65 matches
-
crede că ar fi un tabes dorsal, datorită tulburărilor nervoase pe care le prezenta. Bolnavul face o fractură a colului femural la o mișcare neânsemnată în pat; se constată deformări ale scheletului, coastelor, sternului, claviculei. Sub pielea capului, se observă înfundături, locuri mai moi la palpat, o scurtare a corpului, Bence-Jones negativ în urină, boala a durat un an. Autorul care a dat denumirea de Mielom multiplu, a fost Rustitzky în 1873. În acest caz era vorba de tumori moi, encefaloide
MIELOMUL MULTIPLU (PLASMOCITOM –BOALA KAHLER RUSTITZKI ) by MIHAI BULARDA MOROZAN () [Corola-publishinghouse/Science/1667_a_2959]
-
crede că ar fi un tabes dorsal, datorită tulburărilor nervoase pe care le prezenta. Bolnavul face o fractură a colului femural la o mișcare neânsemnată în pat; se constată deformări ale scheletului, coastelor, sternului, claviculei. Sub pielea capului, se observă înfundături, locuri mai moi la palpat, o scurtare a corpului, Bence Jones negativ în urină, boala a durat un an. Autorul care a dat denumirea de Mielom multiplu, a fost Rustitzky în 1873. În acest caz era vorba de tumori moi
MODIFICĂRI HEMATOLOGICE ŞI BIOCHIMICE ÎN MIELOMUL MULTIPLU (PLASMOCITOM – BOALA KAHLER-RUSTITZKI) by MIHAI BULARDA MOROZAN () [Corola-publishinghouse/Science/91824_a_107353]
-
băeți buni care și-au sfârșit universitatea și care stau la pândă ca să vâneze o fată cu zestre bună. S-a sfârșit: Pentru un om nu-i loc într-o stațiune balneară. Pentru un om, o tovărășie inteligentă într-o înfundătură de munți, pace, liniște atât e de ajuns. Cum cocota e un compromis, așa și băile noastre sunt compromisuri. Și cu atât mai căutate sunt de burtăverzi cu cât viața e mai scumpă și nu le dă mâna tuturora să
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
totul remarcabilă în raport cu interpretarea filosofică obișnuită a dogmei. Dovadă că a contrariat pe foarte mulți și a generat numeroase neînțelegeri. Astfel, în timp ce pentru filosofia post-medievală dogma este "un semn de neputință a gândului de a se depăși pe sine, o înfundătură a gândirii care-și închide toate zările cunoașterii și se zăvorăște într-un fals castel de certitudini; este incapacitatea rațiunii de a ieși din sine și de a se proiecta pe solarele căi ale ascensiunii spiritului (...) este scleroza spiritului, o
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
bolțari; captivitate; caracter; case; catedră; cădere; chin; chinezi; clădi; aș clădi; construiesc; dărîmă; desparte; dificultate; drum; durabil; durere; duritate; Egiptul antic; execuție; fier; fortificație; garaj; gelozie; de gheață; ghinion; greutate; harnic; hop; hotar; impas; impediment; infinit; interzicere; împietrit; încăpere; încredere; înfundătura; întunecos; întuneric; lemn; limite; liniște; locuință; lume; lung; Marele Zid Chinezesc; mărime; mătușa; melancolie; meșter; monument; necunoscut; nepătruns; neplăcere; de netrecut; între oameni; ocrotit; ogradă; opoziție; opri; oprit; paravan; părete; părinți; perete alb; perimetru; peste; piatra; pink floyd; placaj; plasă
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
prevestesc în literă felul cum ne vom duce viața în spirit. Iar cînd cuvintele vor înceta să mai fie vectori mentali, sugestii de sens, adică noduri rezultate din încrucișări de imagini, devenind în schimb niște opace mărgele cu rol de înfundături fonetice, atunci gîndirea omenirii va lua sfîrșit. Tocmai de aceea cartea lui Baudrillard se numește Cuvinte de acces. E ca și cum, revoltat de aplatizarea crescîndă a limbii, autorul vrea să se oprească asupra acelor cuvinte care încă nu au murit de
