7,739 matches
-
Ediția nr. 1114 din 18 ianuarie 2014 Toate Articolele Autorului Aud cum crește iarba în momentele ei de deprimare și somnul cum își face vînt cu pălăria unui vînător, înaintea propriilor căutări de care-mi aduc aminte atît de rar, înfrunt golul din mine cu un simplu surîs deși, în zadar, încerc să înving această imensă confuzie a sufletului atins de romanticul mal du siècle, îmi ajunge viforul gîndurilor cînd trece prin dreptul casei mele, din marea călătorie a celor opt
DINCOLO SOMNUL de LUMINIŢA CRISTINA PETCU în ediţia nr. 1114 din 18 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Dincolo_somnul_luminita_cristina_petcu_1390038237.html [Corola-blog/BlogPost/347526_a_348855]
-
instalat la Tel Aviv, nu trebuie să mire pe nimeni... Era o sâmbătă ploioasă. Mai întâi cu soare. Un soare cu dinți! Era rece și vânt puternic. Apoi cerul s-a umbrit în gri închis, și valurile Mării Mediterane se înfruntau cu malul, cu stâncile, cu timpul, cu istoria și legenda, ridicând stropi mari spre înalturile de-acum și de altădată... Lumea din portul telavivian fremăta multicoloră și-și căuta rosturi de odihnă și deconectare. Bună dispoziție, oameni ceva mai zgribuliți
CU BARUCH ELRON, LA „SALON D’AUTOMNE”, ÎN TEL AVIV de RONI CĂCIULARU în ediţia nr. 1462 din 01 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/roni_caciularu_1420088080.html [Corola-blog/BlogPost/367642_a_368971]
-
limpede-n cuvânt, Alină dor din dor, rostind chemarea Celui ce ești, acelei care sunt... Privindu-mi ochii, obrajii ce roșesc, Tâmple ce ard mocnit, sub păr cărunt, Culege-un braț de maci care șoptesc Că-ți sunt aproape, departarea-nfrunt, Și că iubind mă-nveți ca să trăiesc! Limassol, Cipru, sfârșit de mai 2012 Referință Bibliografică: Sonetul dorului / Georgeta Resteman : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 515, Anul II, 29 mai 2012. Drepturi de Autor: Copyright © 2012 Georgeta Resteman : Toate Drepturile
SONETUL DORULUI de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 515 din 29 mai 2012 by http://confluente.ro/Sonetul_dorului_georgeta_resteman_1338278966.html [Corola-blog/BlogPost/358713_a_360042]
-
Acasa > Versuri > Cuvinte > IONUȚ ȚENE - EROUL COLECTIV (POEM) Autor: Ionuț Țene Publicat în: Ediția nr. 1841 din 15 ianuarie 2016 Toate Articolele Autorului E tânăr și om, la fel ca tine, ca el sau ca mine El înfruntă sărutul fierbinte al morții viclene senin cum ciobanul valah balada Miorița În fața scenei erau tinerii, toți ca Unul mușchetarii rockului pentru care focul muzicii e altarul unde versurile coc ritmuri absolutului Eroi ce picură lacrimi de adolescenți tăcuți amintiri mamelor
EROUL COLECTIV (POEM) de IONUŢ ŢENE în ediţia nr. 1841 din 15 ianuarie 2016 by http://confluente.ro/ionut_tene_1452873873.html [Corola-blog/BlogPost/380630_a_381959]
-
pe vecie de când Zmeul, o ispiti, țesându-i curcubeul ca nadă. Și-a răpit-o fără milă. O ține în castel în vârf de munte, cu porțile în fiare ferecate și paznici doar dihănii blestemate, pe nepoftiți degrabă să-i înfrunte. S-a juruit hidoasa creatură balaurul și veste-a dat în țară, ca peste ani să-i fie soțioară, Zăpadă-Albă, frageda făptură. Acum e un copil, dar o așteaptă păzind-o pân-o fi să crească mare, fecioara cea mai
POVESTE DE DEMULT de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 2306 din 24 aprilie 2017 by http://confluente.ro/ovidiu_oana_parau_1493011200.html [Corola-blog/BlogPost/377712_a_379041]
-
