39 matches
-
este negativ! Rusia nu poate adera la UE și la NATO pentru că din punct de vedere economic ar deveni un hinterland, și din punct de vedere politic ar risca să se dezmembreze. De aici rezultă poziția ei duplicitara. Rusia rămâne înfeudata panslavismului balcanic și teoriilor geopolitice din secolul al XIX-lea. Astfel, se naște un potențial conflict politico-cultural cu Occidentul. Conflictul a început de fapt la scurt timp după dezintegrarea URSS-ului, iar în cazul Transnistriei, a apărut chiar înaintea dizolvării
RĂZBOI ŞI PACE 2015: EUROPA DE SUD-EST ŞI ROMÂNIA de NICHOLAS DIMA în ediţia nr. 1642 din 30 iunie 2015 by http://confluente.ro/nicholas_dima_1435624707.html [Corola-blog/BlogPost/352998_a_354327]
-
de-amărăciune. Priviți Balcanii cum se mișcă prin turci, bulgari și grecotei, deși ai lor sunt mult în urmă de-ai noștri guvernanți mișei, care se știe foarte bine că miliarde au păpat, ca România cu creanțe s-ajungă stat înfeudat, conform celebrei axiome pentru infami și a lor ceată: În ape tulburi pescuitul zadarnic nu e niciodată! De-aceea spun: Cum toți aceștia nu-s vrednici de tovărășie cu Ceaușeștii împușcați, măcar să piară înfierați într-un afund de pușcărie. ----------------------------------- George
BALADA AFLĂTORILOR ÎN TREABĂ de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 919 din 07 iulie 2013 by http://confluente.ro/George_petrovai_balada_afla_george_petrovai_1373155819.html [Corola-blog/BlogPost/363925_a_365254]
-
dacă... GABRIEL Dacă...? HORIA Dacă nu ne-am mai... dacă nu am mai deschi... dacă am încerca să preîntâmpinăm orice ispită la care ne-ar putea supune ingratul, alienatul, hazardatul și perturbatorul tub catodic. Dacă nu ne-am mai lăsa înfeudați? GABRIEL Adică să nu ne mai uităm la televizor? HORIA Da. GABRIEL Să nu ne mai lăsăm seduși, subjugați, aserviți, îngenuncheați, înrobiți? HORIA Confirm. GABRIEL E foarte interesantă ideea ta, dragă Horia. Îți promit că o să reflectez la ea. O
Carnea roz a sufletului lui Gabriel şi zgâlţâirile fiinţei lui Horia by Simona Tache () [Corola-blog/Other/19420_a_20745]
-
huliți sau mai rareori elogiați drept «esteții de la Sibiu» pledau pentru o critică estetică ce descindea din Maiorescu via Lovinescu. Supremația esteticului, într-o ierarhie axiologică cerchistă, era manifestă. Bătălia Manifestului se dădea întru apărarea autonomiei artei împotriva unei arte înfeudate politicului, socialului, moralei. «Pășuniștii», apologeții «plaiurilor străbune», militanții naționalismului extremist, ai «războiului sfânt», ca și, ceva mai târziu, militanții comunismului, toți cei ce se vor situa pe «o poziție ferm angajată pentru impunerea ideologiei marxiste», combătând «de pe pozițiile clasei muncitoare
Cercul poeților dispăruți by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13676_a_15001]
-
n-are la activ nicio practică lingușitoare, de curte, pe lângă vreun Denis al momentului ... Mai aproape de adevăr: Epicur nu era, într-adevăr, un cetățean de vază, atenian de viță aleasă, ci fiul unor oameni săraci, originar din Samos, o insuliță-satelit înfeudată cetății; de asemenea, n-a strălucit prin referințe reverențioase la predecesorii săi mai vechi, e drept, dar, pe de altă parte, tot lui i se reproșează că și-a împănat manuscrisele cu citate; aceste texte fiind pierdute, nu se știe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2053_a_3378]
-
n-are la activ nicio practică lingușitoare, de curte, pe lângă vreun Denis al momentului ... Mai aproape de adevăr: Epicur nu era, într-adevăr, un cetățean de vază, atenian de viță aleasă, ci fiul unor oameni săraci, originar din Samos, o insuliță-satelit înfeudată cetății; de asemenea, n-a strălucit prin referințe reverențioase la predecesorii săi mai vechi, e drept, dar, pe de altă parte, tot lui i se reproșează că și-a împănat manuscrisele cu citate; aceste texte fiind pierdute, nu se știe
[Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
n-are la activ nicio practică lingușitoare, de curte, pe lângă vreun Dionisie al momentului... Mai aproape de adevăr: Epicur nu era, într-adevăr, un cetățean de vază, atenian de viță aleasă, ci fiul unor oameni săraci, originar din Samos, o insuliță-satelit înfeudată cetății; de asemenea, n-a strălucit prin referințe reverențioase la predecesorii săi mai vechi, ce-i drept, dar, pe de altă parte, tot lui i se reproșează că și-a împănat manuscrisele cu citate; aceste texte fiind pierdute, nu se
[Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]
-
național. În peisajul tot mai diversificat al mass-media electronice, când oferta pieței este destul de generoasă (peste 60% din populația capitalei, conform unor statistici, este abonată la televiziunea prin cablu, SUN TV), TVM rămâne o instituție ideologizată, prizonieră a unei mentalități înfeudate, de jalnic servant al puterii, mentalitate la a cărei instaurare în societatea noastră a contribuit (și contribuie) decisiv, în pofida ultimei schimbări de conducere la din cadrul acestei instituții. Pentru a modifica oarecum această stare de lucruri, TVM trebuie, în primul rând
[Corola-publishinghouse/Science/2015_a_3340]
-
Încredințeze organizarea alegerilor următoare , a avut loc În urma unui scandal politic determinat de publicarea la Budapesta a unei broșuri Politica naționalităților (martie 1899). Comentariile din parlamentul maghiar pe marginea acestei publicații Îl arătau pe prim-ministrul D. A. Sturdza ca fiind Înfeudat politicii maghiare. În România acest lucru a declanșat o furtună de indignare exprimată În ample manifestații anti-Sturdza ale opoziției conservatoare la care s-au adăugat criticile vehemente la adresa lui Sturdza din partea propriilor săi adepți. Rezultatul a fost că regele a acceptat
Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by SORIN CRISTESCU () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1274]
-
fi lăsat pe generalul Antonescu să plece atunci când își dăduse demisia la 27 Noiembrie 1940. La data aceea i-ar fi fost încă imposibil să dea o lovitură de stat, atât pentru că nu atrăsese încă de partea lui clica militară, înfeudată lui Carol și liberalilor, cât și pentru că n-ar fi avut curajul să miște un deget înainte de a-l fi convins pe Hitler să-i dea mână liberă. De altfel și atunci când i s-a dat libertatea de acțiune a
Mărturisirile unui „criminal politic” by Vladimir Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/828_a_1741]
-
ei, cu sutele și sutele de mii de refugiați fără surse de existență, cu toate ravagiile unui năprasnic cutremur de pământ asupra Capitalei și mai ales cu acea demoralizare a populației, după dezastrele și genocidul exercitat asupra ei de către politicienii înfeudați unui rege criminal și depravat (la rândul lui înfeudat împreună cu ei unor forțe malefice oculte), țara aceasta care le răbdase pe toate, se găsea remontată; reconstrucția făcea pași rapizi, șomajul inexistent, bugetul echilibrat. Munca și zelul legionar, instituția însăși a
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
27 î. Ch., un mic altar descoperit la Jessemvik dedicat zeiței Venera Iria și un ordin cu inscripții din 1064 emis de Henrich al IV-lea al Germaniei. Un document din anul 1102 menționează castelul de la Cassliaco iar urmașii familiei înfeudate își extind posesiunea în 1430 asupra așezărilor românești de la Susnevitza, Letai, Jessenovik, Villanova și Brioni. Spre jumătatea sec. al XVII-lea vechile castele de apărare devin locuințe senioriale iar în anul 1748 Maria Tereza procedează la o nouă împărțire teritorială
ALBUM CONSEMN?RI REPORTAJE 1989 - 2002 by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/83887_a_85212]
-
