87 matches
-
ziarului ,Tribuna" din Sibiu. Acesta îi publică în foileton povestirea Bunica de Bozena Némcová, tradusă în românește și apoi în volum separat, în 1885. Jarnik îi va rămâne recunoscător: ,Fără sprijinul D-tale niciodată n-aș fi cutezat să mă înfățoșez înaintea publicului român cu o lucrare scrisă în limba lui strămoșească". Jarnik a rămas foarte legat de Sibiu, pe care l-a vizitat în mai multe rânduri. Acolo îi cunoscuse printre alții, pe compozitorul Iacob Mureșeanu, pe memorandistul Vasile Lucaciu
Cehi și români by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/10981_a_12306]
-
dorințe și idei nouă; poate că sunt de puțîni cinstit, de mulți defăimat și de nime iubit! Atunci apuc harfa, plăcerile și durerile cele vechi să trezesc, negurile pier, lacrimile răsar iar din ochii mei cii stînși, iar mi se înfățoșează rîul cel galbîn, palaturile de marmură, zînele mă vor lumina ca în nopțile tinereților mele... O arbure va umbri piatra de pe al meu mormînt; aș fi dorit să fie un dafin, însă acesta nu crește în patria me". A scris
Gheorghe Asachi și cerul italic by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/8989_a_10314]
-
mai lupte serios, se grăbesc să apuce cît pot mai mult din plăcerile vieței..." Și ca să nu se creadă că diagnosticul privea numai societatea cu adevărat capitalistă, adică aceea occidentală, "Visătorul" adăuga: Astfel se explică întrucîtva priveliștea dezgustătoare ce ne înfățoșază Ťpartidele de ordineť, așa-zisele Ťpartide istoriceť la noi... vânătoarea fără rușine și fără milă după bani și petreceri, Ťla curéeť, cum zic francezii." șsubl. m.ț Ideea din "carnetul" "Visătorului" este, precum se vede, reluată în pamfletul din "Liberalul
Redutabilul pamfletar C. Stere by Victor Durnea () [Corola-journal/Journalistic/8100_a_9425]
-
calmului și a completului meu impecabil, bleu-gris cu puțin alb la batistă și la ghetre. Mulțumit că le-am servit o lecție, stând picior peste picior, aristocratic, ținând degetele înmănușate pe capătul bastonului inelat cu argint. De fapt, m-am înfățoșat, m-am impus haitei dintr-un instinct animalic. Și acum sunt mulțumit, socotesc ziua încheiată cu rost. Sufletul meu mic, satisfăcut cu atât de puțin! Cu doar câțiva bicisnici privitori. Să nu aspir la mai mult? Să nu am, pe
Primăvara pe Pod by Ion Iovan () [Corola-journal/Imaginative/8733_a_10058]
-
de a să opri lucrarea salhanalii aflată acolo. Înpărtășinduvisă cu aceasta o întocmai copii, Dipartamentul cu cinste vă poftești ca pe un ocârmuitor proprietății să binevoiești a pune la cale îndestulare dumlor sali,potrivit cu înpregiurările ce poziția localnică va fi înfățoșind spre nepătimirea dumlor sali. <ss> No 14890 1834 săpv. 20 D.J.A.N.V., Colecția de documente “Foi volante”, 322/1834, original, sigiliu oval, în ceară roșie, deteriorat, filigran. 1834 octombrie 30. Jalba boierilor viețuitori din târgul Huși adresată Isprăvniciei de
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
ducă-se pe pustii, sacii omenești, încai pe cei boierești îi făcuseră ferfeniță. Au ucis și mâțele iar de otravă nu se atingeau. Făgăduind boierul o mie de galbeni celui care l-ar scăpa de pacoste, într-o zi se înfățoșă un spân care, pe lângă mie, mai ceru un căpăstru nou. Cu căpăstrul acela spânul a făcut semne prin moară, el știe cum, după care s-a înhămat la căpăstru și-a pornit din loc. Atunci s- a văzut lucru nemaipomenit
Pomana porcului by Tanasachi Marcel () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91528_a_92379]
-
capra : ba se cațără pe-un păducel, ba se bagă sub o tufă, dă pici, dă pe dincolo, până se lehămetește sfântul Petrea și de capră și de dumnezeire. Iar când da soarele în asfințit, duce babei capra și se înfățoșează lui Dumnezeu : - Ia-mi, Doamne, dumnezeirea și sloboade-mă pe-o săptămână, să mă duc să- mi hodinesc ciolanele oleacă. Baba Păscărița îi tălmăcea Săndulesei o rudenie pe care aceasta n-o știa bine : - Tata lui Colac, ginerele dumitale, era
Pomana porcului by Tanasachi Marcel () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91528_a_92379]
-
claselor I și II de la Școala Primară de Băieți N-o 2 din Sărarie (Iași), cerând ca, tot în această calitate și tot cu aceste drepturi de cari se bucură, să fie permutat la locul vacant din Tîrgul-Neamțului. D-nia lui înfățoșază următoarele acte: a) Adresa Ministeriului Instrucțiunei Publice N-o 7393, din 25 decemv. 1865, conținând o confirmare provizorie de institutor de clasa I la Școala Primară de Băieți din Bolgrad. De la acest act sunt rupte: iscălitura ministrului și adresa. b
Opere 16 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295594_a_296923]
-
