1,014 matches
-
avec țoi, Liberte!”)a fost ascultata aproape zi de zi. Zi de zi ! Copiii mei au crescut cu Edith Piaf și Je chante avec Țoi,Liberte, în anii acei negri, ceaușiști, cîntecele lui Edith Piaf și ale Nanei Mouskouri ne înfrumusețau iadul COMUNIST în care trăiam, iar “..Liberte!” ne făcea să sperăm, că nu totul este pierdut! Nici nu ști cat mă bucur că am găsit acest articolul cu Edith. Începusem să cred că lumea nu mai asculta Edith Piaf. eu
Edith Piaf by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82994_a_84319]
-
buimăcit, că, brusc, cușca s-a deschis. Mă găseam, parcă, în transă. Și, poate, nu numai eu am avut vertijul depresurizării care se producea în viața noastră. De altfel, așa îmi explic de ce ne-am făcut atunci iluzii prea mari, înfrumusețând totul, inclusiv pe noi înșine, și pregătind, prin acel desfrâu al iluziilor, dezamăgirile de mai târziu. A fost cea mai inocentă zi și, poate, singura a postcomunismului. Amintiți-vă cum era. Era soare și aproape cald. Veniserăm la Uniunea Scriitorilor
Octavian Paler by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/14335_a_15660]
-
fac carieră în politică. Să tot fii optimist! Și, mă tem, domnule Alex. Ștefănescu, că degradarea valorilor e mai gravă decât dispariția lor. Când pierzi niște valori, păstrezi amintirea lor, pe care chiar o idealizezi. Gândiți-vă cum s-a înfrumusețat în memoria românilor România interbelică în deceniile de comunism. Când valorile se urâțesc, se degradează, te înveți cu ele astfel. “Anormalitatea” devine “normală”. Ca să rezum. Vă închipuiți că-mi place să trec drept un maniac al negației? Vă închipuiți că
Octavian Paler by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/14335_a_15660]
-
a curățit viața de toate asprimile ei trecătoare. Ajuns acum la vîrstă centenară, înconjurat cu multă grijă pînă și de aceia care nu și-au făcut din estetică o preocupare specială, artistul s-a sustras și coroziunii timpului, continuînd să înfrumusețeze lumea și să transmită același mesaj plin de puritate și de gingășie. Ovidiu Maitec, prin chiar natura genului artistic pe care îl ilustrează și a limbajului său specific, este un un om al materiei, un exponent al manualității și al
Sculptori români contemporani by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/14387_a_15712]
-
cei mai mari? Cu capacitatea ei de entuziasm, cu lacrimile ei de emoție care o împiedică să vadă clar lumea exterioară, poezia lirică, această zeiță intangibilă, n-a fost ea, oare, predestinată să devină, într-o zi fatală, cea care înfrumusețează atrocitățile, "servitoarea lor cu inimă mare"? Iată problemele ce m-au fascinat când, acum douăzeci și trei de ani, am scris Viața e în altă parte, roman în care Jaromil, un tânăr poet de mai puțin de douăzeci de ani
Milan Kundera: Testamentele trădate by Simona Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/14416_a_15741]
-
sfârșitul secolului al XVII-lea: Pe când s-a născut fiul lui Dumnezeu s-au întâmplat multe lucruri miraculoase. Zăpada cea mare din acel ținut a dispărut momentan și deodată s-au arătat pomii cu flori și frunze; pământul s-a înfrumusețat și acoperit cu florile cele mai frumoase". Este amintit trandafirul de Ierihon, care deși în tot timpul anului este uscat, înflorește în noaptea Nașterii Mântuitorului. Sunt amintiți, iarăși, arbori miraculoși în Anglia și Franța. Până la constituirea deplină a obiceiului bradului
Tradiții - Pomul de Crăciun by Iordan Datcu () [Corola-journal/Journalistic/14424_a_15749]
-
a te elibera prin verb este o ultimă tehnică de salvare: "Așadar, gândesc sau încerc a gândi ca un adevărat condamnat la moarte. Simt nevoia să-mi povestesc viața. De fapt asta am vrut să și spun. Doresc să-mi înfrumusețez și să-mi oxigenez trecutul, ființarea." Dacă te uiți în urmă, timpul nu curge asemenea unui lichid prin vasele comunicante, egal și indiferent, ci discontinuu, pe "fragmente", din insulă în insulă de semnificație. Povestirea integrează semnificațiile într-un ansamblu larg
Metamorfoza infernurilor by Cristian Măgura () [Corola-journal/Journalistic/14489_a_15814]
-
toate asprimile ei trecătoare. Centenar acum, adică în plină realitate a Capodoperei, înconjurat cu multă grijă pînă și de aceia care nu și-au făcut din estetică o preocupare specială, Artistul s-a așezat el însuși deasupra timpului, continuînd să înfrumusețeze lumea și să transmită același mesaj plin de puritate și de gingășie.