ordodox și de a o face părtașă, Într-un fel sau altul, la lichidarea Bisericii Unite! Bisericile Catolice din Ungaria, Cehoslovacia sau Polonia, care nu erau „autocefale”, au fost nu numai centre de rezistență națională și umană față de abuzurile politicienilor Înfeudați Moscovei și propriilor lor ambiții și certuri, dar au constituit și nuclee de luptă care au dus la răsturnarea sistemului comunist, În frunte cu arhiepiscopul Cracoviei, Karol Wojtila, ajuns Papă și pol suprem, ideatic și moral, al lumii libere! Iată
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
Carpaților ce, atât de târziu și totuși!, s-a regăsit stăpână pe un Întins și bogat teritoriu, unită și dibuindu-și cu uimire, cu mîndrie, orgoliu chiar, origini milenare, având norocul unui „idiom latin” păstrat În toate cele trei provincii Înfeudate secole unor imperii străine, printr-un miracol. Bucuria libertății, a speranței mari, individuale și naționale, ce putea Încă o dată să renască și „să fie!”, iată unul dintre darurile pe care mi le-a făcut mie, dar și multor altora - senectutea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
Înlocuiți cu inși mediocri din R.D.G. sau direct, cum s-a Întâmplat și la noi, În anii ’50 și, mai apoi, cu „marii scriitori sovietici”, adepți ai realismului-socialist, care, În esență, consta În eradicarea culturilor naționale de toți acei „scribi Înfeudați burghezo-moșierimii” și Înlocuirea lor cu submediocrii altor vremuri culturale, dar și cu oportuniștii și semidocții impostori ai „vremurilor noi”. Sigur, a fost probabil și atracția Parisului cea care m-a Îndepărtat de Germania, centrul magnetic al scriitorilor români Începând cu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
motiv” de a nu fi „de stânga”, era ocolit de unii purtători de opinie ai capitalei Franței; sau pentru că Îndrăznea să vadă mai limpede ce se ascundea În spatele propagandei sovietice, maoiste sau trotskyste... (În acei ani, Partidul Comunist Francez, perfect Înfeudat Rușilor, recolta la alegeri peste 20% din voturi!Ă Pe fiica marelui dramaturg, Marie-France, o cunoscusem cu câțiva ani Înainte la București, prin prietenii mei apropiați Uca și Matei Călinescu. Dăruindu-i romanul meu Animale bolnave, Marie-France a tradus un
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
jumătate de secol de creație literară (cum o face o redactoare a României literare, infirmând nu numai pe eminenții critici, citați de mine mai sus, care au fost membri ai juriilor respective, dar și afirmând implicit că, spre deosebire de alte culturi înfeudate ideologiei comuniste, ungare, cehoslovace, poloneze sau rusești, România și creatorii ei au trăit cincizeci de ani de sterilitate, de incapacitate nu numai de creație, dar și de luptă pentru păstrarea tradiției și a specificității culturale!Ă - iată forme absolut aberante
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
ilustrativ al directivelor de partid. Ani de zile, peste un deceniu, până la „țărmul anilor șaizeci”, nu numai prozatorii români de formație citadină, dar și cei străini erau persiflați de critica română, dacă nu chiar tratați de-a dreptul ca „dușmănoși, înfeudați marelui capital!”. Și nu o făceau numai inși ca Novicov, Șelmaru, Vitner eiusdem farinae, ci chiar școlați ca P. Dumitriu, ce strâmba din nas la Joyce, îndeplinind desigur, excesiv de obedient, o „comandă de partid”, dar exprimând și o pulsiune internă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
sau falange literare, dar și un curent nou, în poezie, proză și chiar în critică, unde au pornit luptele complicate și acerbe - greu de explicat tinerilor de azi sau celor care ne priveau de la o distanță comodă - între critica dogmatică, înfeudată ultimelor comandamente partinice, și „tinerii” critici care, înainte de a fi analiști și cărturari, au devenit „luptători”. Pentru o „altă” literatură, cea adevărată, respectând în primul rând criteriul estetic, dar și pentru readucerea în discuție a marilor nume ale clasicilor și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