O spiralădin cuvinte by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/7331_a_8656]
-
filosofia lui Nae Ionescu noi am devenit "contemporanii Europei"? Sau Noica atunci cînd afirma că același "avea lucruri mai bune de scris decît aproape toți gînditorii din sud-estul european"? Sau cînd susținea că Nae Ionescu depășea elementara "înțelepciune", id est "înfundătura filosofică" a modului românesc curent de-a face filosofie, aflîndu-se alături de Blaga pe unicul drum pe care gîndirea autohtonă putea accede la o filosofie de tip apusean? Ion Dur se străduiește a ne oferi o imagine obiectivă a gînditorului "socratic
Despre Nae Ionescu și Cioran (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12467_a_13792]
-
a refuzat s-o elibereze, se răfuiește cu tot ce-i iese în calea literară, de la Pleșu (căruia parcă i-a fost secretar de stat la Cultură acum un deceniu și ceva) la Liiceanu (acuzat că traduce pe Heidegger, “o înfundătură filosofică”) și de la Iorgulescu (Mircea, nu Adrian) la Dinescu (tot Mircea). Disidentul de odinioară calcă, plin de încredere într-un sine însuși care s-a vidat de orice alt conținut decît otrava, pe urmele altui disident, mult mai celebru, dar
REVISTA REVISTELOR by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14345_a_15670]
-
loc altor ramificații să evolueze în continuare sub forma raselor actuale, ci aceste populații sălbatice sînt pentru Evola rămășițele degenerate ale unor popoare primordiale care, părăsind o anumită linie evolutivă, au lăsat în urmă o ramificație biologică echivalînd cu o înfundătură. Și astfel, ceea ce antropologia contemporană consideră drept leagăn african al speciei umane - populațiile băștinașe africane - este pentru Evola formele de năpîrlire ale unui filon genetic care a înaintat pe alte căi, abandonînd ramificațiile africane. Tot astfel, evoluția unui individ nu
O carte fără sex by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9945_a_11270]
-
exclamă băiatul, dintr-o dată vulnerabil, aruncând priviri către fiecare colț al tavanului, căutând o portiță de salvare. Nu ți-am făcut praf nenorocita aia de Corona prețioasă, ci doar i-am înfundat puțin caroseria. - Încă e-n service. Aia da înfundătură. - N-am făcut-o intenționat, Dum-ne-zeule, tati, reacționezi de parcă ar fi o caleașcă divină sau așa ceva. Ai de-venit așa de scorțos la bătrânețe... - Zău? întreabă el sincer, zicându-și că ar putea ține cont de informația asta. - Da. Nu
JOHN UPDIKE - Rabbit bogat (fragment) by George Volceanov () [Corola-journal/Journalistic/6583_a_7908]
-
îi fusese comandat de nimeni altul decât de Leonte Răutu, ideologul nr. 1 al partidului, care dirija cu mâna forțe cultura română, încântat mai ales de "interpretarea marxist-leninistă". Un solicitant este și Lucian Blaga, care se găsea "într-o mare înfundătura băneasca" și terminase traducerea lui Faust, a cărei publicare se tergiversă. Ea va apărea în 1954 cu un studiu introductiv semnat chiar de către Tudor Vianu. În 1958, Blaga i-l recomandă pe Gh. Grigurcu, respins de toate redacțiile, spre a
Institutia Tudor Vianu by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/18167_a_19492]
-
simetrie încît orice disproporție provoacă reacții virulente. Asemenea oameni posedă un instinct al armoniei care se manifestă sub forma aversiunii față de orice fenomen care le irită instinctul: oriunde apare o ruptură, ea e privită ca un simptom de incoerență. O înfundătură logică e consecința unei dezordini crase, iar greșelile de exprimare sunt vîrtejuri ivite din dereglări intime. La mijloc e un tropism cu bătaie teleologică: nu poți concepe universul decît în perspectiva a ceva nobil, și atunci orice fleac ce este
