8,635 matches
-
urmat de tratatul franco-prusac de la Tilset (1807) au precipitat Cuvântările către națiunea germană ale lui J.G. Fichte (1928) [1807], în care marele filosof pleda pasionant pentru educația patriotică drept mijloc de redresare și resuscitare a națiunii germane greu încercate de înfrângerea militară. Educația universală, obligatorie și dirijată statal în scopul mobilizării naționale constituia armătura care trebuia să dea rezistență morală noii unități naționale germane. Forța creatoare de realități durabile a discursului politic a fost relevată de graba cu care, sub imperiul
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
ciclului revoluție-reformă-reacție conservatoare pus în mișcare de Revoluția franceză din 1789, care s-a repetat pe întreaga lungime a secolului al XIX-lea (Ramirez și Boli, 1987, p. 8). Decisivă s-a dovedit a fi, ca și în cazul prusac, înfrângerea umilitoare a Celui de-al Doilea Imperiul francez sub sceptrul lui Napoleon al III-lea în fața Prusiei în 1870. A Treia Republică franceză ce a reieșit de sub ruinele imperiului a utilizat educația primară ca mijloc predilect de reconstrucție națională. La
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
militarismului patriotic după care trebuie modelată educația națională românească. Nu doar pedagogii români, ci întreg continentul european privea, terifiat și admirativ deopotrivă, la formidabilul succes al mecanismului de înregimentare a educației în slujba statului pus în mișcare de germani. După înfrângerea catastrofală în fața Prusiei din 1870 care a dus la prăbușirea celui de-al Doilea Imperiu, convingerea francezilor și nu numai era că "învățătorul prusac este cel care a câștigat războiul [franco-prusac]" (Reisner, 1922, p. 82). Educația învânat patriotică își dovedea
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
România s-a înscris în "Războiul Sfânt" declașat de Hitler Rusiei sovietice era îndoită: eliberarea Basarabiei și Bucovinei de nord prin lupta armată, și reîntregirea teritorială prin dobândirea Transilvaniei de nord ca o compensație din partea Germaniei față de aliatul său loial. Înfrângerea germanilor conturându-se cu tot mai multă claritate, opoziția antonesciană, formată din vechile partide și PCdR, prezidată de tânărul rege, a organizat lovitura de stat de la 23 august 1944. Mareșalul Antonescu (autopromovat la rangul militar suprem în 22 august 1941
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
inaugurată în tradiția pedagogiei istoriei românești de manualul coordonat de S. Mitu (1999) iluminează nu euforia sacrificială ci tragedia umană a luptei în urma cărora statul român și-a dobândit independența: "românii vor fi foarte mândri de această contribuție militară [la înfrângerea Imperiului Otoman de către Rusia], care a costat mii de victime, deoarece doreau să arate că și-au câștigat independența prin forțele proprii" (Mitu et al., 1999, p. 48). Antiteza dintre cele două versiuni ale războiului de Independență este evidentă: dacă
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
erau dispuse la hotarul cu Austro Ungaria și a patra de-a lungul Dunării și în Cadrilater. Campania militară din anul 1916 La 1 septembrie 1916, armatele germano-bulgaro otomane, conduse de generalul Mackensen, au forțat Dunărea și au provocat românilor înfrângerea de la Turtucaia. Aceasta i-a ajutat pe germano-bulgari să pătrundă în Cadrilater și în Dobrogea de Nord. Încercarea armatei germane și austro-ungare de a trece prin trecători în Moldova a eșuat. După ce românii au respins timp de o lună ofensiva
ISTORIA CONTEMPORANĂ by DANIELA RAMONA HOBJILĂ IONELA ADRIANA LEPĂRDĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1210_a_2074]
-
și de la sud, românii au susținut lupta de la Argeș-Neajlov (23 noiembrie 1916) care a dus la pierderea Bucureștiului. După 4 luni de luptă, armata armată pierdea două treimi din teritoriul național (Oltenia, Muntenia, Dobrogea) și jumătate din efectiv. Cauzele acestei înfrângeri au fost multiple: România era înconjurată din trei părți de dușmani și trebuia să lupte pe două fronturi; în sud, România avea de apărat o frontieră de 1700 Km; România avea o armată numeroasă dar slab echipată și lipsită de
ISTORIA CONTEMPORANĂ by DANIELA RAMONA HOBJILĂ IONELA ADRIANA LEPĂRDĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1210_a_2074]
-
1945); au participat Stalin, noul președinte american Harry Truman și noul prin ministru englez, Clement Atlee. i)Evoluții pe front în anii 1942 1943 Pe frontul din nordul Africii, italienii i-au atacat pe englezi în Egipt dar au suferit înfrângeri, motiv pentru care Hitler trimite în sprijinul lor trupe conduse de generalul Rommel („vulpea deșertului”). Dar englezii obțin victoria de la El Alamein (octombrie 1942). În noiembrie 1942, anglo-americanii au debarcat în nordul Africii, italienii și germanii sunt învinși iar în
ISTORIA CONTEMPORANĂ by DANIELA RAMONA HOBJILĂ IONELA ADRIANA LEPĂRDĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1210_a_2074]
-
o După 1962, problema cea mai importantă a celor două superputeri a fost încetarea cursei înarmărilor care ar epuiza, pe termen lung, economiile celor două țări. Războiul din Coreea (1950-1953) Coreea fusese ocupată de Japonia în anul 1910 iar după înfrângerea acesteia, americanii și rușii au ocupat-o de o parte și de alta a paralelei de 380; după retragerea celor două armate, Coreea de Nord condusă de liderul comunist Kim Ir Sen, a atacat Coreea de Sud. S.U.A. au trimis trupe pentru a susține
ISTORIA CONTEMPORANĂ by DANIELA RAMONA HOBJILĂ IONELA ADRIANA LEPĂRDĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1210_a_2074]
-
M. Gavrilescu și notarul Gh. Bobocea, din care redăm: după tradiție istorică, din spusele bătrânilor, satul exista în timpul domnului Ștefan cel Mare și moșia pe care e situat e dăruită de acest domn la 34 luptători, pentru serviciile aduse la înfrângerea muntenilor; autorii enumeră în continuare numele bătrânilor, aceiași cu cei 34, pe care a umblat moșia răzeșească a Umbrăreștilor, păstrați de tradiția orală, dar și documentar. Precizăm că respectivii autori, insuficient informați din sursele documentare și literatura de profil, folosesc
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]