privirile ațintite pe paharele din față sau fixate pe smartpfone-uri, își mai ridicau din când în când molatec pleoapele, aruncând câte o privire absentă trecătorilor. Păreau a fi rămas încremeniți în așteptarea unui eveniment ce uită să se mai întâmple. Înfruntând zăduful zilei, pe trotuare continua să se scurgă șuvoiul de oameni. Cu multe spinări încovoiate, mulți pași șovăielnici și călcături legănate, greoaie. Cu toate acestea, nimeni nu părea să fi observat ce se întâmpla în jur. Și cum ar fi
DILEMA de TANIA NICOLESCU în ediţia nr. 1732 din 28 septembrie 2015 by http://confluente.ro/tania_nicolescu_1443456784.html [Corola-blog/BlogPost/363368_a_364697]
-
mine sărbători de lumina și căldura izvorâte din inimi și gânduri ce-ți amintesc de frumusețea pe care a pus-o Domnul la zidirea dintâi a fiiniței omenești. S-au prezentat persoane dragi mie, fie venite de la distanță mai mare, înfruntând vremea nefavorabilă, fie cei cu sănătatea încă nerestabilită, iar unii renunțând la alt punct din programul lor. Când distanța a fost prea mare, mi-au trimis mesaje scrise. Organizatorii s-au străduit ca totul să fie ca la „sărbătoare”. La
SĂRBĂTOAREA LANSĂRII CĂRŢILOR MELE ÎN ROMÂNIA 2016 de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 2128 din 28 octombrie 2016 by http://confluente.ro/elena_buica_1477639529.html [Corola-blog/BlogPost/380802_a_382131]
-
ca cineva să sesizeze că într-un anume fel, se simtea mai breaz decât ceilalți. Avea convingerea că supliciul pe care îl îndurase îi dezvăluise o tărie de caracter care nu se afla la îndemâna oricui; se simțea puternic, capabil să înfrunte viața, să facă față oricăror situații. Căpătase însă și o oarecare agresivitate, numai mentală ce-i drept, cât și plăcerea de a simți gustul răzbunării, al unei răzbunări parșive. Ori de câte ori era întrebat de tatăl sau ce note a mai luat
IX. CASA SUFLETULUI MEU de ADRIAN LIȚU în ediţia nr. 2048 din 09 august 2016 by http://confluente.ro/adrian_litu_1470738908.html [Corola-blog/BlogPost/365166_a_366495]
-
s-o împartă, nu reușau. Pe Siegfried îl roagă să îi ajute Ca egal comoara să o împartă, Iar sabia Balmung,ei îi promite Să-i dăriuască,ca bună răsplată. Din nou nemulțumiți la luptă pornesc Dar Siegfried vitejește îi înfruntă Și pentru comoară cu moartea plătesc, Căci viteazul îi ucide în luptă. Învingător Siegfried,devine rege În Nibelheimul sinistru și tăcut Când sabia promisă,s-o ia,merge, Cu violență-i prins de-un necunoscut. Siegfried se luptă cu ceva
RINUL ȘI LEGENDELE SALE. de GABRIELA ZIDARU în ediţia nr. 1442 din 12 decembrie 2014 by http://confluente.ro/gabriela_zidaru_1418339495.html [Corola-blog/BlogPost/382075_a_383404]
-
chin de migală mii de icoane. Fiecare vers transformat în strune din sunete-a scos ultima asprime croind fericit tainice lagune în ritm și rime. Pleci din când în când pe-agitata mare în sărmana ta barcă șubrezită doar ca să înfrunți valurile care vor să te-nghită. Te-ntorci obosit. Un pirat aparte care-a strâns comori ce-i par inutile când vede mâhnit cum morarul Moarte macină zile. Anatol Covali Referință Bibliografică: Nu-ți pasă Cântec albastru / Anatol Covali : Confluențe
NU-ŢI PASÃ CÂNTEC ALBASTRU de ANATOL COVALI în ediţia nr. 1737 din 03 octombrie 2015 by http://confluente.ro/anatol_covali_1443851715.html [Corola-blog/BlogPost/344419_a_345748]
-