Pe marginea unei capodopere by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/14235_a_15560]
-
fragile ale comediei lirice, Visul unei nopți de iarnă. Și chiar dacă Teatru la domiciliu cu zecile de piese într-un act, amuzantele epistole din Doresc ca micile mele rîndulețe ori "mușatismele" din Fiecare cu părerea lui vor îmbogăți și vor înfrumuseța efemeroteca literaturii române, faptul că exact la această dată mai țin afișul, vii și proaspete, Titanic vals la Nottara și ...Escu la Teatrul de Comedie este un semn că și acum, la Centenar, soarta îi face cu ochiul jovialului Tudor
Februarie by Gabriela Ursachi () [Corola-journal/Journalistic/14230_a_15555]
-
încît accede la serenitate. Referitor la o propoziție a lui Didier Anzieu: "te cunoști așa cum ai vrea să fii pentru a compensa realitatea", Livius Ciocârlie se pronunță atît de caracteristic: "Adevărat și neadevărat". De ce? "Prea puțini autori de jurnal se înfrumusețează. De obicei, se ponegresc. În schimb, trista realitate este că sîntem, cu excepții (paranoicii, ca să fiu mai clar), informi. E ceea ce nu suportăm. Compensația e în formă. Scriind, dacă ai un proiect ascuns (ascuns, măcar în parte, chiar și ție
Pornind de la un jurnal by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15132_a_16457]
-
a curățit viața de toate asprimile ei trecătoare. Ajuns acum la vîrstă centenară, înconjurat cu multă grijă pînă și de aceia care nu și-au făcut din estetică o preocupare specială, artistul s-a sustras și coroziunii timpului, continuînd să înfrumusețeze lumea și să transmită același mesaj plin de puritate și de gingășie. Ovidiu Maitec Prin chiar natura genului artistic pe care îl ilustrează și a limbajului său specific, Maitec este un un om al materiei, un exponent al manualității și
Sculptori români contemporani by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/10525_a_11850]
-
de a spune. Și aceasta justifica într-adevăr gestul lui de pionierat, la sfîrșit de secol al XVII-lea, de a așterne pe hîrtie, de a da o formă scrisă și cultă poveștilor istorisite de către doici și babe, îmbunătățind și înfrumusețînd povestea cam “seacă și simplă” cu ceva “agremente” și “ornamente”, îmbrăcînd “morala lăudabilă” într-o “povestire jucăușă, poznașă” (Charles Perrault, Histoires ou Contes du temps passé avec des moralités, Claude Barbin, Paris, 1697). Această operă de pionierat de a transforma
Charles Perrault și jocul șăgalnic cu povestea by Muguraș Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/13287_a_14612]
-
literare.” În scurtă vreme (1929-1934), un primar de ispravă Dem. Dobrescu a realizat urbanizarea capitalei, tăind străzi drepte, lărgind bulevardele, care „s-au umplut de clădiri construite după ultimul val al modei arhitectonice.” A amenajat lacurile Snagov și Băneasa, a înfrumusețat Cișmigiul și, foarte important, a sprijinit cultura. Aruncând o privire globală, înainte de a intra în „detalii”, Ioana Pârvulescu salută și caracterizează, plină de entuziasm, lumea interbelicilor, „care nu era nici paradis, nici infern, ci o lume normală, o lume a
Călătorie în timp by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/13383_a_14708]
-
înstrăinare este total. Este greu de spus, de aceea, dacă pentru scriitoare "acasă" înseamnă Suedia sau România. Cu siguranță, și România, și Suedia, chiar dacă în ambele țări se simte singură, înconjurată de străini. Pentru prozatoare "acasă" înseamnă florile care îi înfrumusețează viața, porumbeii care îi bat periodic la fereastră, visele și gîndurile care îi marchează starea de trezie. Altminteri, ea constată surprinsă și dezamăgită că multe dintre ideile imbecile de care a crezut că a scăpat odată cu emigrarea se reproduc în
