897 matches
-
Acasa > Impact > Relatare > CARTEA CU MIROS DE MIR ȘI TĂMÂIE Autor: Lilioara Macovei Publicat în: Ediția nr. 1468 din 07 ianuarie 2015 Toate Articolele Autorului Întorc paginile unei cărți îngălbenite de timpul îndărătnic și gândul îmi zboară departe. În cameră se simte un miros accentuat de mir și tămâie. Îmi umezesc degetele fără noimă și dau filă după filă, fără să înțeleg mare lucru. Reiau răsfoitul ca într-un film
CARTEA CU MIROS DE MIR ŞI TĂMÂIE de LILIOARA MACOVEI în ediţia nr. 1468 din 07 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/lilioara_macovei_1420627456.html [Corola-blog/BlogPost/376646_a_377975]
-
o noapte de octombrie Cu plâns pe buze Bubulina Ce plâns Cu tunetul antic al vieții Și a intrat în albumul vieții noastre Unde aștepta locul său Acum călărește Marea Ionică a bucuriilor noastre Cu numele care întinerește timpurile ICTERUL Îngălbenesc De acel sânge rece De lexicograf De ce nu au scos Din dicționar cel puțin Acel cuvânt CRETA DISPERĂRII Peisajul neprevăzut În ochii noștri plastic Pietre și lespezi zidea înconjurând Zidurile știau Cum se prea mărea imposibilitatea Când cădea asfințitul În
POEZIE ALBANEZĂ MILAZIM KRASNIQI (ÎN TRADUCEREA LUI BAKI YMERI) de BAKI YMERI în ediţia nr. 1270 din 23 iunie 2014 by http://confluente.ro/Baki_ymeri_1403519324.html [Corola-blog/BlogPost/349307_a_350636]
-
căldura! îi răspunse zâna. Chiar de mai apare și Soarele uneori, nu mai are puterea din vară. Și asta mă bucură nespus de mult, hohoti Toamna spre disperarea fetiței. Când apar eu, însoțită de frig și ploaie, frunzele copacilor se îngălbenesc și cad. Păsărelele și fluturii au plecat dar au înflorit crizantemele, s-au copt strugurii iar livezile sunt încărcate de fructe. Bunica ta abia așteaptă să vin, ca să-și umple cămara cu dulcețuri și magiun pentru voi, nepoții ei... Simți
VIS DE IARNĂ de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 713 din 13 decembrie 2012 by http://confluente.ro/Vis_de_iarna_floarea_carbune_1355384516.html [Corola-blog/BlogPost/365742_a_367071]
-
mai degrabă, între aceste două tărâmuri, apare mai ales înconjurată de noapte: „Femeia mă caută cu sânii dăruiți vântului / se bucură de foamea mea telurică./ De dragostea ei tăinuită de întuneric / sângeră aprins frigul însingurării,/ ca un copac cu frunze îngălbenite de schim- bare.// În ochiul cerului devin mai palid / nimeni nu știe că noaptea se plimbă pe ape/ cu un coș de stele, pâine și vin de ambrozie./ Mă voi duce să cinstesc destinul/ iar partea netrăită încă / să o
VOLUM DE POEZIE de LLELU NICOLAE VĂLĂREANU în ediţia nr. 1016 din 12 octombrie 2013 by http://confluente.ro/Frigul_insingurarii_volum_llelu_nicolae_valareanu_1381527977.html [Corola-blog/BlogPost/352433_a_353762]
-
aerul cu arome și tot mai neîncălzit! Bura și se oprea, apoi bura iar câte un pospai de rouă cu soare și umbre, iar păsărelele se răreau, căci se coceau strugurii, cădea frunza, secau venele arborilor, se arămeau nucile, se-ngălbeneau lucios gutuile...! Venea toamna! Sărbătorească toamnă, ofrandă sufletească pentru cea mai frumoasă cântăreață dobrogeancă de azi, a Dobrogei dintotdeauna: Aneta Stan! Se împlineau cincizeci de ani de când a primit cântecul, l-a scufundat în ea însăși, apoi l-a restituit
ANETA STAN, 50 DE ANI DE CÂNTEC de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1363 din 24 septembrie 2014 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1411548058.html [Corola-blog/BlogPost/376395_a_377724]
