7,643 matches
-
Acasa > Eveniment > Actualitate > NICO MUZICA, ÎNFLORIND VIAȚA! Autor: Aurel V. Zgheran Publicat în: Ediția nr. 2027 din 19 iulie 2016 Toate Articolele Autorului Muzica ușoară românească are aripi de vultur în vocea interpretei Nico. Adevărate și fermecătoare, astfel de voci translează geneza muzicii ce consistă în
NICO MUZICA, ÎNFLORIND VIAŢA! de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 2027 din 19 iulie 2016 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1468925332.html [Corola-blog/BlogPost/382096_a_383425]
-
fermecătoare, astfel de voci translează geneza muzicii ce consistă în geneza lumii. Atât glasul muzical cât și arta muzicală își au sorgintea, odată cu nașterea sunetului oglinditor al spiritului, în zidirea temeliei poeziei. Cântecul este și sunet și suflet și cuvânt, înflorind viața, contopite în poezie, culoare și perenitate spirituală! Astfel cântă Nico! Într-un univers sonor deranjat până la marginea răbdării de o producție de muzică zgomotoasă, nu departe de contramuzică, melodiile interpretei Nico sunt pansamentul vindecător, căldura ce luptă cu gerul
NICO MUZICA, ÎNFLORIND VIAŢA! de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 2027 din 19 iulie 2016 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1468925332.html [Corola-blog/BlogPost/382096_a_383425]
-
solist al secției de estradă a Teatrului „Alexandru Davila” din Pitești), Lucia Dumitrescu (solistă cu multe premii cucerite, care, în ultima vreme colaborează cu formatia ProConsul), actrița Nuami Dinescu. Aurel V. ZGHERAN (aurel.vzgheran@yahoo.com) Referință Bibliografică: Nico Muzica, înflorind viața! / Aurel V. Zgheran : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2027, Anul VI, 19 iulie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Aurel V. Zgheran : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului
NICO MUZICA, ÎNFLORIND VIAŢA! de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 2027 din 19 iulie 2016 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1468925332.html [Corola-blog/BlogPost/382096_a_383425]
-
și căldura inimii. I se cuvin toate acestea, femeii - “eternă poveste” , “a vietii cheie” - așa cum răsună în urechile noastre romanțele cu parfum. Sunt tulburătoare romanțele, cântecele, poeziile, românele, dedicate misterului feminin, nesecatului sentiment matern, bunicilor sau surorilor care ne-au înflorit viața. De fapt, cele mai frumoase creații ale lumii sunt pe această temă, adevărate dezlegări de taine. Ele ne duc într-o călătorie interioară cu o multitudine de valente revelatoare care trezesc în noi gânduri și sentimente ce ne înaltă
OMAGIU DE ZIUA FEMEII de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 433 din 08 martie 2012 by http://confluente.ro/Buica_elena_omagiu_de_ziua_femeii_elena_buica_1331207938.html [Corola-blog/BlogPost/346587_a_347916]
-
lumina ai căldură ochilor, farmecul grăitor al tăcerilor și al stragerilor de mână. Cu gândul la frumusețea femeii, îmi vin în minte imagini de altădată ale Bucureștiului în plină înflorire, din perioada interbelică, numit cu mândrie “Micul Paris”. Străzile păreau înflorite de siluetele elegante ale femeilor, cu rochii după modă timpului, cu pălării pline de fantezie, după modă pariziana, cu umbreluțe cochete, cu aer de aleasă distincție. Îți dai seama imediat că acolo nu putea încăpea vulgaritatea vorbelor și a gesturilor