Hoinăreală în timp by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12656_a_13981]
-
-și ducă existența. îN ZIUA din 2 august am putut citi, relatat de Iolanda Malamen, un episod recent și semnificativ din viața desenatorului și animatorului cultural care face cît o instituție: în noaptea de 29-30 iulie, năstrușnicul Ion Barbu a înfrumusețat zidurile mizere ale orașului mineresc, scriind pe ele cu spray-uri cu vopsea versuri din vreo 70 de poeți români. Citatele alese erau din Nichita, Sorescu, Brumaru, Daniel Turcea, Constanța Buzea, Ileana Mălăncioiu, Matei Vișniec ș.a. Rezultatul? Concetățenii, indignați de
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/11447_a_12772]
-
În iureșul de defăimare s-a profilat și un veteran al persiflărilor, prozatorul rus Ilya Ehrenburg, o conștiință sfâșiată. Fusese un admirator al artei decadente, s-a șlefuit pe malurile Senei, a compus după aceea memorii palpitante în care a înfrumusețat însă propriul dans pe sârmă deasupra prăpastiei, între literatură și falsificarea ei. Ehrenburg nu s-a sfiit să-și mânjească mâinile, executând indicațiile date de Moscova. Pe Sartre îl cunoștea bine, îl lingușise ca să-i mențină amiciția, apoi șantajat probabil
Uși deschise by S. Damian () [Corola-journal/Journalistic/12965_a_14290]
-
PG 45, 249-252); Or. dom., 1 (PSB 29, 404; PG 44, col. 1121); Eun., 1, 18-19: „Vasile nu se împodobea decât cu adevărul, și găsea rușinos să-și decoreze cuvântul cu astfel de împestrițare. Căci ce nevoie e ca cel înfrumusețat de podoaba adevărului să făcă exces de găteală pentru a dobândi o frumusețe mincinoasă și artificială? De bună seamă, pentru cei de care adevărul este departe, ar fi, poate, de folos să-și ungă minciuna cu plăcerea provocată de cuvinte
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
până deunăzi o fotografie de-atunci: tata în ițari, mândru de încălțări și cu o gambetă pe cap. Cine și-o fi bătut joc de el, așezându-i melonul pe scăfârlie, Dumnezeu știe - în cazul când nu se va fi înfrumusețat singur -, important e că în poză ochii-i străluceau de fericire. Când avea s-ajungă domn la casa lui, îi plăcea să mă sâcâie, reflex al unei tinereți amare: - Tată, dă-mi și mie cinci lei! - La ce-ți trebuie
Dimineața amurgului by Niculae Gheran () [Corola-journal/Imaginative/9753_a_11078]
-
create în toate regiunile geografice în care muzica arabo-andaluză a fost prezentă sau cu care a interacționat : Orient, Al-Andalus, Africa de Nord. Tradiția muzicală arabă cere ca o analiză a unei piese muzicale să pornească de la textul literar poetic, deoarece versurile sunt înfrumusețate prin adăugarea muzicii, și nu invers. Se analizează numărul poemelor cuprinse într-o nouba, structura lor, conținutul lor poetic și mai ales apartenența corpus-ului de poeme la o anumită caracteristică comună. Se continuă apoi cu o ordonare și o
Muzica Arabo-Andaluză (II). In: Revista MUZICA by Cezar Bogdan Alexandru GRIGORAŞ () [Corola-journal/Science/244_a_485]
-
