240 matches
-
pământ drept unic avut, el participă cu toată ființa lui la toate etapele care duc la Înfăptuirea gospodăriei colective. (Ă)”. Nici alt roman cu aceeași temă, apărut de astă-dată În volum, nu Întrunește sufragiile criticii: „Ion Istrati, autorul romanului Grâu Înfrățit - Începe J. POPPER 44 - recent publicat de EPLA dovedise prin cele două nuvele apărute În 1948 În Flacăra sub titlul Tarlaua și Vin Bașovenii, calități cu totul deosebite de povestitor. (Ă). Puterea de pătrundere cu care descrie Istrati viața satului
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
44 - recent publicat de EPLA dovedise prin cele două nuvele apărute În 1948 În Flacăra sub titlul Tarlaua și Vin Bașovenii, calități cu totul deosebite de povestitor. (Ă). Puterea de pătrundere cu care descrie Istrati viața satului moldovenesc din Grâu Înfrățit dovedește că scriitorul a așezat la baza cărții sale o bogată și prelungă experiență de viață. El a trăit printre eroii săi, i-a cunoscut Îndeaproape. (Ă). Constituie Însă buna cunoaștere a vieții - a oamenilor, a obiceiurilor și limbii specifice
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
În mod hotărâtor succesele. Dacă romanul său are după cum vom vedea numeroase lipsuri, acestea provin din faptul că scriitorul nu s-a așezat Întotdeauna pe o poziție partinică la interpretarea literară a materialului de fapt care stă la baza Grâului Înfrățit. Aceasta se vede În primul rând În faptul că el nu a știut să Închege Într-o imagine artistică pe deplin realistă munca de lămurire dusă de partid În rândurile țărănimii muncitoare În anii 1945-1947, În reprezentarea adesea greșită, superficială
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
să Închege Într-o imagine artistică pe deplin realistă munca de lămurire dusă de partid În rândurile țărănimii muncitoare În anii 1945-1947, În reprezentarea adesea greșită, superficială pe care ne-o dă despre activiștii comuniști de la sate. (Ă). În Grâu Înfrățit țăranii săraci și mijlocași apar la Început nelămuriți, șovăitori. Ei nu Înțeleg de ce interesele lor Îi cheamă alături de comuniști și de clasa muncitoare, răbufnirile lor de mânie Împotriva chiaburilor și moșierilor sunt Încă departe de o luptă organizată. (Ă). Grâu
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
țăranii săraci și mijlocași apar la Început nelămuriți, șovăitori. Ei nu Înțeleg de ce interesele lor Îi cheamă alături de comuniști și de clasa muncitoare, răbufnirile lor de mânie Împotriva chiaburilor și moșierilor sunt Încă departe de o luptă organizată. (Ă). Grâu Înfrățit ne arată Însă totodată că atunci când nu sunt călăuzite În permanență de Învățătura partidului, talentul cel mai viguros și cea mai bogată experiență de viață nu pot da roade pe de-a Întregul satisfăcătoare”. Apariția acestor romane ale actualității n-
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
ce dăunează limbii literare. Un critic spunea despre arta lui Deșliu: «Mijloacele de expresie ating aici acest voltaj, tocmai din pricină că poetul n-a rămas la suprafața viețiiă». etc. Același critic are, În cronica sa despre romanul lui Ion Istrati, Grâu Înfrățit (L. Aronescu: Poezia vieții, În Iașul nou, an.II, nr. 5-6, sept. 1950, p.42) câteva fraze În care greșelile de limbă abundă: «(Ă)» Foarte multe cronici și recenzii din publicațiile noastre sunt scrise Într-un stil sec, de proces
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
Urmează, la nivelul reprezentativității (servirea cauzei socialismului la sate) romanele: Vântul nu se stârnește din senin de Asztalos Istvan - prima lucrare care atacă problema naționalistă și o rezolvă În spiritul Învățăturii marxist-leniniste, Cu ghearele și cu dinții (Kovacs Gyorgy), Grâu Înfrățit și Trandafir de la Moldova (Ion Istrati), Temelia (Eusebiu Camilar), Pâine albă (Dumitru Mircea), Ogoare noi (Aurel Mihale), Nepoții lui Horea (Petru Vintilă), Bărăgan, 3 vol. (V.Em.Galan), Setea (Titus Popovici), numeroasele nuvele și povestiri ale lui Suto Andras -circa
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
pictoricesc, să fac și retuș de fotografie. Și, slavă Domnului, era ce retușa! Se-ntorceau frații de la "agrară" din teren (cum se zicea) cu imagini de un tragism incredibil. Oameni nenorociți, în opinci, cu căciuli, trudeau... cu entuziasm pe tarlalele înfrățite. Imaginile destinate paginii întîi a "organului" nu puteau, evident, apărea așa. Deci: retuș. Îi descălțam pe aliații clasei muncitoare de opinci și-i încălțam cu cizme de cauciuc negru-smoală. Le dădeam cușmele jos și-i făceam fercheși, le ghiceam chelia
