178 matches
-
pe Klaus Mann, odrasla rebelă, cu veleități de scriitor, prin urmare rival al tatălui. Ce-l preocupă pe el? ,Este îngrozitor că în familia noastră toate au fost formulate înainte" sau "sunt tratat ca un fiu". Luând droguri, îmbătându-se, înglodat în datorii, Klaus e învinovățit că strică renumele marelui om. Nu se știa atunci că și tatăl atotputernic, de neatins, e un om plăpând, infirm, ipohondru, stângaci în cotidian. Abia după publicarea jurnalului postmortem s-a descoperit cât de vătămătoare
Micile infirmități ale oamenilor mari by S. Damian () [Corola-journal/Journalistic/11194_a_12519]
-
este primul născut într-o casă cu 15 copii (11 născuți de Luisa Santiaga, patru fiind ai tatălui din alte legături). Mama duce greul acestei case, mai ales atunci când tatăl, iresponsabil, aventurier, pleacă să-și facă un rost sau se înglodează în datorii deschizând farmacii în care nu prea se înghesuie clienții. Și totuși, afirmă autorul: „Niciodată nu mi-aș fi putut imagina un mediu familial mai propice decât acea casă lunatică". Magia copilăriei are însă un pol opus: sărăcia. Această
Viața lui e un roman by Luminița Voina-Răuț () [Corola-journal/Journalistic/14417_a_15742]
-
sunt, în special, studenți naivi, gazetari și țărani din satele marcate puternic de mentalitatea și aberantele reforme comuniste peste care, acum, s-au așezat kitchos și elementele lumii capitaliste. Studenții îmbrăcați țipător, atât de contrastant cu cenușiul vieții din sătucul înglodat în noroi, și căutând o nuntă care s-a amânat fără știrea lor par desprinși din filmele lui Kusturica. Anatol Moraru surprinde foarte bine și potențează stilistic contrastele de care - se vede clar - naratorul se simte atras și pe care
Un basarabean... târgoviștean by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/14460_a_15785]
-
București, s-o aud pe Zoia spunându-mi deodată: știi ca ți-am citit cartea? Aia cu un tip care se-ndrăgostește prima oara tocmai înainte să moară de cancer. Ce vă spuneam mai înainte? Deodată, în timp ce-mi înglodez dintii mestecând cenușiul nostru cel de toate zilele, gust pe neașteptate... o laudă, o trufanda? Simt că zâmbesc cu gura de la o ureche la alta. Cum mi-a spus odată prietenul meu Marcel, care o să vină să mă ia de la
Tovarășa Zoia by Petru Popescu () [Corola-journal/Imaginative/6808_a_8133]
-
infime: se pare că familia lui origina în Anvers. Mai știm că a trăit în Delft, că a fost și pictor, și vânzător de tablouri (ceea ce filmul nu precizează), că a murit la patruzeci-și-trei de ani, lăsându-și familia numeroasă înglodată în datorii (în film apar aluzii la starea lor financiară precară). Iar atunci când criticii de artă se încumetă să facă presupuneri, acestea nu coincid cu lungmetrajul. De pildă, René Huyghe afirmă în cartea sa Puterile imaginii că, fără îndoială, Vermeer
Vermeerul de pe micile ecrane by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/12166_a_13491]
-
să dea "graficul existenței", ca replică la acele pagini personale unde "exprimăm idei, senzații izolate, nu viață". Contează, desigur, o argumentație mai strânsă, explicită, dar G. Călinescu preferă să repete la intervale imprevizibile această repulsie față de exprimarea unei subiectivități nesemnificative, înglodată în senzații pasagere și afecțiuni obscure. Jurnalul de călătorie al lui Stendhal arată - după părerea criticului - "că marele creator a fost întotdeauna un memorialist mediocru", pierdut într-o "perfectă ariditate și insensibilitate față de lucruri" (p. 45, taxat aspru ca "simplu
Defaimarea jurnalului by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12234_a_13559]
-