OMAGIU DE ZIUA FEMEII de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 433 din 08 martie 2012 by http://confluente.ro/Buica_elena_omagiu_de_ziua_femeii_elena_buica_1331207938.html [Corola-blog/BlogPost/346587_a_347916]
-
l-au umplut de lumină, de bunătate, de farmec, de ambiție, de mărinimie, uneori de tristețe, de succes, de curaj, de rafinament, de bucurie, de responsabilitate, dar și de dor și cinstire pentru Marele sau Neam. Măreția unui Om ales înflorește din aură Chipului în care se reflectă harul Duhului Sfânt prin care odrăslesc virtuțiile morale ale Asemănării intru Atotcreator, prin mireasma îndumnezeirii sale: din Adevărul lui Dumnezeu spre slavă Neamului Dacoromân, din sânul poporului spre sufletul său, din conștiința Națiunii
UN FIU ALES AL DACIEI MARI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1432 din 02 decembrie 2014 by http://confluente.ro/gheorghe_constantin_nistoroiu_1417514633.html [Corola-blog/BlogPost/371897_a_373226]
-
-l îmbrățișam pe Artur Silveștri ca fiind: „a fost și va rămâne un far, unul dintre cele mai minunate modele umane ale acestei epoci, în care tocmai modelele și caracterele lipsesc”. (ibid. p. 216) Că o mlădiere a spiritului, Gabriel înflorea în oamenii pe care și-i alegea cu migala, cu dorire, cu duh, îi sadea apoi în sufletul său pentru a înmiresma Marea Grădină a Maicii Domnului nostru. Gabriel Artur Silveștri era conștient că Neamul nostru care făcea parte din
UN FIU ALES AL DACIEI MARI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1432 din 02 decembrie 2014 by http://confluente.ro/gheorghe_constantin_nistoroiu_1417514633.html [Corola-blog/BlogPost/371897_a_373226]
-
hlamida ta cea albă Ai acoperit câmpia Și-ai prins pomilor o salbă De argint ca-n toată glia. Râuri par că sorb din halbă, Întețindu-și veselia... Cu hlamida ta cea albă Ai acoperit câmpia. Saltă-n trepte bucuria Înflorind ca flori de nalbă Și pe deal, copilăria Strigă fără fel de jalbă, Sub hlamida ta cea albă... Drag de primăvară Chiar din zori, așa deodată, par a-mboboci toți merii, Saltă ghiocei sub soare și nou val de viorele
ANOTIMPURI de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1082 din 17 decembrie 2013 by http://confluente.ro/Anotimpuri_marian_malciu_1387286380.html [Corola-blog/BlogPost/363472_a_364801]
-
se avântă, Cucul cuibul își clădește tot strigându-se pe nume, Vrăbiuța ciripește, liberă în astă lume, Peste vârf de rămurele până-n vale și ne-ncântă. Râul saltă, clocotește, topind ghețuri până-n vale, Apele își limpezește făcând cerului oglindă, Sălcioara înflorește chiar în faldurile sale... Glastre-nțelegând tot tâlcul par a-nmuguri în tindă, Iar de sus străbate cântul de cocori din lungă cale Spre țări calde-aduși de vântul ce pământul îl colindă. Referință Bibliografică: ANOTIMPURI / Marian Malciu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593
ANOTIMPURI de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1082 din 17 decembrie 2013 by http://confluente.ro/Anotimpuri_marian_malciu_1387286380.html [Corola-blog/BlogPost/363472_a_364801]
-
să dărui doritorilor de tine... și doare, mă doare că nu pot lupta cu această fixatie e ta ce ți-este picurată în gând. Nu lucrurile sunt importante, ci persoanele alături de care te bucuri de ele! Ești un pom ce înflorește cu bucurie spre a dărui rod și care în toamna vieții își leapădă amintirile ca pe niște frunze îngălbenite, îngrășământ pentru mințile tinere ce vor venii în urmă. Nu-ți pierde timpul făcând rod doar pentru plăcerea de a-l
