121 matches
-
în trup omenesc. Rațiunea are nevoie doar de a fundamenta acțiunile omului, de a le mobiliza. Fiindcă această Cale, mai înainte de toate, dincolo de altă definiție, este suferință: „Dacă ești iubitor de învățătură, fă-te iubitor de osteneală. Căci simpla cunoștință îngâmfă pe om”, ne îndeamnă Sfântul Marcu Ascetul. De fapt s-ar putea spune că întrebarea filosofilor se metamorfozează, se preschimbă în rugăciune. Întrebarea este rugăciunea iar răspunsul este Prezența (sau mai bine zis Atotprezența, dacă ar fi să considerăm unul
DIMENSIUNEA SPIRITUALĂ A CUNOAŞTERII ŞI COMUNICĂRII de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1188 din 02 aprilie 2014 by http://confluente.ro/Stefan_popa_1396424492.html [Corola-blog/BlogPost/341883_a_343212]
-
amenințat că-mi taie subvenționarea pentru studii dacă nu îmi găsesc o prietenă serioasă... Și unde Dumnezeu s-o găsesc, Alma? zise disperat băiatul. Tu ești singura cu care mă înțeleg mai bine din toată clasa aia de năbădăioase și îngâmfate cu care am de-a face aproape zilnic... Alma, te rog, ajută-mă, zise cu o voce sfârșită tânărul, nu știu la cine să apelez, tu cred că ești singura care are inimă... continuă el cu glas mieros. Măgulită de
CAP. I de STAN VIRGIL în ediţia nr. 375 din 10 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Alma_cap_i_stan_virgil_1326192861.html [Corola-blog/BlogPost/361907_a_363236]
-
ale lumii sunt cedrii din pricina trufiei lor, din pricina îngâmfării minții lor, dar se mai numesc cedri ai Libanului din pricină că se laudă cu înălțime străină, pentru că de pe pământ și de pe lucrurile cele pământești, ca de pe vârful Libanului, se ridică și se îngâmfă. Domnul nu sfărâmă pe toți cedrii, ci pe cedrii Libanului, pentru că Libanul era locul idolatriei”. Despre trufia înțelepciunii de tip eretic Înțelepciunea lumească exersată în mod autonom, detașată de experiența vie a Bisericii generează o încredere de sine care conduce
DESPRE RELAŢIA DINTRE RAŢIUNE ŞI CREDINŢĂ ÎN TEOLOGIA SFÂNTULUI VASILE CEL MARE… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1817 din 22 decembrie 2015 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1450768115.html [Corola-blog/BlogPost/366342_a_367671]
-
dumnezeiesc în el, este putința de a face binele. Sf. Grigorie de Nazians - Ateismul va dispărea dar aveți grijă cu ce va fi înlocuit. Valeriu Gafencu - Dacă ești iubitor de învățătura, fă-te iubitor și de osteneală. Căci simpla cunoștința îngâmfă pe om. Sf. Marcu Ascetul. - Unde se termină rugăciunea, începe păcatul. Sf. Efrem Sirul - Dacă nu ne cunoaștem cum ne-a făcut Dumnezeu, nu ne vom cunoaște cum ne-a făcut păcatul. Filocalia - În ziua în care încetezi să călăltorești
CITATE MEMORABILE (24) de ION UNTARU în ediţia nr. 1032 din 28 octombrie 2013 by http://confluente.ro/Citate_memorabile_24_ion_untaru_1382931260.html [Corola-blog/BlogPost/347099_a_348428]
-
