mulți defăimat și de nime iubit! Atunci apuc harfa, plăcerile și durerile cele vechi să trezesc, negurile pier, lacrimile răsar iar din ochii mei cii stînși, iar mi se înfățoșează rîul cel galbîn, palaturile de marmură, zînele mă vor lumina ca în nopțile tinereților mele... O arbure va umbri piatra de pe al meu mormînt; aș fi dorit să fie un dafin, însă acesta nu crește în patria me". A scris
Gheorghe Asachi și cerul italic by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/8989_a_10314]
-
ziarului ,Tribuna" din Sibiu. Acesta îi publică în foileton povestirea Bunica de Bozena Némcová, tradusă în românește și apoi în volum separat, în 1885. Jarnik îi va rămâne recunoscător: ,Fără sprijinul D-tale niciodată n-aș fi cutezat să mă înfățoșez înaintea publicului român cu o lucrare scrisă în limba lui strămoșească". Jarnik a rămas foarte legat de Sibiu, pe care l-a vizitat în mai multe rânduri. Acolo îi cunoscuse printre alții, pe compozitorul Iacob Mureșeanu, pe memorandistul Vasile Lucaciu
Cehi și români by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/10981_a_12306]
-
pe mici porțiuni discontinui până la Bădărani (Iași). Principalele piedici în calea navigației le constituiau podurile, iezăturile și morile. Prin anaforaua Sfatului din 30 aprilie 1836, întărită de domn, s-a luat hotărârea să se redea navigației mai întâi Siretul, deoarece „înfățoșază mai puține greutăți întru plutire decât Prutul”. Sfatul și-a însușit propunerile clucerului Atanasiu. Deși Prutul urma să fie redat navigației mai târziu decât Siretul, se interzicea în mod oficial construcția de noi poduri și mori pe acel râu. S-
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
pe marginea proiectului de construire a liniei telegrafice Bacău-Roman, că nu rămâne altă soluție „...decât a se face din nou apel la obștiile orașelor acestora, ...iar la din contra, această lucrare să va amâna până la vremea când capitalurile telegrafului vor înfățoșa închipuire, fără jignire a cheltuielilor ordinare”. La greutățile de ordin financiar se adăuga și poziția lipsită de înțelegere a autorităților ținutale, care considerau, în genere, lucrările de instalare a liniilor telegrafice ca o nouă sarcină ce le era impusă, iar
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
și siguritatea acestui așăzământ...”, explicând guvernului moldovean că cheltuielile introducerii telegrafiei în Moldova nu pot fi mari, dat fiind faptul că Moldova este bogată în păduri, iar lemnul are un preț scăzut, ceea ce prezintă o deosebită importanță, „...fiindcă stâlpii telegrafului înfățoșază cea mai înseninătoare cheltuială”. În afară de lemn, principalul element al acestei întreprinderi îl constituia aparatajul birourilor telegrafice, al cărui cost a avut darul să convingă guvernul Moldovei că situația nu era chiar așa de trandafirie cum o prezentase Coronini. Într-adevăr
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
dar isprava mică. La auzirea unei asemenea întruniri publicul au bătut din palme și, prin numeroasa sa aflare la toate reprezentațiile, au vădit cât de mult dorea o scenă românească. Deosebite piese traduse din franțozește și din nemțește s-au înfățoșat. Acum suntem la a 10[-a] reprezentație. Publicul nu lipsește niciodată, aplauzele sânt peste măsură; însă la noi aplauzele nu sunt încă o dovadă de bunătatea piesei și de talentul actorilor. Publicul laudă pentru că este mulțumit să aibă și atâta
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
nu pot face nimic, fiindcă ea nu-mi arată defel ce note (determinații) are lucrul pe care-l admitem să fie un asemenea prim subiect. Așadar categoriile fără schemate nu sânt decât funcțiuni ale inteligenței în crearea de noțiuni, nu înfățoșază însă nici un obiect. Însemnătate îi dă abia sensibilitatea, care realizată inteligența, restrîngînd-o totodată. AL DOILEA CAPITOL AL DOCTRINEI TRANSCENDENTALE A PUTEREI DE JUDECATĂ (SAU ANALITICA PRINCIPIELOR) SISTEMUL TUTUROR PRINCIPIELOR INTELIGENȚEI PURE În capitolul trecut am cumpănit puterea transcendentală de judecată
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