Timpanul spart by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/2936_a_4261]
-
Rică Venturiano-Andrei Mateiu își desenează, pentru publicul-martor, drumul făcut, și nevăzut de ei, de cînd a sărit pe geam, împins oarecum de Spiridon. Rică desenează pe masa lui Veta cu creta, ca pe o tablă, și-și constată cu stupoare înfundătura în care se află bietul de el, ditamai studintele în drept și publicist. Am văzut cel mai bun Ipingescu din montările pe care mi le amintesc. Interpretul, Mihai Bendeac. Excepțional. Cea mai bună Ziță din cîte știu (deși mie mi-
Șase nopți cu Casandra (II) by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/12010_a_13335]
-
aparține. Personalitatea e un ins care influențează ambianța prin simpla lui forță harismatică; un om cu har. Nu e nevoie să fie savant, ci să aibă har. PLATON În majoritatea Dialogurilor, Platon nu rezolvă nimic. Dialogurile lui sunt aporii, adică înfundături. Platon e în impas permanent. În asta se vede geniul lui, față de Kant, care e mai plăvan: el are impresia că rezolvă. Platon își dă seama că nu rezolvă nimic. Eu am afirmat odată, într-un salon, că Platon este
322 de vorbe memorabile ale lui Petre Ţuţea by Petre Ţuţea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1381_a_2692]
-
cadență rapidă, câteva proiectile de mortier percutează violent solul. O ploaie de pietre și țărână înghețată cade dureros peste spatele, umerii lui. Izbită în plin, casca îi zboară la pământ. Înainte să o pună din nou pe cap, privește indiferent înfundătura schijei făcută în metal. La fel de brusc cum începuse, atacul se termină, apoi scrâșnetul metalic al unor șenile zgârie liniștea dimineții. Legănându-se ca niște uriași monștri preistorici, două tancuri Panther își fac apariția. Cel din frunte oprește și liniștea se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1514_a_2812]
-
Nimic. Ceva e pozitiv când are o legătură lăuntrică cu viitorul, când crește spre el. Întru cât viața tinde spre un plin temporal, ea se împlinește. Deznădejdea crescând în sine, intensitatea ei e un posibil fără viitor, o negativitate, o înfundătură în flăcări. Când ai ajuns însă să deschizi ferestre disperării, atunci viața - năpădită de sine însăși - pare o grație dezlănțuită și un clocot de zâmbete. " Vulpile au vizuini și păsările cerului au cuiburi; dar Fiul omului n-are unde-și
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
-
a nu fi acordă dragostei o seriozitate mai gravă decât deznădejdii. Pe când aceasta ne închide accesul spre viitor, azvîrlindu-ne fără scăpare în dezastrul pur al timpului, iubirea amestecă lipsa de speranțe cu o ispită de fericire unică. Deznădejdea-i o înfundătură furioasă, un ireparabil năvalnic, o exasperare a imposibilului, pe când iubirea-i o deznădejde înspre viitor, deschisă fericirii. Până și faptul de a bea apă este un act religios. Absolutul se desfată și-n ultimul firicel de iarbă. Absolutul și Vidul
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
-
unde-ar duce o veghe nemiloasă într-o lume nemilos îngustă? Nici o nebunie nu m-ar consola de puținul lumii, în clipele în care inima e o fântână săritoare într-un deșert. Experiența om a ratat. El a devenit o înfundătură, pe când un ne-om e mai mult: o posibilitate. Privește un "semen" adânc în ochi: ce te face să crezi că nu mai poți aștepta nimic? Orice om e prea puțin... Ce este teama de moarte, de întuneric, de neființă
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
-