cu viață până atunci din agonia acestei boli cumplite. Fusese dus în baraca cea izolată, căci acesteia i se destinase rolul de lazaret (loc de carantină pentru bolnavii contagioși). Era rândul lui Manole acum să se îngrijească de frate-său, înfruntând amenințarea contaminării. Bădița Nică, pendulând între cele două maluri ale soartei, cu ultimele puteri, se ruga de el, plângând, să nu se mai apropie de lazaret. Nădejdea lui era acum în supraviețuirea fratelui mai mic, căci numai el le mai
ÎNTÂLNEŞTE-I, DOAMNE, ŞI ADU-MI-I SĂNĂTOŞI ACASĂ! (RĂZBOIUL ÎN AMINTIRI MOŞTENITE) de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 548 din 01 iulie 2012 by http://confluente.ro/_intalneste_i_doamne_si_adu_mi_i_s_gheorghe_parlea_1341161372.html [Corola-blog/BlogPost/345784_a_347113]
-
de zile, ar putea rămâne nemângâiată până la moarte, în cazul că nu s-ar întoarce niciunul dintre ei. Într-o zi, inevitabilul se produse. Manole Pintilii deveni și el locatar al lazaretului din lagăr. Și dacă tot a trebuit să înfrunte moartea, ceru să o facă îmbrățișat cu fratele său, adică în același pat. În el, mezinul, încă mai licărea un pic de speranță, pe care dorea s-o împărtășească acum cu bădița Nică. Au trecut amândoi prin toate etapele bolii
ÎNTÂLNEŞTE-I, DOAMNE, ŞI ADU-MI-I SĂNĂTOŞI ACASĂ! (RĂZBOIUL ÎN AMINTIRI MOŞTENITE) de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 548 din 01 iulie 2012 by http://confluente.ro/_intalneste_i_doamne_si_adu_mi_i_s_gheorghe_parlea_1341161372.html [Corola-blog/BlogPost/345784_a_347113]
-
încovoiat și înălțat spre cer, a distrus vagoane și a împrăștiat morții. Totul s-a liniștit, dar nu și sufletele noastre înspăimântate. Mama ne mângâia și ne îndemna să ne rugăm împreună. Era călită din zilele revoluției bolșevice când a înfruntat teama și disperarea pe străzile Odessei. Culmea ironiei, dacă ironie aș putea s-o numesc, tata era și el în gara din Fetești, în vagoane, ca și noi, în drum spre Călărași, unde ne-am regăsit răvășiți. La cei 15
INTERVIU DE EMILIA ŢUŢUIANU de EMILIA ȚUŢUIANU în ediţia nr. 1511 din 19 februarie 2015 by http://confluente.ro/emilia_tutuianu_1424359225.html [Corola-blog/BlogPost/353191_a_354520]
-
din 04 mai 2016 Toate Articolele Autorului Rostul unei alegeri impuse - Să facă liceul sanitar, că iese de acolo cu o meserie bună pentru fete! decretă bunica mea, cu glasul ei autoritar, pe care mai nimeni nu reușea să îl înfrunte. Nu era o variantă de neglijat, ce e drept, pentru că liceul sanitar, pe vremea aceea (în anii 80), era una dintre școlile cu pretenții mari, la care se intra destul de greu. Concurența era mare, cam 6 - 8 - 10 pe un
CERASELA NICOLETA SLĂVULETE de CERASELA NICOLETA SLĂVULETE în ediţia nr. 1951 din 04 mai 2016 by http://confluente.ro/Cerasela_Nicoleta_Sl%C4%83vulete.html [Corola-blog/BlogPost/376545_a_377874]
-
Mihai Leonte Publicat în: Ediția nr. 1701 din 28 august 2015 Toate Articolele Autorului ZÂMBETUL Zâmbetul e adiere, Primită din Paradis, Alinare, mângâiere, Ce îți face viața vis. Zâmbetul întinerește, Speranță nouă aducând, Prietenii ți-i înnoiește, Sufletul întinerind. Zâmbind înfruntă viața, Fă-i bucuriei loc, Zi, bună dimineața, Și zâmbiți vă rog. Referință Bibliografică: ZÂMBETUL / Mihai Leonte : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1701, Anul V, 28 august 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Mihai Leonte : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea
ZÂMBETUL de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 1701 din 28 august 2015 by http://confluente.ro/mihai_leonte_1440736924.html [Corola-blog/BlogPost/379650_a_380979]
-
