542 matches
-
trecut, lucrări semnate de Dmitri Șostakovici, de asemenea de compozitorul Lucian Mețianu, actualmente stabilit la Lausanne. Lucrarea domniei sale, Cvartetul al 5-lea, o construcție savantă concepută cu strictețea unei drastice economii a mijloacelor, se dovedește a fi o veritabilă meditație înfiorată poetic, o meditație care - iată, în chip fericit! - a întâlnit tipul de sensibilitate latină pe care o dezvoltă muzicienii Cvartetului ,Stradivari". Pe o direcție similară privind demersul interpretativ a fost orientată realizarea marelui Cvartet în do minor de Dmitri Șostakovici
Un florilegiu al evenimentelor muzicale by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/11308_a_12633]
-
curtea Academiei e un loc unde nu se întîmplă nimic. Nu îndrăznesc să fac presupuneri în legătură cu ceea ce nu se întîmplă în interior. Zilele trecute am avut însă o surpriză: vasta curte era plină de mașini albe ale Salvării. Te întrebai, înfiorat, ce molimă poate să bîntuie printre stimații academicieni, ce catastrofă se va fi consumat în interiorul zidurilor de s-au adunat atîtea salvări la un loc sau dacă nu cumva academicienii, în genere oameni de vîrste înfloritoare, au făcut o investiție
Actualitatea by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Journalistic/15428_a_16753]
-
sublinierea anumitor paralelisme și echivalențe între cele două Testamente, ba chiar construirea paralelismelor acolo unde acestea erau inexistente." Unde găsim ironia într-un astfel de text? Gîndiți-vă la sutele de emisiuni culturale la radio sau televizor în care niște voci înfiorate citează primul paragraf evanghelic sau la compunerile școlare care încep cu același text uzat și abuzat și citiți apoi începutul articolului lui Andrei Cornea: Apoi a urmat Greșeala. De traducere, de interpretare, de înțelegere." Oricît de ironic ar fi și
Rafinament și umor by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15043_a_16368]
-
pe cea de la Roma. Le-am răspuns: O voi face dacă voi afla relicvele martirilor. Și îndată m-am simțit stăpânit ca de căldura unei presimțiri. Ce să-Ți mai spun? Domnul mi-a trimis harul Său. Am poruncit clericilor înfiorați să facă săpături lângă basilica sfinților Felix și Nabor. Au început să se arate semne. Am adus oameni care să scormonească încet, cu mâinile, la arătarea noastră, și au început să se vadă sfinții martiri. În tăcerea noastră s-a
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
familiei Încet cu gesturi lejere dar ferme să îmbraci una câte una haine sportive - de sezon - să înșfaci din mers de pe colțul mesei un măr superb roșu - mărul Albei ca Zăpada - (îți va sluji de foame și sete) apoi ușor înfiorat bâjbâind prin holul antic-umbros să te oprești s-o desprinzi cu mișcări tandre dintr-un cui ruginit flinta cu incrustații bizare moștenită din generație în generație s-o ștergi fin de tot aproape cu teamă ca nu cumva s-o
Poezie by Eugen Bunaru () [Corola-journal/Imaginative/6884_a_8209]
-
biciuind fără milă aerul. Luând dezmățul bălăriilor și al vântului în față, omul împungea cu ciomagul în țărână și trăgea decis să ajungă cât mai repede în adăpostul pădurii... Iar, când tocmai a dat să pătrundă pe sub bolta joasă și înfiorată a acesteia, și-i era viața mai dragă ca nicicând, fără să aibă nici cea mai mică presimțire, ferm convins că scăpase pentru totdeauna de el, proțăpit în mijlocul drumului, îl aștepta zme-ul. Întreg și nevătămat, cu înfățișarea lui zveltă și
Reîntâlnirea cu zmeul by Ovidiu Dunăreanu () [Corola-journal/Imaginative/6627_a_7952]
-
