36 matches
-
În tren eram aproape singura persoană, fiind ultimul tren și care ajungea după ora 1 din noapte. Așa că nu mă simțiam în largul meu. Totuși am ajuns cu bine la prietena mea, care încă nu se culcase și mă aștepta îngrijată din cauza orei târzii. Nu ne-am culcat până n-am povestit toate impresiile frumoase culese în acea seară. A doua zi am asistat la premiera unei interesante opere de Hugo Wolf, “Il Corregidor” opera neterminată și isprăvită de compozitorul Falla
Amintiri(III) by Aurelia Cionca () [Corola-journal/Journalistic/83673_a_84998]
-
să aprindă căldăria. Împreună cu corpul mortului ei mai aruncau în foc și calul lui, cum și toate lucrurile ce-i plăceau în viață. Manco-Capac (Peruvanii). Aceștia credeau că sufletul este nemuritor și responsabil de faptele sale. Când își tăiau unghiile, îngrijau de a le pune la păstrare. Același precauțiuni li pentru părul lor. Ei zic: Sufletele vor ieși din morminte cu ceia ce va fi rămas din corpurile lor și, spre a nu pune pe ai noștri la osteneala de a
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
-
caracter repetat; ... e) lăsarea în libertate a unui bolnav mintal periculos ori neanuntarea organelor sanitare sau de miliție, de îndată ce au luat cunoștință despre scăparea de sub pază a unui asemenea bolnav, de către persoanele care aveau îndatorirea de a-l păzi sau îngriji; ... f) lăsarea în libertate sau fără supraveghere a animalelor care pot prezenta pericol pentru persoane sau bunuri; ... g) refuzul consumatorului de a părăsi un local public unde se consumă băuturi alcoolice, după oră legală de închidere sau la cererea îndreptățită
HOTĂRÎRE Nr. 2291 din 15 decembrie 1969 pentru stabilirea şi sancţionarea unor contravenţii privind ordinea şi liniştea publică. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106290_a_107619]
-
lui să fie înscăunat cu mare fală, cu surle și trâmbițe, cu țipete și răcnete, Sima-Vodă cel Bătrân, om ce nu știa scrisul și cititul, dar care cunoștea ca nimeni altul fumăritul și pescuitul. Mazilirea domnilor - grija cărturarilor. Căci foarte îngrijați de felul cum îi va primi noul domn erau Metodiu și Iovănuț. Va înțelege el oare măreața și nu îndeajuns îndeplinita lor misiune de alianță cu creștinătatea italică, cu atât mai mult cu cât misiunea fusese pusă la cale de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
prin vis, îmi muia buzele cu o cârpă cu apă și mă mângâia pe frunte, horoșo, horoșo, repeta ea, adică o să fie bine, soldat, o să fie bine. Când am deschis ochii am văzut o bătrânică, semăna cu bunica, care mă îngrija ca pe fiul ei, îmi făcuse orez cu lapte și-mi da cu lingura să mănânc. Cușite, cușite, repeta ea, că altfel mori, soldat, mori...Rupea și românește și rusește, avea lacrimi în ochi și se închina mereu la o
TOBIT ÎN RETRAGERE- FRAGMENT DE ROMAN de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 2053 din 14 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/365205_a_366534]
-
s-o pețesc înainte de sfântu Vasiele”. Nu mare îmi fu mirarea să aflu că mă găsesc față-n față cu fratele Mariței, bădia Costache din Delureni, care locuia peste drum de aleasa inimii mele, Anicuța. Mi-a spus că se îngrija să aducă vinuri alese în crâșma viitorului meu socru „tata Ilie” de care mă cam temeam, nu c-ar fi fost om rău, dar după obiceiul celor mai de neam, fetele mai înstărite nu prea erau lăsate să meargă după
NONE„JURĂMÂNT DE FACI, ÎŢI SPUN: NU UITA, DRACU-I BĂTRÂN!” de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 428 din 03 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/366393_a_367722]
-
dată prin sosirea bunicului Costea - venit din pustiita Dobroge unde-și avea gospodăria. Acesta, un bărbat hâtru, bine înfipt în pământul dobrogean asemănător celui din Elada străbunilor săi, s-a oferit imediat să-i poarte micuței de grijă, așa cum își îngrija de o viață mieii, iezii, vițeii și mânjii fătați în saivanele si grajdurile lui primăvara, când natura renaște la viață. Neluând în seamă comentariile unguroaicelor care deja o socoteau o cauză pierdută, numai în câteva luni, datorită îngrijirii asidue și
PROFIL DE AUTOR de CÂRDEI MARIANA în ediţia nr. 114 din 24 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350811_a_352140]
-
miel, care, mai cu bătaia de joc, mai cu sfatul, dar cu pildă proprie mai cu seamă, ridică nivelul moral și material al unei pustietăți cum îi a Saracenilor“. Popa Tanda era exemplu în fața sătenilor prin felul în care își îngrija casă, cum își cultiva grădină și ogoarele lui, prin felul în care se” gospodărea”cu ale lui, ducând la târg ce-i prisosea. Imitându-l, saracenii ajung să schimbe față satului, să-l facă înfloritor, de nerecunoscut. Iar Popa Tanda
BISERICA LUI POPA TANDA de IONEL CADAR în ediţia nr. 270 din 27 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/354310_a_355639]
-