față de profesie, față de colegi, indiferent de nivelul la care predau și de poziția pe care o ocupă. - Elisabeta Iosif - Pe oameni precum, profesorul Smaranda Livescu, i-aș considera vizionari. Nu știu de ce, dar pe aceia care s-au dus să înfrunte necunoscutul, plecând în bagaj doar cu toate cunoștințele lor, cu talentul, creația și pasiunile personale i-aș asemui cu acei deschizători de drum. - Smaranda Livescu - Proiectele, sugestiile și ideile au fost implementate și folosite pentru mai binele practicilor de predare
INTERVIU CU UN VIZIONAR VISATOR: DR. SMARANDA LIVESCU de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 793 din 03 martie 2013 by http://confluente.ro/Elisabeta_iosif_interviu_elisabeta_iosif_1362339459.html [Corola-blog/BlogPost/359688_a_361017]
-
fi prea mare lux. De taină-adieri dau glas Că vine Marele Reflux! Cum nu mă uit iar înapoi, Nici nu scrutez întinse zări, Doar sufletul îl mai ogoi- Nu-mi plec urechea la chemări. De este soare sau e fum, Înfrunt arșițe, viscol, ploi: Sunt călător, îmi văd de drum, Cu un trifoi cu patru foi. Nu mă grăbesc, nu pierd un pas, Nu-mi caut locul în album. Nu am ajuns în vreun impas, Aș vrea să scriu chiar un
PELERIN, DE ADRIAN SIMIONECU de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 284 din 11 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Pelerin_de_adrian_simionecu.html [Corola-blog/BlogPost/364465_a_365794]
-
meschinăriile celorlalți? Sunt atâtea motive, altele decât dragostea, pentru care oamenii stau în relații ani de zile, își crează obligații, au anumite temeri. Se complac în situații de neînțeles pentru alții. Au rămas puțini aceia care au curajul să-și înfrunte destinul sau au dorința să caute adevărul. Sunt persoane care pândesc din umbră momentul oportun pentru a ruină ceea ce aveți. Adevărul este la îndemâna oricui. Puțini îl doresc, mulți îl ocolesc ... alții îl caută sperând să nu-l găsească. Au nevoie
TEMERI de CAMELIA CONSTANTIN în ediţia nr. 1758 din 24 octombrie 2015 by http://confluente.ro/camelia_constantin_1445671472.html [Corola-blog/BlogPost/344408_a_345737]
-
sub viscolele verzi ale amiezii. Durând din vreme veche-n vreme nouă, e ultimul zăgan rămas pe creste. Nu-i pasă dacă grindinile plouă, el știe doar că biruie și este, și-n piscul unde bea azur și rouă, zbârlit, înfruntă secol și poveste. Sonetul a fost scris în data de 5 august 1968. Pe atunci, eu aveam 10 ani. Astăzi, numai tăcerea ar putea continua acest poem superb. Ridică-te, Costele, noapte bună, Radule! Costel Zăgan, ALTER EGO (11) Referință
11, MORFOLOGIA UNEI ZILE DE IARNĂ de COSTEL ZĂGAN în ediţia nr. 1854 din 28 ianuarie 2016 by http://confluente.ro/costel_zagan_1454000244.html [Corola-blog/BlogPost/363602_a_364931]
-
imaginară, pe puntea tibișirului vapor și dâra sa magică de valuri spumoase, care desprindea conturul continentului din întunericul de pe suprafața tablei. Urmăream, fără să mai respirăm, dâra de cretă prin Marea Adriatică, mângâiam „cizma italică” apoi litoralul iberic, treceam triumfători Gibraltarul, înfruntam furtunile din golful Biscaia, treceam prin Marea Mânecii, conturând arhipelagul britanic și...ce să vă mai spun? După ce ne-am bălăcit prin Marea Baltică, conturându-i golfurile și țărmurile riverane, după ce am urcat amețiți prin puzderia de fiorduri norvegiene, am înfruntat
DOMNUL ARSU (DIN VOL. DOMNIȘOARA IULIA) de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1903 din 17 martie 2016 by http://confluente.ro/nastase_marin_1458223439.html [Corola-blog/BlogPost/383080_a_384409]
-