de pensionarea ca medic în 1943). Pasaje parazitare sau supradimensionate mi s-au părut relatările despre excursiile lui V. Voiculescu în Munții Buzăului, la mare, în Bucegi (p. 109-123), la Craiova, Sarmisegetusa, în Retezat (p. 163-174), mai ales pentru că sunt înglodate de multe presupuneri de tipul: "a trecut, poate, și prin piața colegiului..." (p.164), "Voiculescu și Herescu vor fi simțit și ei acea atmosferă intimă..." (p. 167), "...se vor fi grăbit să ajungă pe Valea Cernei..." (p. 168) etc. - reminiscențele
Biografismul hagiografic by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12797_a_14122]
-
datat, limba ,moldovenească" nu are savoare și strălucire ca la Creangă. Am putea considera ca miză importantă a romanului autocritica spiritului basarabean. Atunci principalul defect al cărții ar fi că o miză prea mare e pusă în seama unei narațiuni înglodate în derizoriul vieții rurale. În fond, e și această situație o sursă a comicului. Dar una care nu dă satisfacții demne de luat în seamă unui cititor de la începutul mileniului trei, situat în afara spațiului basarabean. Povestea cu cocoșul roșu e
Un roman comic izvodit dintr-o snoavă by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11562_a_12887]
-
ani „Grevă în Rușchița. 150 de muncitori din minele de la Rușchița s-au pus în grevă și nu vor să mai lucreze, deoarece au fost siliți să nu muncească decât trei zile la săptămână, prin ce bieții lucrători s-au înglodat în datorii. Strădaniile de împăciuire au rămas fără resultat“. (Controla din 31 martie 1904). „Congresul bijutierilor se va ține în 22 mai, la Timișoara. După congres, participanții vor face o excursie pe Dunăre și în stațiunea Herculane“. (Temesvarer Zeitung din
Agenda2004-13-04-cultura () [Corola-journal/Journalistic/282225_a_283554]
-
stat polonez, mareșal al Poloniei -n.tr.), Kolia Dovjenko (nume tipic rusesc; un băiat de la casa de copii), Isaaac Goldman (ucrainian din Odesa), Grișa (om bun, cu suflet), protopopul Avvakum (fire bisericoasă, blajină), Zolkiewski (hatman). În principiu, numele de femei, înglodate în muncă și în datorii, degajă un fel de parfum închis, conservat pentru mai târziu (Grunia, Frosa). Ele se opun mamei - Piekno, frumusețea en titre. Alte nume sunt tipic rusești: Kirilovici, Simion Simionovici, Sorokin. În roman sunt câteva linii tematice
Ferestre deschise în inima gulagului. In: Anul 5, nr. 3 (11), 2010 by Marian Barbu () [Corola-journal/Journalistic/83_a_98]
-
este o furnică anonimă, o părticică infimă, asemănătoare miilor de părticele dintr-un uriaș angrenaj technoeconomic "globalizat", angrenaj a cărui funcționare simte că n-o poate nicicum influență. Un robot uman, super specializat pe bucățică lui, bine plătit dar și înglodat în datorii (datorii pe cărți de credit, împrumuturi pentru casa, mașina, educația copiilor etc.). Să ne mai miram că, în asemenea condiții, individualismul sau se reduce la o goana de unul singur prin existența, goana jalonata de grija obsesiva pentru
HAVEL SI MULTICULTURALISMUL by Ovidiu Hurduzeu () [Corola-journal/Journalistic/18139_a_19464]
-
criticînd răspicat societatea în care trăiește, dar trăindu-și din plin viața, îmbibat de erotism, dar homosexual, Abe Ravelstein e probabil cel mai reușit personaj al lui Bellow, în ciuda faptului că, așa cum observă critica, este cel mai puțin fictiv. Deși înglodat în datorii, nici unul dintre prietenii săi nu-i contestă acestui aristocrat al spiritului nevoia de costume Armani, stilouri de aur Mont Blanc, trabucuri de Havana aproape imposibil de găsit sau cristale de Bacarat, așa cum nimeni nu îi pune la îndoială
Saul Bellow, Allan Bloom și Mircea Eliade by Ioana Copil Popovici () [Corola-journal/Journalistic/16774_a_18099]
-