-
unei fragile speranțe care'mi netezește gândurile sumbre culegând fericiri din seva ierbii fragede și din violetul mugurilor ce își pleznesc timid înfloririle! Mai apoi... peisajul din fața privirii capătă ușor tenta roșiatică a sângerării apusului care așterne poteci de frunze îngălbenite de vreme; asta fiindcă în drumul aflat înainte, anotimpurile si-au oprit cursul firesc, ele succedandu-se după o anume lege pe care încă nu o pot desluși! Din timp în timp își deschide hăul întunecimii câte un tunel săpat
POPASUL MACILOR de BIANCA AURA BUTA în ediţia nr. 1549 din 29 martie 2015 by http://confluente.ro/bianca_aura_buta_1427623299.html [Corola-blog/BlogPost/343340_a_344669]
-
CITEȘTE ȘI Ultimul cuvânt al inculpatului. Vișinescu, în lacrimi, către judecători: „Vă rog să mă lăsați să mor!” Vișinescu: sfârșit de capitol. Scrisoarea unui profesor de istorie care predă la clasa a VIII-a opționalul despre crimele comuniste Între filele îngălbenite de timp ale dosarului de cadre întocmit de Securitate, există și un jurământ semnat de Vișinescu: ”Jur să urăsc din adâncul ființei mele pe toți dușmanii Patriei și ai poporului muncitor”. Un tipizat care i-a intrat direct în sânge
„Jur să urăsc din adâncul ființei mele pe toți dușmanii Patriei”. Comandantul Vișinescu se întoarce la închisoare. Ca deținut by https://republica.ro/zjur-sa-urasc-din-adancul-fiintei-mele-pe-toti-dusmanii-patriei-comandantul-visinescu-se-intoarce-la-inchisoare [Corola-blog/BlogPost/338438_a_339767]
-
de la închisoare erau îngropați numai noaptea, fără nici o ceremonie. Am pus osemintele într-un sac și le-am adus acasă la Roman, unde le-am îngropat creștinește.” „Jur să urăsc din adâncul ființei mele pe toți dușmanii Patriei” Între filele îngălbenite de timp ale dosarului de cadre întocmit de Securitate, există și un jurământ semnat de Vișinescu: „Jur să urăsc din adâncul ființei mele pe toți dușmanii Patriei și ai poporului muncitor”. Un tipizat care i-a intrat direct în sânge
„Jur să urăsc din adâncul ființei mele pe toți dușmanii Patriei”. Comandantul Vișinescu se întoarce la închisoare. Ca deținut by https://republica.ro/zjur-sa-urasc-din-adancul-fiintei-mele-pe-toti-dusmanii-patriei-comandantul-visinescu-se-intoarce-la-inchisoare [Corola-blog/BlogPost/338438_a_339767]
-
oferă serviciile oastei care luptă cu turcii: „Auzind acestea, Ursuz decise să le dea o mână de ajutor. Trecu prin perete desfășurându-și mantia neagră ca niște aripi uriașe, cu gheare lungi și ascuțite. Rânji arătându-și caninii lungi și îngălbeniți de atâta sânge și cu o voce răgușită rosti: - Dacă aveți nevoie de ajutor, apoi eu sunt cel pe care-l așteptați!” Ba, mai mult, își declină identitatea „ - Nu vă temeți de mine! Sunt un vampir cu gânduri bune!” În
DE LIGYA DIACONESCU de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1427 din 27 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/ion_nalbitoru_1417122605.html [Corola-blog/BlogPost/382081_a_383410]
-
Acasa > Stihuri > Nuante > INTRARE ÎN TOAMNĂ! Autor: Mihai Leonte Publicat în: Ediția nr. 490 din 04 mai 2012 Toate Articolele Autorului INTRARE ÎN TOAMNĂ! Frunzele din plopul alb, Se îngălbenesc, e toamnă, S-au plictisit acolo sus, și cad, Le trecea vremea doamnă! Fiindcă am intrat în toamnă, Mulțumescu-ți ție doamnă, Că descrii așa frumos, Frunzele căzute jos! Sincer n-o să te denunț, Că preferi să fii desculț, Dar de