victoria nazistă) Krömer, între 12.2.1944-18.1.1945, urcând până la gradul de maior. Triază deținuți pentru gazare, le ia bijuteriile și dinții din aur și, cinic persuasiv, trimite la moarte cu surâsul pe față. Ca și Diavolul (care crede înfiorat, dar rămâne nesupus), nu ajunge nici el întruchiparea răului absolut. Dar nu devine o figură contradictorie comună. Condamnat la moarte, în contumacie, la Cluj, în 1947, Capesius ajunge la Stuttgart-West, la începutul anilor '60, și la Göppingen, unde este patron
Sunetul universal by Marian Victor Buciu () [Corola-journal/Imaginative/8080_a_9405]
-
rigoarea aproape pedantă a demonstrației cu revelațiile interpretative paradoxale. Acestea sînt, de altminteri, apanajul unui comparatist autentic, preocupat de imprevizibilele afinități elective: “Iată că, în trinomul Eminescu-Creangă-Caragiale, ultimul este cel ce revelă, de fapt, fiorul religios cel mai profund și înfiorat. Căci, prin intermediul lui Lefter ori Anghelache, Caragiale ne dezvăluie un transcendent capricios, ce se joacă, amuzat, cu omul, strivindu-l, numai pentru a înscena o ingenioasă comedie metafizică”. O extrem de incitantă declarație de principii privind menirea criticului comparatist este la
Gratia interpretandi by Laura Pavel () [Corola-journal/Journalistic/13191_a_14516]
-
alb, iar unii de-a dreptul îl glorifică, îi înalță pur și simplu imnuri. Ne luăm, spunând aceste lucruri, după numărul amintit din Viața Românească. Cineva care semnează Mara Magda Maftei, probabil o tânără discipolă textualistă, scrie acolo următoarele rânduri înfiorate: "în căutarea sinelui textul lui Marin Mincu reeditează exclamația lui Isus Christos: ŤEli, Eli, lama sabakhtani?ť. Inițiere, cunoaștere și suferință în același timp". Dar nu doar tânăra generație adoptă față de Marin Mincu tonalitatea imnică. Poeta mult prețuită de Cronicar
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12058_a_13383]
-
în Iuda complexul de inferioritate, amintindu-i că e doar trezorier al grupului de apostoli și nimic mai mult. După cum nu-l convinge nici cu promisiunea: "dacă-l vinzi, vei fi între stăpânii cetății". Iuda tace mult și încordat, ascultă înfiorat ispitirile succesive. Pe el, cel care disimulează, nu cuvintele îl reprezintă, ci fapta vânzării învățătorului în schimbul a 30 de arginți, după sfatul ispititorului. Miza ultimă este, deci, iubirea de arginți, simbol ce poate fi astăzi tradus în varii forme de
Iuda, o necesitate? by Elvira Sorohan () [Corola-journal/Journalistic/12382_a_13707]
-
pe de alta un tot atît de eminent om de litere, ilustrînd un spectru larg de manifestări, de la poezie, memorialistică, eseu, aforisme pînă la traduceri, d-sa vine cu o viziune în care suficiența habituală a "științei" cedează pasul unei înfiorate participări la lumea creației, răspunzînd în misterioasa organicitate a vitalului: "Căci ne întrebăm: în ce măsură un ordinator ce dirijează zborul rachetei în haos e superior rîndunicii care, primăvara, își părăsește cuibul titirit în coroana unui faraon - unde îi plăcea lui Téophile
C. D. Zeletin - 70 by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11836_a_13161]
-
astfel de loc - și nu e singurul - orice comentariu îngheață. Curios e că Radu Stanca și Eta Boeriu, care i-au fost lui Ștefan Aug. Doinaș deosebit de apropiați și dragi, nu se regăsesc în aceste evocări. Dar, poate că, după înfioratul poem Elegia de la Cluj, în care a consacrat, ca într-o piatră de chihlimbar, unicitatea ființei celor doi, va fi simțit că orice cuvânt adăugat ar fi o impietate...