dobândim discernământul duhovnicesc, care distinge limpede virtutea de păcat. A doua, pentru ca dobândind virtutea prin luptă și durere, să „o avem sigură și nestrămutată” - zice Părintele Profesor Ioan Cristinel Teșu. A treia, pentru ca înaintând în practicarea virtuții, să nu ne îngâmfăm, ci să ne smerim. A patra, ca după ce am fost ispitiți de păcat, am luptat cu el și l-am biruit, să-l urâm cu „ură desăvărșită” - susține tot Părintele Teșu. A cincea, considerată mai presus de toate, este ca
P. I... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 378 din 13 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Despre_suferinta_rabdare_si_nadejde_din_perspectiva_crest_stelian_gombos_1326451004.html [Corola-blog/BlogPost/361295_a_362624]
-
de-am întors pe dos și legi și fapte cui mângâiere am adus - bizară? prinț - cerșetor - ori saltimbanc cât șapte rup în fonemi orarele din gară... ...crainicu-anunță-ntârzieri și dispariții nu mai am lacrimi - râs - și nici solstiții... E NOAPTE - SE ÎNGÂMFĂ DURERILE DIN LUMI e noapte - se îngâmfă durerile din lumi își iau avânt spre inimi - precum hultani hoitari singurătatea strigă oceanice-ulalumi iar cetățenii-diavoli pozează-n anticari aș vrea să-mi crească foi de-arțar din pori și galaxii întregi acut
SUMBRE ZIDIRI (STIHURI) de ADRIAN BOTEZ în ediţia nr. 2358 din 15 iunie 2017 by http://confluente.ro//var/www/html/Home/Stihuri/Momente/adrian_botez_1497499082.html [Corola-blog/BlogPost/356091_a_357420]
-
și fapte cui mângâiere am adus - bizară? prinț - cerșetor - ori saltimbanc cât șapte rup în fonemi orarele din gară... ...crainicu-anunță-ntârzieri și dispariții nu mai am lacrimi - râs - și nici solstiții... E NOAPTE - SE ÎNGÂMFĂ DURERILE DIN LUMI e noapte - se îngâmfă durerile din lumi își iau avânt spre inimi - precum hultani hoitari singurătatea strigă oceanice-ulalumi iar cetățenii-diavoli pozează-n anticari aș vrea să-mi crească foi de-arțar din pori și galaxii întregi acut să mă citească s-ascut văzduhul și
SUMBRE ZIDIRI (STIHURI) de ADRIAN BOTEZ în ediţia nr. 2358 din 15 iunie 2017 by http://confluente.ro//var/www/html/Home/Stihuri/Momente/adrian_botez_1497499082.html [Corola-blog/BlogPost/356091_a_357420]
-
Iacob Hozevitul) Învățătura „Mustră pe cei ce te învață învățături împotriva dogmelor, prin tăria virtuților tale, nu prin puterea de convingere a vorbelor tale” (Sfântul Isaac Sirul) „Dacă ești iubitor de învățătură, fă-te iubitor de osteneală, căci simpla cunoștință îngâmfă pe om” (Marcul Ascetul) Viața creștină „Scopul vieții creștine este dobândirea Duhului Sfânt” (Serafim de Sarov) Sufletul „Dumnezeu coboară în suflet, iar sufletul urcă la Dumnezeu” Părintele Paul Evdokimov) „ Sufletul se satisface deplin prin comuniune cu Dumnezeu cel personal, nu
DE FLORII, FLORI SPIRITUALE de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1197 din 11 aprilie 2014 by http://confluente.ro/Stefan_popa_1397206125.html [Corola-blog/BlogPost/347788_a_349117]
-
și ar lăsa vioară, vreți să ziceți că asta ar fi pagubă, nu?” își dă seama că m-a speriat puțin și revine, îmi explică precum unui copil că lucrurile astea sunt împreună. o secundă m-a fulgerat că e îngâmfat, m-am liniștit după ultimele cuvinte schimbate. e un muzicant mândru, talentat nevoie mare. bonus, e și super șarmant.