și la îndeajuns de numeroșii lor suporteri ce oglindesc cu fidelitate ceaușismul? Oare PDSR nu mimează, la rîndul său, pe un "patriotism" pe cît de rînced pe atît de agresiv? Oare național-comunismul nu e încă suficient de vivace în straturile înglodate în ignoranță și indigență ale populației? " Ceea ce se petrece azi în România ceaușistă pe acest plan al recuperării trecutului național s-a petrecut aidoma sub Stalin. Stalin reînvia tradițiile naționaliste ale Rusiei, recurgînd uneori, e drept, la artiști adevărați ca
Glose la Virgil Ierunca (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16857_a_18182]
-
s-au dovedit în suficiente cazuri excelenți manageri locali. Și Mazăre, și Falcă, și Oprișan au știut să facă destule lucruri pentru comunitățile pe care le conduc. Trec suficient de des prin Arad pentru a-mi da seama că primarul înglodat în procese de presupuse acte de corupție chiar a avut o contribuție decisivă la schimbarea în bine a orașului. Problema e, așadar, nu că mulți indivizi suspectați de corupție au câștigat datorită votului uninominal. Problema e că justiția nu-și
Și totuși, de ce n-ați votat? by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/8325_a_9650]
-
testamente împovărătoare. Fiul lui Françoise Sagan (autoare despre care am scris într-un articol anterior) a avut posibilitatea să refuze succesiunea mamei sale. Și totuși, în ciuda datoriei bănești imense presupuse de acceptarea moștenirii, fiul a preferat să facă onoare mamei înglodate în datorii, decât să se dezică de numele ei. Scrierea testamentului reprezintă, îmi imaginez, un moment la fel de greu pentru cel care-l scrie, ca și pentru cel care-l va citi. Prin simpla decizie de a ți-l face stabilești
V-ați făcut testamentul? by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/8507_a_9832]
-
aproape gratuit (doar suntem în era Internetului), condițiile de viață sunt, în general, decente, nu par să fie nici un fel de motive pentru a avea o societate nefuncțională. Examinând însă starea indivizilor luați separat, găsim persoane dominate de stress, dezorientate, înglodate de multe ori într-o criză a datoriilor, lipsite de resursele de a face față situațiilor noi și complicate de viață. Părem să nu mai avem nici un fel de resurse, rezervele noastre de energie personală par să fie secate, fără
Regăsirea de sine, prin terapie bio-informaţională. Primul pas: reînvăţaţi să zâmbiţi () [Corola-journal/Journalistic/69223_a_70548]
-
avea numai de câștigat: "...să-ți păstrezi intacte, ca în copilărie, interesul, curiozitatea vitală; să ai o anumită detașare, dar nu ca formă de dezinteres, ci ca distanță interioară; să înveți să calci în așa fel încât să nu te înglodezi în propria situație și îngrijorare la fiecare pas, lăsându-te năpădit de acestea; să rămâi deschis; să nu fii comod; să ai o disponibilitate, o deschidere fără obiectiv; să trăiești într-o iluzie fără termen, adică să ai speranță; să
Manual de supraviețuire by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/7040_a_8365]
-
cealaltă margine a pădurii, au răsuflat ușurați... Mă temeam să nu fie mai rău - a grăit Ion Cotman. Gândește-te, omule, că mai avem atâtea care de trecut pădurea! i-a avertizat Pâcu. Noroc că o stat ploaia; altfel rămâneam înglodați în mijlocul pădurii - a observat Vasile Hliboceanu. Mă întreb de ce n-om fi așteptat să se facă ziuă, să vedem pe unde călcăm - s-a mirat Alecu Slobodă. Măi Alecule, tu nu ai cum să pricepi, fiindcă nu știi că, de
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]
-
și nu mi a lipsit nimic niciodată pentru că părinții mei au muncit din greu să-mi asigure mie și surorii mele ce i mai bun, dar la un moment dat s-a produs o ruptură și ne-am trezit, deodată, Înglodați În datorii...”. și aici este de remarcat prisma dihotomică prin care ea Își percepe diferitele etape ale vieții, din formularea citată mai sus reieșind gradul pregnant de insatisfacție generat de condiția curentă, prin raportare la perioada primei copilării. Din relatarea
