87 matches
-
judecărei, iar productul acestei puteri județ. Daca am reprezentația Petru și conceptul învățătură, acum de aș hotărî eu cum se au acestea între sine raportîndu-se către obiectul pe care ni-l arată și cu această hotărâtă raportare mi le-aș înfățoșa într-acest chip: Petru este învățat sau Petru nu este învățat, atuncea judec eu sau formez o judecată. Așadar județul îndeobște este acea lucrare a minții, prin care hotărâm obiectiva cuviință a două sau mai multor înfățoșări între sine, care
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
din cugetare și apoi toată cugetarea are forma și materia sa, pentru aceea și fiecare județ se compune din materie și din formă. Materia județului sunt acele înfățoșări a cărora cuviință sau necuviință sau a cărora obiectivă relație hotărât se înfățoșază în conștiință: iară însăși hotărârea acelei relații alcătuiește forma județului, p[entru] e[xemplu]: în acest județ filozofia este folositoare, materia lui sunt concepturile filozofia și folositoare, iară obiectiva hotărâre a acestei cuveniri este forma dânsului. Mai departe din înfățoșările
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
jalba văduvii Mariei ce au fost soție mortului Iordache Harabagibașa... în cuprindere că: în vreme ciumii urmate la anul 1829 scoțîndu-să molipsiții de ciumă (aflați la mănăstirea Hlincea) în viea ei spre aerisire i s-ar fi stricat gardul... Au înfățoșat și două documenturi: unul din 1808 septembrie 29 cuprinzător de vînzare a cinci fîrte vie și cu livada ei de la un Vasile Fustașu din satul Nebuna”. Am găsit apoi „Diata” Anei, soția răposatului Ion Nica Chetrariul, din satul Nebuna, întocmit
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
pe mici porțiuni discontinui până la Bădărani (Iași). Principalele piedici în calea navigației le constituiau podurile, iezăturile și morile. Prin anaforaua Sfatului din 30 aprilie 1836, întărită de domn, s-a luat hotărârea să se redea navigației mai întâi Siretul, deoarece „înfățoșază mai puține greutăți întru plutire decât Prutul”. Sfatul și-a însușit propunerile clucerului Atanasiu. Deși Prutul urma să fie redat navigației mai târziu decât Siretul, se interzicea în mod oficial construcția de noi poduri și mori pe acel râu. S-
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
pe marginea proiectului de construire a liniei telegrafice Bacău-Roman, că nu rămâne altă soluție „...decât a se face din nou apel la obștiile orașelor acestora, ...iar la din contra, această lucrare să va amâna până la vremea când capitalurile telegrafului vor înfățoșa închipuire, fără jignire a cheltuielilor ordinare”. La greutățile de ordin financiar se adăuga și poziția lipsită de înțelegere a autorităților ținutale, care considerau, în genere, lucrările de instalare a liniilor telegrafice ca o nouă sarcină ce le era impusă, iar
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
și siguritatea acestui așăzământ...”, explicând guvernului moldovean că cheltuielile introducerii telegrafiei în Moldova nu pot fi mari, dat fiind faptul că Moldova este bogată în păduri, iar lemnul are un preț scăzut, ceea ce prezintă o deosebită importanță, „...fiindcă stâlpii telegrafului înfățoșază cea mai înseninătoare cheltuială”. În afară de lemn, principalul element al acestei întreprinderi îl constituia aparatajul birourilor telegrafice, al cărui cost a avut darul să convingă guvernul Moldovei că situația nu era chiar așa de trandafirie cum o prezentase Coronini. Într-adevăr
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
1840 mai, 26 zile"46. Dar răspunsul i s-a dat prompt, la 5 și la 13 decembrie, 1850 : "Judecătoria acestui ținut Botoșanii vă răspunde că nu este datoare a ave în pricină corespondență cu fețe străine; înșivă trebuie să înfățoșați titlurile zestrei, după care apoi să va regula cele de cuviință"47. Vasile Iurașcu a aflat repede de acest răspuns și, ca urmare, s-a adresat, cu jabolă, la Isprăvnicia ținutului, arătînd acolo că izvodul cu zestrea dată Ralucăi nu
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
ca sinonime ale lor. Acesta este motivul pentru care în textele sale filozofice (în special în fragmentele traduse din Critica rațiunii pure a lui Immanuel Kant) sînt folosiți termeni filozofici de tipul: aievea "real; concret", ființă "existență", înțeligibil "inteligibil", a înfățoșa "a reprezenta", legămînt "conexiune", minte "intelect", părere "aparență", părut "aparent", putere "facultate", putință "posibilitate", simțămînt "sensibilitate", simțitor "sensibil" etc. Eminescu proceda astfel cu toate că, în vremea sa, limba română literară depășise fazele în care calcurile erau mijlocul de bază pentru îmbogățirea
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
e romantic mai mult în imaginea pecare și-au făcut-o contemporanii despre el. "Educația sa fu nenorocirea - scrie C. Negruzzi. În cea mai fragedă vrâstă pierdu pe tatăl său. De abia începu să cunoască lumea, și ea i se înfățoșă sub cele mai posomorâte văpsele. A trebuit să se lupte cu cursele șicanei și cu nedreptățile oamenilor; a trebuit să bată la ușa celor mari - el care nu știa ce este lingușirea și minciuna" etc. Fiind surprins în casa iubitei
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
au atras ei luarea aminte a societății învățaților Germaniei. Societatea este invitată la Congresul de științe naturale de la Freiburg și dr. Cihac, care o reprezintă, ține să declare că țara sa, Moldova: prin a ei plecări de a se lumina înfățoșează o închiezășluire cum că se va face vrednică de soțietatea europeană în care au întrolocat-o a sale așezământuri. Legătura între luminare, integrare și recunoaștere europeană constituie un adevărat principiu ideologic. Iar aceste participări concepute în principiu pe picior de
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
act menționat deja în lucrarea noastră văzusem că Bozieștii de Jos au fost vânduți în 1814 stăpânului de la Torcești, Alecu Grecianu, iată, constatăm pe baza documentului din 12 iunie 1817 că, anterior acestei date, postelniceasa dispunea de „scrisorile ce au înfățoșat și cumpărătură ce au făcut de sulgereasa Sultana Lipăneasca asupra giumățății de sat Bozieștii, /care/ cuprinde până în hotarul Tronăneștilor, unde s-au dovedit că să disparti Trohăneștii de Boziești, cu care scrisori și dovezi pretinde”, prin intermediul marelui logofăt Constantin Balș
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
ținutului Tecuci, indicându-i „să intre în cercetarea pricinii și să facă punere la cale după dovezile ce vor avea”. Se fac numeroase chemări, procesul se întinde până în 1836, când se constată că „iarăși părțile în pricină nu s-au înfățoșat”, motiv ca dosarul să fie clasat. Cu data de 3 august 1836 este înregistrat dosarul ce cuprinde documente ale unui proces purtat între „Eftinca, soția răposatului Ion, ficior lui Sion Trușan din satul Umbrărești” și verii soțului său, „anume Ion
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]