Nostalgii lucide by Radu Ciobanu () [Corola-journal/Journalistic/12931_a_14256]
-
Gabriela Melinescu Cum înfiorată O, cum înfiorată vine vremea izbindu-te de trunchiul nostru drept, eu stau și mă-ndoiesc de lucruri, pe cel care nu există îl aștept. Neliniștit mă plimb gol, între pereți având pentru acela o privire augustă, aproape sunt cel
Poezie by Gabriela Melinescu () [Corola-journal/Imaginative/9323_a_10648]
-
Gabriela Melinescu Cum înfiorată O, cum înfiorată vine vremea izbindu-te de trunchiul nostru drept, eu stau și mă-ndoiesc de lucruri, pe cel care nu există îl aștept. Neliniștit mă plimb gol, între pereți având pentru acela o privire augustă, aproape sunt cel mai divin adolescent
Poezie by Gabriela Melinescu () [Corola-journal/Imaginative/9323_a_10648]
-
am văzut îngerii. Sunt tot atât de sigură azi cum am fost și atunci. Nu am visat, nici „n-am avut vedenii”. Știu precis că ei erau acolo, cu mare claritate. N-am fost nici mirată, nici înspăimântată. N-am fost nici măcar înfiorată - ci teribil de bucuroasă. Am vrut să le vorbesc și să-i ating. Camera noastră, a copiilor, era luminată de zorii zilei și am văzut un grup de îngeri, stând în jurul patului fratelui meu mai mic. Eram atentă, altfel n-
PICURI DE ÎNȚELEPCIUNE „Religie și… Cuno… Știință” [Corola-blog/BlogPost/93966_a_95258]
-
că se piteau adesea în clarobscurul indus de gestație în jurul burților materne acolo unde preaplinul cărnii începe să se reverse după treizeci și de ani sau că împungeau axilele mamei cu fontanelele de unde groaza țâșnea în jeturi groase ori povestesc înfiorate cum își strecurau palmele umede pe sub pânza ce se odihnea pe relieful de vulcan activ al sânilor materni aflați în necontenită ruminație, cerșind de la acest unghi un spor de securitate biologică, atunci când deveniseră ele însele un catarg de feminitate de
Poezii by Angela Furtună () [Corola-journal/Imaginative/14428_a_15753]
-
griji și de necazuri. E o mare binefacere să uităm de tot ce e în jurul nostru, să nu ne intereseze dacă e luni sau marți, să uitiăm ce vârstă avem, inima să ne bată mai repede și să ne surprindem înfiorați ascultând chemarea vreunei amintiri pe care să o retrăim în deplinătatea ei. E un fel de nebunie frumoasă, pe care nu o pot ocoli nici chiar firile cele mai reci și mai calculate. Iubesc fiorii începuturilor de multe feluri pentru că
ORICE ÎNCEPUT E O PRIMĂVARĂ de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 1526 din 06 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/380792_a_382121]
-
Și imnul de slavă este Întregit, ev după ev, de alte genii de pe cele două țărmuri ale sale, precum Schiller, Heine, Petöfi, Jozseéf Attila, Eminescu, Hristo Botev... până la actualul George Filip*. Și aceștia, și alții și mulți alții fac un Înfiorat popas Între Munții Pădurea Neagră și Pontul Euxin, celebrând Dunărea care, departe de a despărți popoare, ea le unește, le dă mâna, zidind Între ele o punte pe care vremurile, războaiele sau catastrofele nau izbutit s-o surpe. Iar sub
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_215]
-
e primăvară în cuvinte!”. E gata oricând să răspundă solicitărilor circumstanței sau CLIPEI, cu o replică uneori efemera (martori infideli ai clipei), alteori, menită să sfideze timpul cu o desăvârșire intransigenta (,,Din supunere oarbă, sfințească-mi-se Clipă!”). Câtă emoție înfiorata fulgera interogațiile care primesc și răspuns din nevoia de aflare a cunoașterii!,,Poet? Nicidecum! Sunt testamentul dintâi al iubirii. Prima silaba din ultimul șopot? Nu știu! Moarte, acordează clavirul tăcerii din mine și, ajutămă, Doamne, să trec!” Rostirea harică dar
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