INTRARE ÎN TOAMNĂ! de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 490 din 04 mai 2012 by http://confluente.ro/Intrare_in_toamna_mihai_leonte_1336191960.html [Corola-blog/BlogPost/358588_a_359917]
-
Acasa > Stihuri > Tonalitati > AȘA DE FRIG ȘI DE LINIȘTE Autor: Luminița Cristina Petcu Publicat în: Ediția nr. 270 din 27 septembrie 2011 Toate Articolele Autorului Cît de frumoase sînt glicinele zilelor tale, în ceasuri de restriște- îngălbenind fotografii înșirate aiurea prin locuri în care lumina nu mai ajunge decît sub forma unor trădări plătite pînă la urmă prin singurătate, o Maja desnuda la sfîrșit de Septembrie, într-un fel de născocire a privirii întoarse înapoi pînă în
AŞA DE FRIG ŞI DE LINIŞTE de LUMINIŢA CRISTINA PETCU în ediţia nr. 270 din 27 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Asa_de_frig_si_de_liniste.html [Corola-blog/BlogPost/354312_a_355641]
-
de răniți și leșinați nu se împlini din nenorocire. Era icoana morții ce se prezenta privirei îngrozite, în forma ei cea mai oribilă. Condeiul nu e în stare a descrie, și mulți bărbați cari au mai văzut focuri teribile au îngălbenit la vederea acestor nenorociți, cari câteva minute mai ‘nainte erau încă veseli și au intrat în teatru plini de viață, iar acum zac mulți palizi, cu ochii deschiși tare sau pârliți, cu părul ars și cu obrazul mutilat oribil și
Un reportaj ocazional: Eminescu descrie incendiul unui faimos teatru din Viena by http://uzp.org.ro/un-reportaj-ocazional-eminescu-descrie-incendiul-unui-faimos-teatru-din-viena/ [Corola-blog/BlogPost/93225_a_94517]
-
Nu știe că-l așteaptă o soartă mult mai tristă decât a fraților săi căzuți. Rănile formate din izbiturile celorlalți în cădere, nu se vor vindeca. Se vor umple cu lacrimi de rășină, limpezi ca roua, care apoi se vor îngălbeni, trecând prin nuanța chihlibarului, apoi se vor înnegri și vor cădea odată cu scoarța mâncată de carii și lovită de ciocănitori. Ramurile rupte ce i-au rămas nu se vor reface. Vor supraviețui un timp, cu cetină săracă, apoi se vor
VASILE BUCELEA – EROU AL REZISTENŢEI ROMÂNE ANTICOMUNISTE de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1867 din 10 februarie 2016 by http://confluente.ro/gheorghe_constantin_nistoroiu_1455074302.html [Corola-blog/BlogPost/367473_a_368802]
-
visurile tale călătoresc pe tărâmuri neumblate. Învelișul albastru brodat cu stele, îți veghează liniștea si'ți destramă ceața sufletului ! Somn ușor ! Te așteaptă o nouă existență ... O dimineață solară spălată în apa sfântă a reînvierii, ce poartă semnătura din pergamentul îngălbenit de vremuri al civilizațiilor străvechi ! Pecetea unui alt început, din punctul zero. Camelia Constantin 2011 Referință Bibliografică: STELE ÎN OCHI / Camelia Constantin : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 273, Anul I, 30 septembrie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Camelia
STELE ÎN OCHI de CAMELIA CONSTANTIN în ediţia nr. 273 din 30 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Stele_in_ochi.html [Corola-blog/BlogPost/346475_a_347804]
-
ROMÂNE - PARTEA A III-A Autor: Florin T. Roman Publicat în: Ediția nr. 1983 din 05 iunie 2016 Toate Articolele Autorului S-a ivit pe culme toamna Plutind cu stoluri mari de stele. Iat-o!...Sus în deal la strungă. Îngălbenește Țara! Acoperă-mi inima cu ceva! Scârțâie toamna din crengi ostenite, Copac de flăcări s-a-nălțat... Tu, inimă pustie, Ascultă-mă și lasă-mă să strig: Mi-e frică de-ntâmplare și mi-e frig! DAC-AM STRIGAT CĂ HAITELE NE