Magicianul by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82471_a_83796]
-
gnoză"este un semn sigur al prezenței Duhului. Nu vorbim de "gnoza mincinoasă", cunoscută din polemica Sfântului Irineu. Știința nu este recomandată omului duhovnicesc dacă nu o revarsă în Duhul Sfânt ca răsplată a vieții ascetice. Această gnoză mincinoasă care îngâmfă, care îl face pe om să cadă din iubire, inspiră posesorilor ei pretenția de a fi desăvârșiți. Mai bine să fii om simplu și să ajungi la unirea cu Dumnezeu prin iubire. Dar ceea ce caracterizează un astfel de om deăavârșit
PARTEA A II A... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 266 din 23 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Despre_desavarsire_in_viziunea_parintelui_dumitru_staniloae_partea_a_ii_a_.html [Corola-blog/BlogPost/355876_a_357205]
-
obosit,/ Îl vei putea sili să-ți mai slujească încă/ Numai cu strășnicia voinței tale-ncât/ Să steie peste vreme așa cum stă o stâncă,/ De poți vorbi mulțimii fără să minți și dacă/ Te poți plimba cu regii fără a te-ngâmfa,/ De nici amicii, nici dușmanii nu pot vreun rău să-ți facă,/ Pentru că doar dreptatea e călăuza ta;/ Și dacă poți să umpli clipa trecătoare/ Să nu pierzi nici o filă din al vieții tom: Al tău va fi pământul, cu
JURNAL CU PETRE ŢUŢEA de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1811 din 16 decembrie 2015 by http://confluente.ro/gheorghe_constantin_nistoroiu_1450234713.html [Corola-blog/BlogPost/369899_a_371228]
-
îi răspundea bătrânul. “Luni și ani de zile! se minuna el. La ce bun să mai numărăm zilele, când e de ajuns una singură pentru ca omul să cunoască pe deplin fericirea! Dragii mei, de ce să ne învrăjbim, de ce să ne îngâmfăm și de ce să purtăm necaz unul altuia, haidem mai bine în grădină, să ne plimbăm și să ne zbenguim, să ne iubim între noi și să ne lăudăm, să ne îmbrățișăm și să binecuvântăm bunătățile vieții!” “Fiul dumitale nu mai
CEL MAI PROFUND FRAGMENT DIN ISTORIA LITERATURII EPICE UNIVERSALE de FLORIN T. ROMAN în ediţia nr. 2107 din 07 octombrie 2016 by http://confluente.ro/florin_t_roman_1475843247.html [Corola-blog/BlogPost/350249_a_351578]
-
deodată, Pornește și mai hămesită Spre păduricea înverzită. De-atuncea umblă-n lung și-n lat, Pândind ceva pentru mâncat, Dar se ferește foarte tare, De iepurii ce-i ies în cale. Morala: Iar tu, copile, nu uita, Nu fi-ngâmfat în viața ta, Nici lacom și nici mincinos, Căci îți va merge-anevoios! (din volumul "Universul copilăriei", Editura Emma, Orăștie, 2015) Referință Bibliografică: VISUL VULPII / Marioara Ardelean : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2219, Anul VII, 27 ianuarie 2017. Drepturi de
VISUL VULPII de MARIOARA ARDELEAN în ediţia nr. 2219 din 27 ianuarie 2017 by http://confluente.ro/marioara_ardelean_1485513863.html [Corola-blog/BlogPost/375399_a_376728]
-
ale lumii sunt cedrii din pricina trufiei lor, din pricina îngâmfării minții lor, dar se mai numesc cedri ai Libanului din pricină că se laudă cu înălțime străină, pentru că de pe pământ și de pe lucrurile cele pământești, ca de pe vârful Libanului, se ridică și se îngâmfă. Domnul nu sfărâmă pe toți cedrii, ci pe cedrii Libanului, pentru că Libanul era locul idolatriei”. Despre trufia înțelepciunii de tip eretic Înțelepciunea lumească exersată în mod autonom, detașată de experiența vie a Bisericii generează o încredere de sine care conduce
DESPRE RELAŢIA DINTRE RAŢIUNE ŞI CREDINŢĂ ÎN TEOLOGIA SFÂNTULUI VASILE CEL MARE de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 30 din 30 ianuarie 2011 by http://confluente.ro/Despre_relatia_dintre_ratiune_si_credinta_in_teologia_sfantului_vasile_cel_mare.html [Corola-blog/BlogPost/344978_a_346307]