la față, n.DH) și văzând fața încruntată a Președintelui, Haralampy s-a bucurat zicând cu nepăsătoare malițiozitate: - Noa, iubiții mei (unde-am mai auzit eu expresia asta ?), să vedeți ce le face-amu dom' Băsescu! Și curioși, dar mai ales înfiorați, ne-am apropiat și mai mult taburetele de MegaVijăn, în timp ce prietenul a continuat: - Doamnelor și domnilor, nu că m-aș da eu profesionist, da' zâceți-mi mie H5N1, dacă dom' Băsescu nu seamănă fix cu Alexandru Lăpușneanu când i-a zis
"De m-oi scula d-aci, pre mulți am să-i Popesc și eu..." by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/10586_a_11911]
-
volumului de debut al Ioanei Baetica, Fișă de înregistrare. Intitulată Rafinament și provocare literară. Un fel de prefață la un debut remarcabil, ea este, într-adevăr, "un fel de prefață" - dar la un debut lamentabil. "Provocarea, ah, provocarea!", exclamă exegetul înfiorat, simțindu-se dator să o prevină pe "tânăra și curajoasa autoare" asupra riscurilor pe care și le-a asumat. Nu va avea o viață ușoară în fața publicului autohton; iar "critica de afiliere academică va strâmba pudică din nas". Dacă nici
Noua pornografie by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/10596_a_11921]
-
e primăvară în cuvinte!”. E gata oricând să răspundă solicitărilor circumstanței sau CLIPEI, cu o replică uneori efemera (martori infideli ai clipei), alteori, menită să sfideze timpul cu o desăvârșire intransigenta (,,Din supunere oarbă, sfințească-mi-se Clipă!”). Câtă emoție înfiorata fulgera interogațiile care primesc și răspuns din nevoia de aflare a cunoașterii!,,Poet? Nicidecum! Sunt testamentul dintâi al iubirii. Prima silaba din ultimul șopot? Nu știu! Moarte, acordează clavirul tăcerii din mine și, ajutămă, Doamne, să trec!” Rostirea harică dar
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
toți necăjiții lumii, unde caritatea se învață o dată cu mersul pe pământ. Un cort mare, adevărat, de circ, purtând încă în el strigătul dresorului de lei, zborul acrobatei la trapez însoțit de suspinul privitorului, râsul clovnului și toate amintirile care aduc, înfiorate, copilăria înapoi. O droaie de copii ai străzii, dar și micuți din familii sărmane, care-și petrec vremea mai mult pe străzi; puzderie de mingi multicolore, un trapez adevărat, ciorapi de spiriduși și peruci; o voioșie sinceră, simplă, ca-ntr
Agenda2004-20-04-b () [Corola-journal/Journalistic/282410_a_283739]
-
nu sînt decat simple funcții într-un decor limitat, jargonul lor, creînd mai degrabă efecte de ridicol, decît de realitate. În cadrul estival al povestirii, cele două victime ale Zburătorului, fac însă figură aparte: solitari constitutiv, manifestînd, desi atît de tineri, înfiorate profunzimi reflexive, neputîndu-se integra comunității, ei își trăiesc subversiv ineluctabilul puseu erotic, ce nu se va concretiza niciodată, respectîndu-se astfel metafizica ascunsă a obiceiului național. Deși se dorește explicit evitarea locurilor comune, romanțul pe ansamblu oferă o scriitura monotona, plictisitoare
Jumătate literatură by Alexandru Stefan () [Corola-journal/Journalistic/17863_a_19188]
-
Eiffel, - Turnul de fier vestit, mîndria Parisului, simbolul lui, grămada monumentală de fiare, o înjghebare de oțel numai fără vreun chip în care spiritul uman să se regăsească, astfel cum toți nefericiții, debarcînd în lumea cea nouă, aveau să înfrunte înfiorați Speranța, torța cu flacăra ei veșnică... Jos ideologiile, de orice fel! - poți striga de aici înainte, liniștit, pășind pe coasta străjuită de brațul ferm al Zeiței. Trăiască viața! Doar viața, păzită de orice fel de minciuni sau fantasme! Am avut
Statuia Libertății by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17201_a_18526]