dar isprava mică. La auzirea unei asemenea întruniri publicul au bătut din palme și, prin numeroasa sa aflare la toate reprezentațiile, au vădit cât de mult dorea o scenă românească. Deosebite piese traduse din franțozește și din nemțește s-au înfățoșat. Acum suntem la a 10[-a] reprezentație. Publicul nu lipsește niciodată, aplauzele sânt peste măsură; însă la noi aplauzele nu sunt încă o dovadă de bunătatea piesei și de talentul actorilor. Publicul laudă pentru că este mulțumit să aibă și atâta
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
nu pot face nimic, fiindcă ea nu-mi arată defel ce note (determinații) are lucrul pe care-l admitem să fie un asemenea prim subiect. Așadar categoriile fără schemate nu sânt decât funcțiuni ale inteligenței în crearea de noțiuni, nu înfățoșază însă nici un obiect. Însemnătate îi dă abia sensibilitatea, care realizată inteligența, restrîngînd-o totodată. AL DOILEA CAPITOL AL DOCTRINEI TRANSCENDENTALE A PUTEREI DE JUDECATĂ (SAU ANALITICA PRINCIPIELOR) SISTEMUL TUTUROR PRINCIPIELOR INTELIGENȚEI PURE În capitolul trecut am cumpănit puterea transcendentală de judecată
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
ANALITICA PRINCIPIELOR) SISTEMUL TUTUROR PRINCIPIELOR INTELIGENȚEI PURE În capitolul trecut am cumpănit puterea transcendentală de judecată numai după condițiile generale sub care ea-i îndreptățită de a întrebuința în județe sintetice noțiunile intelectuale pure. Acuma treaba noastră este de-a înfățoșa în legătură sistematică județele pe cari inteligența le produce într-adevăr în mod aprioric înarmată cu această precauțiune critică, la care treabă fără-ndoială tabla categoriilor ni va fi conducătorul firesc și sigur. Căci categoriile se referă la experiență, și
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
Se și Întorsese (după cine știe câte și cât de grele Încercările prin care trecuse). Nu-mi mai rămânea decât să-l salut, să aștept răspunsul, să mă Întorc În casă, să mă spăl repede-repede, să-mi iau lingura și să mă Înfățoșez la pește; Între noi, bărbații (nici Mătușa Domnica, deși Îl gătea - și Îl făcea Într-o sută de feluri - nu punea gura pe el). Moș Iacob mă Întâmpina: - He-hei, băițălu moș’lui, bine-ai venit În ospeție pe la noi - da
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
epocă în care simțul critic abia se forma. Kogălniceanu nu se ferea însă a spune cu franchețe că „piesele sunt rău alese, sfâșiete și rău întocmite“, „jocul actorilor, de nu a tuturor, sigur a celor mai mulți este prost“, iar costumele „se înfățoșază pe scenă în tot ridicolul lor“, făcând să se întâlnească în același spectacol „oameni despărțiți prin veacuri întregi“. Așa s-a întâmplat în „Vicleniile lui Scapin“, unde stăteau alături „un husar din timpul lui Napoleon, un muscadin din vremea lui
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2193_a_3518]
-
despot. Vă zic io că În după-amiaza aia hanu n-avea panarama prea dă soi: gașca femenină să baladase, pencă Juana Musante o arsese blancheu-n flec să danseze pământu dân buric dă noaptea până noaptea la Gorchs. Luni m-am Înfățoșat, nici usturoi nu crăpasem, nici gura nu-mi duhnea, și m-am cărat singur și personal după potol. Ca chestie dă princip, ori dă câte ori vira cu găleata dă lături, bucătaru mă sărea; am băgat la bilă că tiranu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
că bucătaru o să-i trosnească un pumnoi, fincă nici nu privea la lături, da Limardo i-a luat mau, dă neobrăzat, așa că ălălant a tret să bage vioara la zdup și io am bufnit În râs. Tomna atunci s-a Înfățoșat și Juana Musante: ochii-i răgea și dân pricina la șoldurile ei au tret să-mi bage aer În nas. Pletoasa mă caută tot timpu, da io - soldatu necunoscut. Are mania să nu să holbeze la măndel, așa că s-a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
nașpa, care ne-a dezvățat bucătaru dă el. Peste niște ore, am pățit o panaramă vie care, de v-o zic, dați acatist la codu penal că stați la pansion. Pă la șapte dân noapte, după obiceiu meu tradiționalist, mă Înfățoșasem În primu patio, cu gându să pun ghiara pă buseca aia care știu să pună să le-o caute la colțu uliții mahării dân ogeacu mare. Pă ce punem pariu că, cu toată glagorea care ați tezaurizat matale În tărtăcuță
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
și d. d’Oubril sunt desemnați pentru pregătirea acestei înțelegeri, cu concursul comitelui de Saint-Vallier. După o observațiune a lordului Salisbury relativă la interesul ce ia Englitera în cestiunile de navigațiune a Dunării-de-jos, principele de Bismarck zice că opiniunea care înfățoșează Dunărea ca o mare arteră a comerțului german cu Orientul se reazemă pe o ficțiune, căci navele germane venind din susul Ratisbonei nu coboară Dunărea pentru exportarea mărfurilor în Orient. Președintele citește apoi rezumatul articolelor prezentate de d. baron Haymerle