-
al ei, Sfântul Isaac Sirul o consideră opusă credinței. Credința este față de aceasta o dezlegare, o eliberare de legile cunoașterii naturale. Această pseudo-cunoaștere sau cunoștință deșartă, arată scriitorii filocalici, "se învârte în uneltiri și viclenii în toate lucrurile ei". Ea îngâmfă pe om, fiindcă umblă în întuneric și "vrea să adeverească cele ale ei după asemănarea celor de pe pământ, necunoscând că este ceva mai înalt decât ea". Cei conduși de ea "sunt răpiți de mândrie, pentru că sunt pe pămant și-și
DESPRE CUNOASTEREA FILOCALICA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 210 din 29 iulie 2011 by http://confluente.ro/Despre_cunoasterea_filocalica_.html [Corola-blog/BlogPost/367386_a_368715]
-
practicarea virtuților ia naștere în noi cunoștința duhovnicească. La fel, Sfântul Marcu Ascetul, spune că fără aducerea aminte de Dumnezeu, nu există cunoștința adevărată. Fără invocarea neîncetată a lui Dumnezeu prin asceză și rugăciune, orice raționament este cunoștința mincinoasă, ce îngâmfă pe om, este ispita diavolească. Cunoașterea duhovnicească adevărată constă în experiența trăită, fiind în afara și deasupra oricărui raționament sau judecăți omenești. De aceea Sfântul Maxim Mărturisitorul o consideră "simțirea Celui cunoscut prin participarea la El după har". Ea înlătură cunoștința
DESPRE CUNOASTEREA FILOCALICA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 210 din 29 iulie 2011 by http://confluente.ro/Despre_cunoasterea_filocalica_.html [Corola-blog/BlogPost/367386_a_368715]
-
ne arată că ascultarea poruncilor date de Stăpân face cugetul elastic și maleabil la lucrarea Duhului. Nu doar efortul minții noas �tre este lăudabil, ci conjugarea acestui efort cu domesticirea trupului și a gândurilor mișcate de vrășmaș. Căci cunoștința simplă îngâmfă pe om". Trufia, mândria, îngâmfarea - trei denumiri ale acelei prea bune păreri despre noi înșine - constituie în morala creștină starea întune �cată a spiritului. Și desigur o mai întinsă cunoaștere intelectuală duce la o mai mare încredere în noi înșine
DESPRE VIRTUTEA RECUNOSTINTEI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 202 din 21 iulie 2011 by http://confluente.ro/Despre_virtutea_recunostintei_.html [Corola-blog/BlogPost/366836_a_368165]
-
Acasa > Stihuri > Anotimp > COCOȘUL Autor: Gheorghe Vicol Publicat în: Ediția nr. 1932 din 15 aprilie 2016 Toate Articolele Autorului COCOȘUL . Cam îngâmfat și pus pe ceartă, Cocoșul s-a oprit la poartă, Cu coada fâlfâind în vânt, Cu pintenii scurmând pământ Și creasta dusă pe o parte; Priviri pe uliță împarte La tot ce mișcă-n sus și-n jos. Bătând din
COCOŞUL de GHEORGHE VICOL în ediţia nr. 1932 din 15 aprilie 2016 by http://confluente.ro/gheorghe_vicol_1460745026.html [Corola-blog/BlogPost/340109_a_341438]
-
ale lumii sunt cedrii din pricina trufiei lor, din pricina îngâmfării minții lor, dar se mai numesc cedri ai Libanului din pricină că se laudă cu înălțime străină, pentru că de pe pământ și de pe lucrurile cele pământești, ca de pe vârful Libanului, se ridică și se îngâmfă. Domnul nu sfărâmă pe toți cedrii, ci pe cedrii Libanului, pentru că Libanul era locul idolatriei”. Despre trufia înțelepciunii de tip eretic Înțelepciunea lumească exersată în mod autonom, detașată de experiența vie a Bisericii generează o încredere de sine care conduce