de la „primirea sa în conducerea de partid”, a creat „scandalul de la Paris”, unde-și anunță retragerea din fruntea R. literare și opoziția la „Tezele din Iulie”, ’71, începutul, abia mascat, al unei dictaturi personale, absolut netipice în cadrul celorlalte state vecine înfeudate Moscovei și ele și, mai ales - prin discursurile din vara lui ’71 -, același Ceaușescu negându-și toate principiile și „ideile reformiste” afirmate și aplicate la sfârșitul anilor ’60!... Dar... fapt curios: la acceptarea mea de a intra în rândurile noilor
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
27 Î. Ch., un mic altar descoperit la Jessemvik dedicat zeiței Venera Iria și un ordin cu inscripții din 1064 emis de Henrich al IV-lea al Germaniei. Un document din anul 1102 menționează castelul de la Cassliaco iar urmașii familiei Înfeudate Își extind posesiunea În 1430 asupra așezărilor românești de la Susnevitza, Letai, Jessenovik, Villanova și Brioni. Spre jumătatea sec. al XVII lea vechile castele de apărare devin locuințe senioriale iar În anul 1748 Maria Tereza procedează la o nouă Împărțire teritorială
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
care nu aveau o nobilime autohtonă și nici reprezentanți în diete, ele erau mai predispuse la schimbări și mai înclinate să se bizuie pe puterea centrală. Între eșalonul superior al societății, reprezentat de nobilime, și talpa țării formată din țărănimea înfeudată se afla pătura mijlocie a țăranilor liberi, a meșteșugarilor, negustorilor, funcționarilor, profesorilor și a altor categorii profesionale. Întreaga chestiune a vieții citadine, a comerțului și industriei va fi discutată într-o secțiune ulterioară, iar statutul țărănimii libere este prezentat în
by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
care aveau dificultăți politice și economice identice. Pe umerii acestui grup apăsa principala, de fapt aproape întreaga povară a impozitelor datorate statului și bisericii. Oamenii aceștia aveau de plătit și sume mari pentru dreptul de a folosi pămîntul. Populația țărănească înfeudată era împărțită în două grupuri. Primul, șerbii, nu erau liberi ca indivizi. Legați de pămînt, ei datorau moșierului diverse taxe în natură și sub formă de servicii, iar viețile lor erau supuse controlului nemijlocit al acestuia. Cel de al doilea
by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
încurajat intervenția agenților și a instituțiilor lor în multe aspecte ale vieții națiunii. În cadrul Imperiului Habsburgic, atitudinea lor era revoluționară prin aceea că intenționau să facă din autoritatea guvernului central un scut între nobilimea feudală și marea masă a țărănimii înfeudate împovărată de taxe. Statul urma deci să joace rolul unui moderator și al unui judecător între două clase sociale. Despoții luminați nu erau absolut deloc democrați; ei nu-i considerau egali pe senior și pe țăran. Autocrați înnăscuți, ei erau
by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
și străin, o ură remanentă, din spuma căreia s-a născut făptura de care te izbești azi la tot pasul în România”. Desigur, „omul nou”, nostalgic al „gloriei” socialismului „invincibil” și resentimentar în raport cu tentativele de reîntoarcere la normalitate. Culpa literatorilor înfeudați producției comandate de partid nu e defel neglijabilă: „S-ar zice că autorii poeziilor și prozelor intrate atunci în manuale și asimilate ca unică ofertă, cu sau fără plăcere, în vremea copilăriei și adolescenței multora dintre noi, sînt mai vinovați
Studiul unui proces deschis (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13593_a_14918]