E TOAMNĂ... de GABRIELA MIMI BOROIANU în ediţia nr. 1742 din 08 octombrie 2015 by http://confluente.ro/gabriela_mimi_boroianu_1444287088.html [Corola-blog/BlogPost/381808_a_383137]
-
munților Urali și din nou ne-am îmbarcat pe un vapor, plutind pe Volga, prin Caucaz, iar în final am conturat și țărmurile Mării Negre, când am revenit de unde am plecat, adică la Constanța. În acel moment conturul continentului Europa a înflorit pe tablă, cu petale halucinante. - V-a plăcut călătoria? Ne-a șoptit „ghidul” care ne-a copleșit cu atâtea informații. Eram muți. Nu știu ce au simțit colegii, dar sufletul meu plutea amețit de parfumul florii albe de pe tablă. Din acel moment
DOMNUL ARSU (DIN VOL. DOMNIȘOARA IULIA) de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1903 din 17 martie 2016 by http://confluente.ro/nastase_marin_1458223439.html [Corola-blog/BlogPost/383080_a_384409]
-
ai înțeles, pentru că ai fost un bun educator. De asemenea, cer iertare și celorlalți dascăli pomeniți în această carte, dacă i-am supărat cu cele povestite. Poate, nu au fost toate adevărate, sau... au fost parțial adevărate. Poate, le-am „înflorit” pe ici-colo, ori le-am interpretat cum le-am simțit atunci. Sau... acum? De vină este numai vremea care a așternut ceața deasă peste acele trăiri. Sau... bătrânețea? Referință Bibliografică: DOMNUL ARSU (Din Vol. Domnișoara Iulia) / Năstase Marin : Confluențe Literare
DOMNUL ARSU (DIN VOL. DOMNIȘOARA IULIA) de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1903 din 17 martie 2016 by http://confluente.ro/nastase_marin_1458223439.html [Corola-blog/BlogPost/383080_a_384409]
-
-i decât un zbucium de sensuri și rosturi, urcuș pe scara lui Iacov cu fuștei ciopliți în suflet pentru a arunca umbrele amorțite ale unui destin. Un destin ce se vrea împlinit prin cuvântul scris. Acest volum de poezie adevărată, înflorit în lirism bolnav de inefabil, are ecoul cuvintelor afurisite de o chatartică dogoare. Ca fiu al paradisiaticelor ținuturi de pe Jiu, se legitimează și el prin simbolurile arhetipale ale sacrului brâncușian. Rotundul macrocosmosului se transgresează în rotundul cotidian. Metaforele pipăite atent
VOLUM DE POEZIE de LLELU NICOLAE VĂLĂREANU în ediţia nr. 1016 din 12 octombrie 2013 by http://confluente.ro/Frigul_insingurarii_volum_llelu_nicolae_valareanu_1381527977.html [Corola-blog/BlogPost/352433_a_353762]
-
ne vom întâlni cândva; în răsăritul unui zâmbet de soare ... poate pe acel câmp al promisei fericiri; unde am să poposesc un timp, împletind cunună din șoaptele spicelor ce sfioase-și vor da atunci coate; privind roșul sălbatic al macilor înflorindu-și patima iubirilor! Bianca Aura Buta ~ 19 februarie 2015 ~ Referință Bibliografică: Popasul macilor / Bianca Aura Buta : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1549, Anul V, 29 martie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Bianca Aura Buta : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea
POPASUL MACILOR de BIANCA AURA BUTA în ediţia nr. 1549 din 29 martie 2015 by http://confluente.ro/bianca_aura_buta_1427623299.html [Corola-blog/BlogPost/343340_a_344669]
-
desprinse cu grijă o floricică dintr-unul din buchetele de flori și o dărui fetei. - Ce parfum plăcut! - exclamă mirosind-o. Încet, Caterina se lipi de trupul băiatului. El o cuprinse ușor de talie, iar privirea îi alunecă pe ramurile înflorite către stele. - Unde privești? - îl întrebă ea în șoaptă să nu deranjeze liniștea nopții. - Acolo printre aștri! - Uite Carul Mare! - zise ridicând privirea și lipindu-și capul de pieptul băiatului. - Și Carul Mic..., Steaua Polară... - Calea Lactee... - Și Calea Vieții... noastre. Ian