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
este legată în primul rând de „Iașul literar”, revista la care a scris cu regularitate. Prima carte, Bostanii, îi apare în 1950 și este urmată de un număr mare de volume, cuprinzând proză, poezii, piese de teatru, printre care Grâu înfrățit (1950), Balada Bicazului (1951), Trandafir de la Moldova (1952), Macazul (1955), Din neagra țărănie (1957), Tinerețe fără tinerețe (1959), Milionarii (1960), La fântâna cu găleată (1962), Satul fără țărani (1974), Păsări călătoare (1975). Programatic, I. tinde să realizeze o frescă a
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287637_a_288966]
-
se dovedește coerentă în cele din urmă. Naratorul are ambiția reconstituirii, detaliul prilejuindu-i un comentariu amplificat, uneori în defavoarea filonului epic principal, știe și îi place să povestească cu umor, să-și folosească ingeniozitatea expresivă. SCRIERI: Bostanii, București, 1950; Grâu înfrățit, București, 1950; Oameni de nădejde, București, 1951; La noi pe Hălăuca, București, 1951; Bucurie, București, 1951; Balada Bicazului, București, 1951; Președintele, Iași, 1952; Oul năzdrăvan, București, 1952; Trandafir de la Moldova, Iași, 1952; Străvechiul Iași întinerește, București, 1953; Venea de la Moscova
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287637_a_288966]
-
Pe iarbă cuminte/ Pe căi și poteci/ Cu foșnete reci/ Prin săbii de soare/ Și treci de răcoare/ Dacă oi porni/ Și nu m’oi opri. Și-ntr-adevăr, poeta nu se oprește: Păn’n-ajung la Jii/ La Jii-n-vrăjbiți,/ Și iar înfrățiți,/ Mereu răzvrătiți/ Și nepotoliți (...). Ce ne arată poezia? Într-o uzină e ca-ntr-o «farmacie». Mașinile sunt ca niște flori iar șuruburile sunt de fapt stamine. Bobina e ca un fuior, iar transformatorul e format din... case (...). Plecăm din
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
lume a contrastelor, rămânând în eternitatea științei, culturii și a dragostei de adevăr și frumos. Universitatea de Medicină din Iași îi poartă cu onoare numele, bustul savantului luminând în fața ei, în armonie cu monumentul în marmoră albă al provinciilor românești înfrățite și flacăra veșnică din preajmă. Histologia s-a desprins din anatomie la sfârșitul secolului XIX fiind ilustrată la București de ștefan Besnea, apoi, de Ion T. Niculescu care s-a dedicat studiilor de neurohistologie. La Iași, bazele învățământului histologic au
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
sovietici. Cât despre cehi și slovaci, care erau până atunci printre cele mai filoruse națiuni din blocul comunist, ei s-au cantonat definitiv Într-o supunere mohorâtă. Dar toate acestea nu reprezentau un pericol. Mesajul Kremlinului fusese receptat: statele socialiste Înfrățite aveau o suveranitate limitată și orice fisură În monopolul puterii deținut de stat putea provoca o intervenție militară. Pierderea popularității, acasă sau În străinătate, nu era un preț prea mare pentru stabilitatea astfel garantată. După 1968, convingerea că Moscova nu
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
audienței opinia că „Libertatea de a alege este un principiu universal. Nu trebuie să existe excepții”. Era mai mult decât o simplă renunțare la „doctrina Brejnev”: era o declarație că Moscova nu va recurge la forță pentru a impune țărilor Înfrățite „socialismul” ei. Gorbaciov admitea - și exact așa a fost Înțeles - că În statele-satelit cetățenii aveau de-acum libertatea să-și urmeze propriul drum, socialist sau nu. Europa de Est era pe punctul de a reintra În istorie. După 1985, sub conducerea lui
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
interior (justiție) și din exterior (militarii), satisfăcând deopotrivă interesele de grup și pe cele individuale. Astfel se și explică trăinicia și durata formei de organizare umană în obște teritorială și uniune de obști, cum a fos și aceasta de la Umbrărești, înfrățită, mai corect și exact spus însorărită cu toate celelalte obști sătești de pe cursul inferior al râului Bârlad, pe o întinsă zonă est-vest, începând din partea sudică a târgului Tecuci. Disoluția, prin spargerea solidarității dintre obșteni pe criterii de interese individuale, s-
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]