DESPRE RELAŢIA DINTRE RAŢIUNE ŞI CREDINŢĂ ÎN TEOLOGIA SFÂNTULUI VASILE CEL MARE PRECUM ŞI ÎNVĂŢĂTURA SFÂNTULUI VASILE CEL MARE DESPRE EDUCAŢIA TINERILOR ŞI PASTORAŢIA CREŞTINILOR… de STELIAN GOMBOŞ în by http://confluente.ro/stelian_gombos_1457685483.html [Corola-blog/BlogPost/342590_a_343919]
-
Ionescu a afirmat că este o prostie. Nimeni nu va cumpăra căci va presupune o proastă calitate. Marfa lui Popovici s-a vândut iar a lui Ionescu a rămas în stoc deoarece era prea scumpă. Unul din ei a fost îngâmfat, nu prost. Nu era mai bine să cadă la o învoială și să reducă amândoi prețul cu, să zicem, 3%. Sunt prea orgolioși ca să facă așa ceva și cumpărătorii suferă împărțiți și ei în mulțumiți, care au apucat marfa ieftină și
NU MAI SUNT PROŞTI PE LUME de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1594 din 13 mai 2015 by http://confluente.ro/emil_wagner_1431499896.html [Corola-blog/BlogPost/352114_a_353443]
-
încercați, să dobândim discernământul duhovnicesc, care distinge limpede virtutea de păcat. A doua, pentru ca dobândind virtutea prin luptă și durere, să „o avem sigură și nestrămutată” - zice Păr. I.C. Teșu. A treia, pentru ca înaintând în practicarea virtuții, să nu ne îngâmfăm, ci să ne smerim. A patra, ca după ce am fost ispitiți de păcat, am luptat cu el și l-am biruit, să-l urâm cu „ură desăvărșită” - susține tot Păr. Teșu. A cincea, considerată mai presus de toate, este ca
DESPRE RABDARE SI NADEJDE DIN PERSPECTIVA CRESTINA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 by http://confluente.ro/Despre_rabdare_si_nadejde_din_perspectiva_crestina_.html [Corola-blog/BlogPost/366880_a_368209]
-
versetele Milostivului le erau recitate. "(19: 58) "Spune: „Vedeți că este de la Dumnezeu, iar voi nu credeți! Un martor dintre fiii lui Israel a mărturisit însă că este asemenea cu ceea ce au ei și că el crede, pe când voi vă îngâmfați. Dumnezeu nu călăuzește poporul nedrept."(46: 10) "Noi le-am dat loc fiilor lui Israel într-un ținut sigur și i-am înzestrat cu cele bune. Ei nu s-au învrăjbit până ce nu le-a venit știință. Domnul tău îi
Triburile israelite () [Corola-website/Science/303345_a_304674]
-
Păi nu mai știu!" Atunci nu ești scriitor Vintilă, susură iarăși Bacaloglu, scriitorul are memorie, domne, ține minte tot, altfel de unde-ar ști să scrie atâtea cărți? Tu ești un simplu om din popor, care ai limba deslegată, nu te îngîmfa, Vintilă, că și tăcerea e de aur! Uite, așa-zisul nostru șef tace, dar și când o vorbi! Așa că ia aminte, învață să și taci, fiindcă unii te pot asculta în batjocură, Vintilă, nu cum crezi tu!" Adică eu eram
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
precum este scris: Toate le pot întru Hristos, Care mă întărește pe mine (Filip. 4, 13). Și iarăși: Însă nu eu, ci harul lui Dumnezeu care este cu mine (1 Cor. 4, 15). Iar ceea ce a zis fericitul Apostol: Cunoștința îngâmfă, a zis despre cunoștința care nu este unită cu credința și cu nădejdea în Dumnezeu și nu despre cunoștința adevărată”. (Sf. Isaac Sirul, Cuvinte despre nevoință, cuv. 63, în Filocalia..., vol. X, p. 331) Fericiți cei ce n-au văzut
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
la ceea ce e neasemănat mai înalt și mai bun decât cele ale noastre, adică la Dumnezeu”. (Sf. Chiril al Alexandriei, Glafire la Facere, cartea întâia, 2, în PSB, vol. 39, p. 21-22) „Iar cel necredincios și fără grijă, va fi îngâmfat și batjocoritor<footnote Tâlcuirea Pr. Stăniloae: Se afirmă mereu că, credința e și un efort care se opune negrijii și mândriei. (n.s. 119, p. 77) footnote>“. (Sf. Chiril al Alexandriei, Glafire la Facere, cartea a treia a Glafirelor la Facere
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]