SIMFONIA IUBIRII de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1270 din 23 iunie 2014 by http://confluente.ro/Ion_nalbitoru_1403537274.html [Corola-blog/BlogPost/349301_a_350630]
-
asemănare mistuitoare dintr-un nucleu de curcubeu hrănit din ploi de amândoi, născut pe cer dintr-un stingher, năvalnic dor de muritor. Ne vom iubi, oricum ar fi fără oprire, sfântă menire și năzuință pentru credință, eternitate și libertate. Să înflorim când ne dorim ploi infernale în seri banale, ascunși de ger și de fulger, să construim visul sublim de-a ne izbi, în zori de zi, de-un cer curat, catifelat, ca drumul meu din curcubeu la al tău piept
LA CAPĂT DE CURCUBEU de DANIELA PĂTRAŞCU în ediţia nr. 292 din 19 octombrie 2011 by http://confluente.ro/La_capat_de_curcubeu.html [Corola-blog/BlogPost/356537_a_357866]
-
chiar îi venea să înjure. Se consolă însă cu faptul că doar va schimba repertoriul și partenera. Va schimba o femeie versată în amor, dar de vârstă mijlocie, cu una neexperimentată, dar fragedă ca un boboc de trandafir gata să înflorească. O floare care abia și-a deschis primele petale în noaptea petrecută pe barcă, însă în cele două nopți ce vor urma, spera să și le deschidă și pe celelalte. O va învăța el cum se face cu adevărat dragoste
ROMAN PREMIAT DE L.S.R. ÎN 2012 de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2352 din 09 iunie 2017 by http://confluente.ro/stan_virgil_1496995669.html [Corola-blog/BlogPost/376621_a_377950]
-
agonii astrale... În toamna asta, doar un gând să fi avut Să nu îl prindă ploaia cu degetele goale... Și mâna se-ofilește, ce tristă ipostază, Sub geamătul de tunet împrăștiind pustiu! Iubirea noastră, toamna, iar intră-n metatază; Să înflorim din nou e greu și-i prea târziu... Și plânge înc-o toamnă aceleași melodii; Scâncesc viori sihastre, îmbătrânind iluzii... Eu când mai înfloresc, tu oare-ai să mai vii? Și toamna asta plânge aceleași vechi confuzii... Referință Bibliografică: Și plânge
ŞI PLÂNGE ÎNC-O TOAMNĂ de VIOLETTA PETRE în ediţia nr. 784 din 22 februarie 2013 by http://confluente.ro/Si_plange_inc_o_toamna_violetta_petre_1361544519.html [Corola-blog/BlogPost/341254_a_342583]
-
ce tristă ipostază, Sub geamătul de tunet împrăștiind pustiu! Iubirea noastră, toamna, iar intră-n metatază; Să înflorim din nou e greu și-i prea târziu... Și plânge înc-o toamnă aceleași melodii; Scâncesc viori sihastre, îmbătrânind iluzii... Eu când mai înfloresc, tu oare-ai să mai vii? Și toamna asta plânge aceleași vechi confuzii... Referință Bibliografică: Și plânge înc-o toamnă / Violetta Petre : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 784, Anul III, 22 februarie 2013. Drepturi de Autor: Copyright © 2013 Violetta Petre
ŞI PLÂNGE ÎNC-O TOAMNĂ de VIOLETTA PETRE în ediţia nr. 784 din 22 februarie 2013 by http://confluente.ro/Si_plange_inc_o_toamna_violetta_petre_1361544519.html [Corola-blog/BlogPost/341254_a_342583]
-
oglindind file ale unei existențe ardente în slujba culturii, a frumosului în general. În miezul verii, în zile de arșiță și tihnă petrecute la umbra pomilor din livadă, am primit pe e-mail cele mai recente cărți ale doamnei Buică: Liliacul înflorit la umbra înserării și Universul vacanțelor (amândouă apărute la Ed. Anamarol, 2014). Cunoscând și vârsta la care se găsește Domnia Sa, și faptul că sănătatea o mai șicanează uneori, m-am întrebat, în chip firesc, ce o motivează să scrie cu