PARTEA A III-A de FLORIN T. ROMAN în ediţia nr. 1983 din 05 iunie 2016 by http://confluente.ro/florin_t_roman_1465146466.html [Corola-blog/BlogPost/382140_a_383469]
-
Autorului Mă-ngroapă ochiul tău fără sclipire Întors spre altă frunză ruginită Din altă toamnă mult mai veștejită În colțul tău cu galben și uimire... Împrăștii și pictezi în galben răni Ce galben sângerează în vitralii Și sfinții s-au îngălbenit sărmanii De-atâta apă galbenă din căni... Un trandafir prea auriu mă doare Că mi l-ai smuls din inimă, dușman Stă aruncat pe dale, la răcoare Până la moartea lui peste un an... În fiecare zi mă-ngropi în moarte
GALBEN de VIOLETTA PETRE în ediţia nr. 249 din 06 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Galben.html [Corola-blog/BlogPost/356130_a_357459]
-
bărbatu-său. După nici două săptămâni, s-a întors în satul ei din Loviște. Nemții ocupaseră deja zona până dincolo de Pitești și au început să-și organizeze administrația în teritoriul ocupat... Eu eram întotdeauna fascinat de femeia aceea din poza îngălbenită de vreme, care semăna uimitor cu bunică-mea. Față de Hobzoaica, avea, totuși, trăsături mai ferme și ochi negri, pătrunzători. Mai târziu, când am început să înțeleg de ce și bunică-mea și maică-mea îi ponegreau pe ruși, uimirea și fascinația
HOBZOAICA ŞI TEŞCUŢOAIA* de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 1803 din 08 decembrie 2015 by http://confluente.ro/marian_patrascu_1449594761.html [Corola-blog/BlogPost/342631_a_343960]
-
se umeziră de emoție și bucurie. Era îndrăgostit de fată. “Alma nu mă iubește, dar poate cu timpul...” Alma intră în camera ei și scotoci după caietul de istorie. Nu-l găsi prea ușor. Cărți poștale, pixuri, gume, brelocuri, poze îngălbenite de vreme, diverse broșuri și alte mărunțișuri erau înghesuite într-un sertar supraaglomerat, în interiorul său fiind o dezordine de neînchipuit. Nici chiar o furnică nu și-ar mai fi găsit loc să se miște pe acolo. În cele din urmă
CAP. I de STAN VIRGIL în ediţia nr. 375 din 10 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Alma_cap_i_stan_virgil_1326192861.html [Corola-blog/BlogPost/361907_a_363236]
-
să dormi! -Da și sper ca ma vei caza la tine! -Cu cea mai mare plăcere zise Aurel luandu-i rucsacul de pe umăr,am o cameră frumoasă și crede-mă va fi pe placul tău.Ce-ai pățit,te-ai îngălbenit dintr-o dată? -Îți voi povestit totul când ajungem în apartamentul tău zise Maria strangandu-i mâna cu recunoștință. -Atunci să mergem zise Aurel și o conduse prin mulțimea călătorilor ce se scurgea spre ieșirea gări. Și ajunși în fața gări se
REVEDERE de IULIAN CATANA în ediţia nr. 2343 din 31 mai 2017 by http://confluente.ro/iulian_catana_1496254401.html [Corola-blog/BlogPost/352781_a_354110]
-
îngândurat și cam speriat.Cu foia de hartie îngălbenita în mâini, Olia rămăsese pironita în picioare, lângă divanul acoperit cu o velința decolorata. Se lasă ușor pe pat cu mâinile ușor tremurânde, lângă lădița veche de lemn plină cu foi îngălbenite de timp și praf... Timpul trecea iar în sufletul Oliei se cuibarea deplin o nouă stare. Față trăia acel moment care pentru unii vine neanunțat că o rafală, spulberând orice rest de inocentă și naivitate ascuns prin cotloane, ca să dea
SECTIUNEA PROZA SCURTA de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 2115 din 15 octombrie 2016 by http://confluente.ro/ion_nalbitoru_1476506410.html [Corola-blog/BlogPost/377025_a_378354]