Fetele nopţii : povestiri de viaţă by Daniela Mirela David () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1167_a_1953]
-
și nu mi-a lipsit nimic niciodată pentru că părinții mei au muncit din greu să-mi asigure mie și surorii mele ce-i mai bun, dar la un moment dat s-a produs o ruptură și ne-am trezit, deodată, Înglodați În datorii...”. Cu toate acestea Daria nu oferă nici o informație asupra relației afective pe care o avea cu părinții. Ne putem permite să deducem că această relație nu era una foarte cordială, altfel ar fi prezentat-o ca atare, sau
Fetele nopţii : povestiri de viaţă by Daniela Mirela David () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1167_a_1953]
-
și nu mi-a lipsit nimic niciodată pentru că părinții mei au muncit din greu să-mi asigure mie și surorii mele ce-i mai bun, dar la un moment dat s-a produs o ruptură și ne-am trezit, deodată, Înglodați În datorii. Am fost Întotdeauna obișnuită cu bani și, deși apăruse această situație de a lucra În night, nu am făcut altceva decât să vorbesc cu clienții și atât. Sunt destule care se vând pentru bani. Prefer să mor de
Fetele nopţii : povestiri de viaţă by Daniela Mirela David () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1167_a_1953]
-
și după asta, am ajuns la un moment dat În care aveam casa noastră, tot ce ne trebuia, dar de fiecare dată au considerat că mai trebuia câte ceva,... tot timpul... părinții mei au fost genul de persoane care s-au Înglodat În datorii. Acum... părinții mei... mama este educatoare și tata este dispecer șef la o fabrică din [...]. Pentru mine, mama a fost un exemplu În viață datorită faptului că părinții ei au fost săraci la viața lor... adică bunica mea
Fetele nopţii : povestiri de viaţă by Daniela Mirela David () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1167_a_1953]
-
Specialitatea, autorul cărții și titlul, te rog-adăugă una dintre fete, în timp ce transpirații tot mai reci îi năclăiau, unsuroase, hainele și o sete nestăpânită îl robea tot mai mult. Gâtul uscat nu-i permitea parcă să mai pronunțe niciun cuvânt. Privirea înglodată în nămol făcea imaginea cu masa și cu cele trei fete, tot mai incertă. Cețoasă chiar. Totuși auzul nu-l înșela: Titlul cărții, cărții, cărții, cărții, d-le Gerard - auzea Gerard ecoul cuvintelor. Auzindu-și numele, prinse încredere: Cornul de
Fascinantul corn de vânătoare by Nicolae Suciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1284_a_2205]
-
muncit pe brânci pentru a-l avea, ești fericit pe moment, dar imediat după, vrei un altul, ca să fii la modă și în rând cu lumea și tot așa, mereu vrei altceva și pentru asta muncești și mai mult, te înglodezi în datorii și devii sclavul propriilor dorințe de a fi fericit acumulând mereu altceva. Dar am înțeles clar din acest aspect că, oricât am încerca să menținem fericirea constantă în viața noastră, apelând numai la exterior va fi deosebit de dificil
LINIȘTEA DIN INTERIOR by Doina Comanici () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1631_a_3047]
-
merge înainte cu ritmul și condițiile care le aveam la acel moment. Eram conștientă că nu este bine, dar intrasem în datorii pe la bancă, așa cum facem toți, mereu. Pentru că vrem să cumpărăm mai mult decât ne permite buzunarul și ne înglodăm în datorii și trebuie să tragem ca disperații înainte, chiar dacă ceva din interiorul nostru spune că nu mai poate. {i eu, ca oricare altul, intrasem în competiția lui mai mult și mai mult, care era și încă este sloganul minții
LINIȘTEA DIN INTERIOR by Doina Comanici () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1631_a_3047]