abătând duhul de la patimile nimicului, - ce prospețimi secrete îl împing, în mijlocul lumii și al dezolării ei, să refacă edificiul cosmic și faima gîndului? Nu e creația reacțiunea ultimă în fața ruinei și a iremediabilului? Nu reînvie spiritul în preajma deznodământului și a înfundăturilor sorții? - Altcum, de ce nu vine căderea, de ce rămânem verticali când toate au devenit una prin monotonia scârbei și a nimicului? Suferind cu tărie neîmplinirile vieții, te asemeni unui naufragiat care-ar fugi de țărm. Ajungi să nu mai cauți decât
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
-
te-avîntă spre dumnezeire. - Acolo să mă exilez, cu toată muzica... Omul e așa de singur, că deznădejdea-i pare un cuib și groaza un adăpost. În zadar își caută o cărare prin desișul firii, el rămâne mâhnit, cu fața spre înfundăturile propriului său duh. Căci, în el, lumina nu s-a despărțit de întuneric. Prin ceea ce încoronează Creația, prin spirit, el aparține începuturilor ei. Nimic nu-i va scutura din conștiință nopțile timpului. Nu-i crește noblețea ursitei în această ereditate
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
-
să o elibereze de multiplele ei complexe de inferioritate. Ea și-a dat seama de neantul său ca nici o țară din lume. Atâta luciditate este un titlu de glorie, dacă alcătuiește un stadiu, și este o rușine ca permanență sau înfundătură. Mulți români, nesfârșit de mulți români, mărturisesc zilnic că România este ultima țară din lume. Multora le dă această afirmație o satisfacție rece și indiferentă. Dar nu se poate ca pe unii să nu-i doară și nu se poate
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
-
eșuat. Revoluția cea mare i-a fost prea organică pentru ca să mai poată da naștere la altele. Nici nu avea nevoie. O revoluție reușită este un izvor care reîmprospătează permanent. Lanțul de mici revoluții este o hărțuială ce sfârșește într-o înfundătură. Revoluțiile naționale, rămânând datoare față de social, repară, în decurs de decenii, ceea ce un efort revoluționar săvârșește în câteva zile sau luni. Atât fascismul, cât și hitlerismul n-au modificat fundamental structura socială a țărilor lor. Ele au dat însă un
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
-
totdeauna, aproape, îndărătul ușii de brad: —Dumneata ești, taică? Și inima mi se zbătea tare în piept ca o pasere rănită. Pe urmă, tinereța noastră nu putu răbda diminețile când gazornița trebuia să rămână stânsă. Într-o coșcovă, subt o înfundătură de mal, între ierburi crescute pe pământul grămădit în țesătura de papură și trestii, venea Chiva tremurând, cu ochii mari ațintiți, cu urechea atentă la cel mai ușor zgomot al împrejurimilor. Tremura, gemea încet când o cuprindeam în brațe și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
puse pe umăr și porni cu pași îndesați pe malul năsipos, în susul apei. Înțelesese în urmă și grădinarul despre ce e vorba. Ridicându-și șalvarii cafenii și opincile mari, pășea cu luare-aminte peste straturi și venea după noi. Dintr-o înfundătură de mal, din când în când, doi flăcăuași ridicau până la piept trupurile. Ne făceau semne cu mâna, își tot întorceau capetele spre apă; dispăreau și iar se arătau. La malul celălalt, încovoindu-se cătră asfințit după cursul râului, lunca de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
ne mai abatem pe la târg. Nu mai mergem pe la reședință, Ilie!... strigă, de la locul lui, moș Ștefan. Vizitiul scutură hățurile și dădu din cap în semn de înțelegere. Suiam acum o costișă lină, lungă, fără sfârșit parcă; târgul, într-o înfundătură, rămânea la stânga, în urmă. La dreapta noastră deodată răsări un tapșan larg, între muncele. Era un loc drept, sălbăticit, plin de spinării bogate, printre care răzbăteau câțiva pruni pitici, strâmbi, răsuciți ca-ntr-o durere. În fund, pe clina unui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]