-
sprijinite de balustrata balconului, cu un borbârnac trimite chiștocul țigării, exact pe capota mașinii vecinului de dedesupt. Fumătorul face ghemotoc pachetul gol, și-l aruncă drept unde verdele ierbii iubește cerul. Probabil chiștocul va sta un tip pe tablă mașinii, îngălbenind locul, apoi va fi luat de vânt. Dimineață proprietarul va trage o înjurătură și un oftat. A muncit prea mult pentru banii dați pe mașină. O ciocârlie se înlță sus de tot, și-și cântă ultima clipă de viață. O
NEBUNUL de VIOREL MUHA în ediţia nr. 842 din 21 aprilie 2013 by http://confluente.ro/Nebunul_viorel_muha_1366563950.html [Corola-blog/BlogPost/345941_a_347270]
-
stânga a culorii, Roșul alunecă pe trotuarul cu auzul ațintit spre trecătorii ce gândeau dormind cu capul pe pernă de aer, rotita, a zidului violet al cerului, mănuși pe degete ridicate incoștient să voteze ideea ce nu fusese rostita. Galbenul îngălbenise de atâta rugina în voci Pești fără bronhii înotau în apă țâșnită din roci, Totul era un amestec de șoapte și tăcere Încât frunzele răgușiseră în copcii rodind miere Și nimeni nu mai cunoștea culorile, doar cotul Își bătea palmă
GEAMĂNUL DIN OGLINDĂ, ROMAN, A NOUA ZI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 322 din 18 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Geamanul_din_oglinda_roman_a_noua_zi.html [Corola-blog/BlogPost/356633_a_357962]
-
e venit din Rai, Aruncat pe al nostru plai, De Arhanghelul Mihai. Iarna e foarte frumoasă, Dacă ai căldură-n casă, Și bucatele pe masă. Ai asigurată o pâine, Fără grija pentru mâine! --- FRUNZE OBOSITE Frunzele din plopul alb, Se îngălbenesc, e toamnă, S-au plictisit acolo sus, și cad, Le trecea vremea doamnă! Referință Bibliografică: Iarnă / Mihai Leonte : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 488, Anul II, 02 mai 2012. Drepturi de Autor: Copyright © 2012 Mihai Leonte : Toate Drepturile Rezervate
IARNĂ de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 488 din 02 mai 2012 by http://confluente.ro/Iarna_mihai_leonte_1336017969.html [Corola-blog/BlogPost/356842_a_358171]
-
și să-l bombardeze pe primar cu ouă și roșii. Speriat, jetul s-a întrerupt... Abia atunci și-a dat seama de prostia cu renunțarea la acoperiș. -“Nu-i nimic!”, și-a zis el, “ Facem acoperișul la alegerile viitoare!” Fiind îngălbenit și înroșit, Gicu a fugit repede acasă să se schimbe, înjurând opoziția (locuia, cum se cuvine unui primar, în Centru, vis a vis de Biserică). Cheful a fost de pomină. Pregătiți pentru orice situație meteorologică, deoarece se punea de-o
PRIMARUL DIN ORGHIEŞTI de AUREL LUCIAN CHIRA în ediţia nr. 1980 din 02 iunie 2016 by http://confluente.ro/aurel_lucian_chira_1464857228.html [Corola-blog/BlogPost/378828_a_380157]
-
îngeri, cu gândurile mele! CURCUBEU DE FRUNZE În curcubeu se ridică frunze către Cer, când vremea lăcrimează pe Toamna-giuvaier. Culoare și strălucire pun în agate, să le dea prețuire între nestemate. Luna își așterne raze reci de lumină, pe pomi îngălbeniți din crâng și din grădină. Sufletul mi se frânge de-a lor rătăcire și de jalea morții în drum spre cimitire. Copacii își plâng soartă, de frunze dezbrăcați, în ploaie mocănească necontenit udați. Că vremea doamnei-toamnă e capricioasă, de nu
ILUZII DE TOAMNA (POEME) de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1419 din 19 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/maria_filipoiu_1416362491.html [Corola-blog/BlogPost/384627_a_385956]