înfruntam furtunile din golful Biscaia, treceam prin Marea Mânecii, conturând arhipelagul britanic și...ce să vă mai spun? După ce ne-am bălăcit prin Marea Baltică, conturându-i golfurile și țărmurile riverane, după ce am urcat amețiți prin puzderia de fiorduri norvegiene, am înfruntat furtuni de zăpadă și gerul arctic, am coborât pe sub poalele munților Urali și din nou ne-am îmbarcat pe un vapor, plutind pe Volga, prin Caucaz, iar în final am conturat și țărmurile Mării Negre, când am revenit de unde am plecat
DOMNUL ARSU (DIN VOL. DOMNIȘOARA IULIA) de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1903 din 17 martie 2016 by http://confluente.ro/nastase_marin_1458223439.html [Corola-blog/BlogPost/383080_a_384409]
-
am o vorbă: după Virginia Paraschiv nu-i bine să vorbești și asta am spus la toți confrați”, afirmă domnul Mihai Ganea în deschiderea discursului său în care ne-a vorbit despre dumnealui ca scriitor despre ce a trebuit să înfrunte în regimul comunist , despre anii de detenție, despre debutul întârziat cât și despre domnul Florin Paraschiv - „ este după Mihai Ganea, de la nivelul Cioran, Eugen Ionescu și eu salt puțin să dau de Florin Paraschiv - a fost copil de comisar de
O DORINŢĂ NUMITĂ „PRIETENII LITERARE DROBETA TURNU SEVERIN- BAIA MARE” de GABRIELA MIMI BOROIANU în ediţia nr. 2005 din 27 iunie 2016 by http://confluente.ro/gabriela_mimi_boroianu_1466977383.html [Corola-blog/BlogPost/378176_a_379505]
-
cei care și-au trăit visul, modelând epocile conform propriei voințe, arată într-un procent covârșitor, la o cercetare microscopică a acestor vieți, că legenda țesută în jurul lor ocolea mare parte din frământările și crizele de dezordine pe care le înfruntau zi de zi. Ei revendicau parcele de prestigiu care să le asigure posibilitatea de a-și impune punctul de vedere, dar, când universul emoțional le era inundat de întuneric, haosul provocat de dezamăgiri le impunea un blindaj pe măsură, care
Femeia din fața blocului. Pornim în viață idealiști și sfârșim cinici by https://republica.ro/femeia-din-fata-blocului-pornim-in-viata-idealisti-si-sfarsim-cinici [Corola-blog/BlogPost/338326_a_339655]
-
serioase. Philippe este un aristocrat înstărit care, în urma unui accident de parapanta, rămâne paralizat de la gât în jos. El învăța împreună cu Driss, noul lui îngrijitor de culoare, lecția prieteniei fără bariere, lecția despre adevăr și frumusețea lui, despre cum să înfruntăm cu simțul umorului, cu sinceritate și curaj greutățile cu care viața ne pune față în față. Driss îl ajută pe Philippe să redescopere lucruri care pentru el păreau imposibile, acele lucruri pe care banii nu le pot cumpăra: distracția, aventură
Invincibilii by http://www.zilesinopti.ro/articole/2251/am-vazut-invincibilii [Corola-blog/BlogPost/97165_a_98457]
-
nu este atributul șefului statului. O astfel de opțiune poate fi decisă doar de întreaga națiune. România europeană, folosind instituțional, fără complexe, Familia Regală, care a fondat statul modern, ar fi o țară mai puternică, mai pragmatică și capabilă să înfrunte timpuri care nu se anunță nici liniștite, nici pașnice. Gestul pe care l-am făcut a dorit să deblocheze impasul politic și instituțional la care s-a ajuns în România. Menținerea și escaladarea controverselor dintre principalii responsabili politici ai țării
„REGALITATEA, ASTĂZI”, ILUSTRAŢII ÎN CUVINTE, ALE ASR PRINCIPELUI RADU AL ROMÂNIEI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1627 din 15 iunie 2015 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1434354741.html [Corola-blog/BlogPost/379708_a_381037]