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1328_a_2730]
-
a salvat un subaltern atins de boală, își încheie astfel trista narațiune: "Într-o zi, după masă, fusăsem trimis în târg cu un raport cătră Gheneralul M[irkovici]. Nu sânt în stare, domnilor, să vă descriu tăcerea și mâhniciunea ce înfățoșa Iașul. De-abea de la margine până la cvartirul Gheneralului întîlneam când și când câte un chip de om. Era ceva în aer și pe ulițe din pustietățile de care vorbesc scripturile; în locul mulțimei de trăsuri, neguțitori, de miimile de jidovi, domnia tăcerea
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
înregistraseră 71 de cazuri de holeră. În sfârșit, în numărul din 13/25 septembrie se afirma: "De la București se scrie că... în astă Politie [oraș], urmasă [se numeraseră] câteva cazuri de holeră: însă, unde și unde, astfeliu că epidemia nu înfățoșa decât un caracter sporadic. Cea mai mare parte din acele cazuri s-au declarat între armiea turcească, pe lângă care apoi, mai toate au fost urmate de însănătoșire"421. În sfârșit, o scurtă notiță din "Telegraful romîn" de la Sibiu, din 17
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
nu-l am, însă pot să-l am, cugetarea mea este problematică; iar cugetând un ceasornic pe care-l am în faptă, cugetarea mea este aievnică. Când cugetăm noi despre un obiect, care este în faptă de față și ne înfățoșăm nouă vreo notă din același obiect, sau giudecăm cumcă această notă ar putea să lipsească din acest obiect, sau din contră cumcă n-ar putea lipsi, în cazul cel dentîi cugetarea noastră este întîmplătoare (contingens) sau despre materie întîmplătoare; iar
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
este o neființă logică (nonens logicum); - adică vrând noi a cugeta despre vreun lucru, pe dentîi îl socotim pre acesta ca pre un ce care se poate cugeta, iară apoi supuindu-l minții noastre, adică vrând în faptă a ni-l înfățoșa, atuncea sau aflăm cumcă într-adevăr se poate cugeta și cunoaștem acest lucru ca pre o adevărată ființă logică, sau găsim, din contră, cumcă nu se poate cugeta și așa apoi îl numim neființă logică sau nimic; și așa nimic
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
întîi tractează despre concepturi, a doua despre județe și a treia despre socoată. Despre concepturi. Priceperea, părțile alcătuitoare și nașterea concepturilor Conceptul este acea lucrare a minții prin care cu o înfățoșare cuprindem feliurimile vreunui obiect, sau prin care ne înfățoșăm deodată notele unui obiect; așa pentru exemplu când cuprind eu notele animalității și raționalității cari sunt comune lui Petru, Pavel și altor fețe omenești în aceasta una înfățoșare om, am alcătuit conceptului omului, așa și aceste înfățoșări: cetate, sat, animal
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
contrazicătoare nu se pot împreună-cugeta; însă metafizica va hotărî de sunt toate acestea în vreun obiect împreună cu putință sau nu. Despărțirea concepturilor întrucît se cumpănesc cu mintea noastră Concepturile în privire cătră treapta și modul conștiinței cu care ni le înfățoșăm se despart în chiare și întunecoase (claros et obscuros), în lămurite și nelămurite (distinctos et nondistinctos), în deplinite și nedeplinite (complectos et incomplectos); mai pe urmă în concepturi cu putință (possibiles) aievnice (reales), și neapărate (necessaria). 1) Chiare concepturi sunt
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
mai multe înfățoșări și se numesc universale, spre ex[emplu]: ființă, animal. Mai pe urmă terminul este technic, carele le întrebuințează în știință și măiestrii. Întrebuințarea terminilor. Noi ca și din fire legăm concepturile noastre de termine și oricând ne înfățoșăm ceva, gândim totodată, și despre terminul cu care prin obicinuirea noastră este legată o asemenea înfățoșare. De aice vine aceea că, adeseori, mai nainte ne aducem aminte de termini decât de concepturi, așa încît se vede însăși natura a fi
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
însemnat obiect al literaturei. Despre judecăți (județuri) Priceperea și părțile alcătuitoare ale județurilor. Priceperea județurilor. - Noi nu numai formăm reprezentații și județuri, ci și hotărâm cum se au ele între sine când se rapoartă cătră acel obiect pre care îl înfățoșăm și așa ni le închipuim cu această hotărâtă relație. Făcând aceasta ni zicem a judeca. Puterea sufletului prin care lucrează aceasta se numește puterea judecărei, iar productul acestei puteri județ. Daca am reprezentația Petru și conceptul învățătură, acum de aș
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]