SCRIERILE ELENEI BUICĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1363 din 24 septembrie 2014 by http://confluente.ro/al_florin_tene_1411559659.html [Corola-blog/BlogPost/376393_a_377722]
-
se bucure de adierea unui vânticel cu miresme de primăvară, să se lase mângâiați de seninul dimineților însorite și nu de puține ori se poate întâmpla să-și piardă firea trăind la temperaturi înalte ca în anii tinereții.ˮ Liliacul înflorit la umbra înserării, prima dintre cărțile recente ale Elenei Buică, se articulează din opt secvențe: Anamneza lângă liliac, Cuvânt înainte, Partea I - Întâmplări din tainețele vieții, Partea a II-a - Rânduri izvorâte din adâncul inimii, Partea a III-a - Cuvântul
SCRIERILE ELENEI BUICĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1363 din 24 septembrie 2014 by http://confluente.ro/al_florin_tene_1411559659.html [Corola-blog/BlogPost/376393_a_377722]
-
de viață” în „Gând purtat de dor” m-au determinat să editez cum „Prin sita vremii”, în „Oglindiri” și „Luminișuri”, „Întoarcerea spre obârșii” a Elenei Buică - Buni, „Zâmbind vieții” din „Frumoasele vacanțe” mă îmbrățișează cu un parfum dulce din, „Liliacul înflorit la poarta înserării”, făcându-mă astfel să „Îmi plec fruntea” și să vă aduc în palme aceste cărți, adevărate bijuterii, minunatele ei „Consemnări pe curat”. Și uite așa, ca într-o poveste, aceste nestemate le-am strâns în superbul buchet
EDITURA ANAMAROL de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 1733 din 29 septembrie 2015 by http://confluente.ro/rodica_elena_lupu_1443501638.html [Corola-blog/BlogPost/343931_a_345260]
-
dor” prezintă povestea de viață a interpretei de muzică populară Elvira Lerințiu, fiică a Bihorului, model de pasiune pentru cântecul popular românesc și de sacrificiu pe altarul artei. Au fost prezentate în continuare cele două cărți ale Elenei Buică: “Liliacul înflorit la poarta înserării” și “Frumoasele vacanțe”. În ceea ce privește prima carte, autoarea însăși explică cele două metafore din titlu. În ciuda trecerii anilor care o apropie de poarta înserării, își păstrează frumusețea și vigoarea spirituală asemenea unui liliac înflorit. Elena Buică, româncă stabilită
ZIUA LIMBII ROMANE SARBATORITA LA MALUL MARII de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1360 din 21 septembrie 2014 by http://confluente.ro/elena_trifan_1411303636.html [Corola-blog/BlogPost/354400_a_355729]
-
Acasă > Poeme > Dragoste > ÎNFLORESC ÎN NOI NARCISELE Autor: Emilia Amăriei Publicat în: Ediția nr. 2259 din 08 martie 2017 Toate Articolele Autorului S-a lovit tăcerea de cuvinte, Arde-n foc distanță dintre noi, Vremea ni s-a depanat fierbinte, Dar în flăcări am
ÎNFLORESC ÎN NOI NARCISELE de EMILIA AMARIEI în ediţia nr. 2259 din 08 martie 2017 by http://confluente.ro/emilia_amariei_1488994930.html [Corola-blog/BlogPost/373503_a_374832]
-
mână Nici în somn, din vise, nu plecai, Când am însetat mi-ai fost fântână, De-am trecut prin iad tu mi-ai fost răi. Prinde glas muțenia și țipă, Rădăcina prind cuvintele, Mersul spre zenit și-a pus aripa, Înfloresc în noi narcisele. Mi-a fost dor... Te-aș culege din ochiul deschis înspre zori, dintr-un iris de frunze, de iarbă și flori, te-aș sorbi din potirul cel plin de-amintiri, te-aș trăi că pe darul supremei
ÎNFLORESC ÎN NOI NARCISELE de EMILIA AMARIEI în ediţia nr. 2259 din 08 martie 2017 by http://confluente.ro/emilia_amariei_1488994930.html [Corola-blog/BlogPost/373503_a_374832]