ANALITICA PRINCIPIELOR) SISTEMUL TUTUROR PRINCIPIELOR INTELIGENȚEI PURE În capitolul trecut am cumpănit puterea transcendentală de judecată numai după condițiile generale sub care ea-i îndreptățită de a întrebuința în județe sintetice noțiunile intelectuale pure. Acuma treaba noastră este de-a înfățoșa în legătură sistematică județele pe cari inteligența le produce într-adevăr în mod aprioric înarmată cu această precauțiune critică, la care treabă fără-ndoială tabla categoriilor ni va fi conducătorul firesc și sigur. Căci categoriile se referă la experiență, și
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
ducă-se pe pustii, sacii omenești, încai pe cei boierești îi făcuseră ferfeniță. Au ucis și mâțele iar de otravă nu se atingeau. Făgăduind boierul o mie de galbeni celui care l-ar scăpa de pacoste, într-o zi se înfățoșă un spân care, pe lângă mie, mai ceru un căpăstru nou. Cu căpăstrul acela spânul a făcut semne prin moară, el știe cum, după care s-a înhămat la căpăstru și-a pornit din loc. Atunci s- a văzut lucru nemaipomenit
Pomana porcului by Tanasachi Marcel () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91528_a_92379]
-
capra : ba se cațără pe-un păducel, ba se bagă sub o tufă, dă pici, dă pe dincolo, până se lehămetește sfântul Petrea și de capră și de dumnezeire. Iar când da soarele în asfințit, duce babei capra și se înfățoșează lui Dumnezeu : - Ia-mi, Doamne, dumnezeirea și sloboade-mă pe-o săptămână, să mă duc să- mi hodinesc ciolanele oleacă. Baba Păscărița îi tălmăcea Săndulesei o rudenie pe care aceasta n-o știa bine : - Tata lui Colac, ginerele dumitale, era
Pomana porcului by Tanasachi Marcel () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91528_a_92379]
-
Se și Întorsese (după cine știe câte și cât de grele Încercările prin care trecuse). Nu-mi mai rămânea decât să-l salut, să aștept răspunsul, să mă Întorc În casă, să mă spăl repede-repede, să-mi iau lingura și să mă Înfățoșez la pește; Între noi, bărbații (nici Mătușa Domnica, deși Îl gătea - și Îl făcea Într-o sută de feluri - nu punea gura pe el). Moș Iacob mă Întâmpina: - He-hei, băițălu moș’lui, bine-ai venit În ospeție pe la noi - da
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
claselor I și II de la Școala Primară de Băieți N-o 2 din Sărarie (Iași), cerând ca, tot în această calitate și tot cu aceste drepturi de cari se bucură, să fie permutat la locul vacant din Tîrgul-Neamțului. D-nia lui înfățoșază următoarele acte: a) Adresa Ministeriului Instrucțiunei Publice N-o 7393, din 25 decemv. 1865, conținând o confirmare provizorie de institutor de clasa I la Școala Primară de Băieți din Bolgrad. De la acest act sunt rupte: iscălitura ministrului și adresa. b
Opere 16 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295594_a_296923]
-
de aur ce-și închideau pleoapele spre a le deschide iar, un cer albastru și fără nori, case înalte a căror streșini de olane se uitau în lună - iată tabloul! Pasurile lui de umbră nu se auzeau pe stradă... se înfățoșa înfundat în manta, cu pălăria peste ochi, și mergea astfel pe luminatele strade fără ca luna să-i facă vro umbră pe ziduri, căci pe-a lui o lăsase acasă, astfel încît el însuși nu-și părea a fi decât o
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
7 din constituție, ci art. 18 din pr. civilă. Legea avoc. e promulgată la 64, procedura la 75. Dacă autorul procedurei ar fi voit ca și înaintea judecătorilor de pace să pledeze numai avocați, ar fi zis: "Părțile se vor înfățoșa în persoană sau prin avocat". Însă în realitate zice: "Părțile se vor înfățoșa în persoana sau prin vechil". El evitează terminul de avocat, pe care-l cunoaște și pe care-l înscrie mai jos la art. 94, unde cere ca
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
la 64, procedura la 75. Dacă autorul procedurei ar fi voit ca și înaintea judecătorilor de pace să pledeze numai avocați, ar fi zis: "Părțile se vor înfățoșa în persoană sau prin avocat". Însă în realitate zice: "Părțile se vor înfățoșa în persoana sau prin vechil". El evitează terminul de avocat, pe care-l cunoaște și pe care-l înscrie mai jos la art. 94, unde cere ca înaintea tribunalelor părțile să se înfățoșeze sau înșile sau prin avocați. Intenția legiuitorului
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
Însă în realitate zice: "Părțile se vor înfățoșa în persoana sau prin vechil". El evitează terminul de avocat, pe care-l cunoaște și pe care-l înscrie mai jos la art. 94, unde cere ca înaintea tribunalelor părțile să se înfățoșeze sau înșile sau prin avocați. Intenția legiuitorului a fost de a nu sili pe justițiabili să cheltuiască cu avocați sume mai mari decât valoarea proceselor ce sunt de competința judecătorilor de pace. El întrebuințază deci cuvântul de vechil tocmai pentru că