cunoscut și cântat. Pasiunea reprezintă în creația lui J. S. Bach suma întregii sale experiențe artistice, ilustrând toată măsura talentului său. În secolul al XVIII-lea s-au pus bazele diferitelor tipuri de Pasiuni. Vechiul tip, fără instrumente muzicale, dar înfrumusețat cu imnuri a fost ignorat de majoritatea compozitorilor. Al doilea tip, Pasiunea-oratorică, era cu mult mai artistică și legată de textul evanghelic. Al treilea tip de Pasiune era un Oratoriu propriu-zis, scris în stil operistic și care avea text complementar
Rolul muzicii sacre în transformarea societăţii. In: Revista MUZICA by Cristian CARAMAN () [Corola-journal/Science/244_a_484]
-
dialogul cu un adevărat părinte duhovnic “lasă în suflet multă pace și lumină. Este lumina care ne călăuzește pe cărarea raiului, dacă i-am pătruns înțelesul. Cu cât vom pricepe mai bine semnificația, lumina va pune stăpânire pe sufletul nostrum, înfrumusețându-l. Glasul ierarhului duhovnic reprezintă lumina care ne acoperă cu harul său. Sămânța aruncată va răsări și va supraviețui, dacă vom avea grijă să nu-I tăiem rădăcina - credința. Lumina străbate în întuneric. Vâzând-o, ne entuziasmăm, ne înflăcărăm, dar este
Semnal editorial şi Publicistic: „Pe Cărarea Raiului” [Corola-blog/BlogPost/93780_a_95072]
-
sunt uniți, cum scrie Sanda Golopenția, de "setea de înțelegere cuprinzătoare și nuanțată a culturii, încredere în Ťprezența binelui pe pământť... vocația echilibrului și o salubră, vizionară modestie în tot ce scriu, precum și căldura sensibilă cu care știu să-și înfrumusețeze viața prin lectură și contemplare". Petru Comarnescu nu-și laudă prietenul doar în aceste epistole, ci își declară prețuirea pentru el și în presa vremii, ca în acel cald articol pe care l-a publicat, în 1933, în Rampa, în
Restituiri by Iordan Datcu () [Corola-journal/Imaginative/11974_a_13299]
-
imaginii obiectelor de relief minor se conjugă, așadar, cu tentația erotizării existenței, impunându-se, totodată, o poză, mai curând supradimensionată, a unui poet ce caligrafiază cu fervoare latura estetizantă a universului, fapt remarcat și de Gheorghe Grigurcu: "Poetul voiește a "înfrumuseța" realul cu (aproape) orice preț, vădindu-și, într-o probă de virtuozitate prodigioasă, ce are ca durată însuși spațiul volumului (volumelor), înclinația pentru lucrurile neluate în seamă, pentru vorbele dezafectate, pentru stările marginale, "minore", "compromițătoare" (inavuabile), culese parcă dintr-un
Universul intimității by Iulian Bol () [Corola-journal/Imaginative/12494_a_13819]
-
pot ameliora în sine. Les Mailles du filet pierde, așadar, mai întîi prin faptul că este un jurnal "aranjat, romanțat". Indiscutabil, puțini, foarte puțini autori de jurnale rezistă ispitei de a se prezenta într-o lumină avantajoasă, de a-și înfrumuseța chipul, de a umbri măcar, dacă nu pot șterge cu totul, ceea ce e dizgrațios ori blamabil în ei. Și puțini nu împrumută, un timp oarecare măcar, premeditat sau nu, registrul literar. Dar "jurnalul din România" al Soranei Gurian este "aranjat
Misterioasa viață a Soranei Gurian by Victor Durnea () [Corola-journal/Imaginative/13906_a_15231]
-
împotriva propriei sale poezii scrisă la vârsta “artistului la tinerețe”, când lumea este privită în categoriile Idealelor și a substanței evanescente, iar poezia ca fiind un dulce și ireal joc de imagini. În genere, aceasta poezie acoperă lumea și o „înfrumusețează” cu metaforizări cât mai spectaculoase, crezându-se că-i adaugă sens. Dar ele nu duc nicăieri, cel mult, încântă gândul (că părere) ce nu trece de clipirea ochiului. Apoi, si a creațiilor desubstanțializate, neridicate la ființă, într-o lume alienata
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]