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
soarta ficțiunilor de dinaintea ochilor săi. A produce emoțiune, trebuie să tindă autorul, actorul, muzicantul; căci emoțiunea este care mulțămește pe om, dânsa i ascute simțirea și-i perfecționează sufletul. Sălbatecul nu se emoționează de nimic. Dacă comedia arată defectele, drama înfățoșează vârtejul sufletului nostru. Drama va arăta ce poate face pasiunea din noi; cum sub impulsiunea ei, sufletul nostru devine măreț până la sublim sau hâd până la oribil, după calea care ea a apucat. Opera, prin muzica ei ca expresiune când măreață
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
act menționat deja în lucrarea noastră văzusem că Bozieștii de Jos au fost vânduți în 1814 stăpânului de la Torcești, Alecu Grecianu, iată, constatăm pe baza documentului din 12 iunie 1817 că, anterior acestei date, postelniceasa dispunea de „scrisorile ce au înfățoșat și cumpărătură ce au făcut de sulgereasa Sultana Lipăneasca asupra giumățății de sat Bozieștii, /care/ cuprinde până în hotarul Tronăneștilor, unde s-au dovedit că să disparti Trohăneștii de Boziești, cu care scrisori și dovezi pretinde”, prin intermediul marelui logofăt Constantin Balș
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
ținutului Tecuci, indicându-i „să intre în cercetarea pricinii și să facă punere la cale după dovezile ce vor avea”. Se fac numeroase chemări, procesul se întinde până în 1836, când se constată că „iarăși părțile în pricină nu s-au înfățoșat”, motiv ca dosarul să fie clasat. Cu data de 3 august 1836 este înregistrat dosarul ce cuprinde documente ale unui proces purtat între „Eftinca, soția răposatului Ion, ficior lui Sion Trușan din satul Umbrărești” și verii soțului său, „anume Ion
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
ca sinonime ale lor. Acesta este motivul pentru care în textele sale filozofice (în special în fragmentele traduse din Critica rațiunii pure a lui Immanuel Kant) sînt folosiți termeni filozofici de tipul: aievea "real; concret", ființă "existență", înțeligibil "inteligibil", a înfățoșa "a reprezenta", legămînt "conexiune", minte "intelect", părere "aparență", părut "aparent", putere "facultate", putință "posibilitate", simțămînt "sensibilitate", simțitor "sensibil" etc. Eminescu proceda astfel cu toate că, în vremea sa, limba română literară depășise fazele în care calcurile erau mijlocul de bază pentru îmbogățirea
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
1840 mai, 26 zile"46. Dar răspunsul i s-a dat prompt, la 5 și la 13 decembrie, 1850 : "Judecătoria acestui ținut Botoșanii vă răspunde că nu este datoare a ave în pricină corespondență cu fețe străine; înșivă trebuie să înfățoșați titlurile zestrei, după care apoi să va regula cele de cuviință"47. Vasile Iurașcu a aflat repede de acest răspuns și, ca urmare, s-a adresat, cu jabolă, la Isprăvnicia ținutului, arătînd acolo că izvodul cu zestrea dată Ralucăi nu
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
moșie, și a cerut și el o bucată cât de mică de pădure, ca să fie numai a lui, ca să aibă lemne de foc iarna și pentru acareturile din curte. Nu știu cum s-o întâmplat că în clipala aceea când s-o înfățoșat la boier, aista era cu Duminica în față, că era bine chefuit. Săteanul ca să nu pară lacom, o zis boierului ca să-i deie din pădure cât o cuprinde pielea unui buhai. Da el avea, musai, un plan, al lui. Cum
LOCURI, NUME ŞI LEGENDE TOPONIMICE by ŞTEFAN EPURE () [Corola-publishinghouse/Science/1668_a_2940]
-
Valea de Tazlău, ci încă prin a<le> sale osteneli au fost norocit a face și descoperiri foarte însemnătoare care ar putea aduce țării folosuri atât de mari, încât abia să pot socoti și despre care iscălitul, în curând, va înfățoșa un proiect lămurit, doveditor"20. Fără a intra, aici, în detalierea unor chestiuni definitorii pentru dimensionarea personalității sale, relevând o altă fațetă sau specializare și, desigur, contribuție notabilă în progresul domeniului, cea de geolog sau montanist, a lui Carol Mihalic
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]