apari la geam. Te văd copil ca odinioară... Gingași,firav și liniștit. Un suflet mare,o comoară, Ce noi cu toții am iubit. Iubeai frumosul și culoarea, Iar muzica te pasiona. Acum te plânge-ncet și floarea, Ce mâna ta o îngrija. Când eu vorbesc cu tine-n noapte, Cu poza-ți îndoliată, Nu pot să cred că ești departe... N-o să te mai văd vreodată. Doar noaptea în singurătate Deschid al lacrimii izvor. Mi-e dor de tine,dragă frate! Și
MI-E DOR DE TINE,FRATE ! de GABRIELA ZIDARU în ediţia nr. 1701 din 28 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/340127_a_341456]
-
puțin un frate ,Balaci, probabil mai mare , cu care urma să împartă , în 1650 , o parte din Ciovârnășani A.O, VIII , 1929 , nr. 43-44, p. 286 -287 și poate surori .Fratele său Balaci trebuie să fi fost cel ce se îngrija de administrarea curților boierești și a averii , în creștere a familiei Buliga , căci Lupu mai mult lipsea .. 9.Nicolae Stoicescu , op.cit. p. 132.. 10. Ibidem, Radu Crețeanu , art.cit ,p. 940 -941. În aceeași calitate îl găsim pe Lupu Buliga
DR.MITE MĂNEANU, LUPU BULIGA FIGURĂ PROEMINENTĂ A DOMNIEI LUI MATEI BASARAB de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 867 din 16 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/371135_a_372464]
-
descoperit icoana adevărată a mizeriei și actuale și în perspectivă, icoană care să-i fi smuls mărturisirea, mângâitoare pentru omul mic, că-l dor suferințele prin cari poporul român a trecut în anul din urmă și că inima sa e îngrijată pentru viitor. Un sentiment de superioritate față cu opiniile mulțimei, dar o milă adâncă pentru soarta ei, iată semnul nu numai al înțeleptului, dar și a adevăratului monarh, cu atât mai mult aceasta cu cât cei cari se pretind a
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
ce-a fost: o problemă nerezolvată, cu oarecari indicii ce dau loc la bănuieli, dar nimic decât bănuieli vage, cărora nu le-am dat până acum nicicând forma concretă a unei acuzări. Într-alt număr "Romînul" zice că e adânc îngrijat când vede "bărbați ca cei de la " Timpul" scuzând, daca nu aplaudând asasinatul". Degeaba se îngrijește și rău vede "Romînul". {EminescuOpXI 442} Nu scuzăm, nu justificăm nicicând o crimă. Dar căutăm a o esplica: între scuză și esplicare e o deosebire
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
lulelele dacice” și în cursul său de Istoria archeologiei, pe care l-a publicat în 1877 : Dacă archeologii nemți de acum două sute de ani credeau că anticele vase de lut cresc de [la] sine în pământ, apoi de ce să ne îngrijăm noi de narghilelele dacilor, cari și ele ies astăzi la noi de sub pământ ? Germanii sunt astăzi în fruntea archeologiei. Noi să ne silim însă, domnilor, ca să nu lăsăm să treacă două sute de ani până să ajungem a stârpi dintre noi
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
pierdem voturile; pentru că, în sfârșit, în regimul parlamentar nu există decât două roluri pre scena politică, rolul guvernului și acela al opoziției. 30 {EminescuOpXIII 31} "Binele public" are mult spirit. Dar în aceste momente în care toate interesele au fost îngrijate de legile propuse de guvern avem ceva mai bine de făcut decât un duel de spirit. Adunarea din lași ne-a dat un exemplu pe care ar fi în interesul țării să-l imităm cu toții. Ne mărginim dar a mulțumi
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
cale mai bună. Când colo... ce să vezi? Cinci principii - mari și late - ne înșiră foaia guvernamentală ca program viitor al partidului roșu. 1. Dreptatea nu este așezată pe temelii. 2. Instrucțiunea în sate nu este. 3. Nu s-au îngrijat nime ca sătenii să nu fie din nou robiți prin tocmeli agricole. 4. În comune nu sunt drumuri, plantații, poliție, spitaluri. 5. Bătaia nu e bună. Știam până acum că un program cată înainte de toate să fie pozitiv. Din negațiunile
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
argumentul ei pare tot mai neverosimil și la urmă avem scandal. În orice caz, atâtea îmi povestise Ioana despre Charles, încît îl priveam cu curiozitatea cu care privești la iarmaroc un fenomen, vreun animal sălbatic, și stăteam cu toții în preajmă, îngrijați să nu se întîmple cine știe ce nenorocire, cu toate că Charles povestea nevinovat, afabil, amestecând grațios, în tot timpul discuției, cuvinte franțuzești, ceea ce îl făcea să samene mai mult a artificial june de salon de provincie. Charles a adus cu el atmosfera mondenă
O moarte care nu dovedește nimic. Ioana by Anton Holban [Corola-publishinghouse/Imaginative/295595_a_296924]
-
vom Întoarce Înapoi, fiincă trebue să raportez conducerii producția estimată...!” Șeful Șantierului, Își mai turnă Încă o cană de ceai fierbinte din samoavrul ce se afla permanent pe reșeul electric sub presiune, sorbindu-l În pauze regulate.De fapt, Își Îngrija stomacul pregătindu-l pentru apropiata ghiftuire cu specialități culinare și În mod sigur, băuturi selecte,evident - tot din buzunrul lui Tony Pavone. La rândul lui, Tony Pavone profund impresionat de tragedia petrecută sub privirile sale și Încă nerestabilit nervos, i
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]
-
Când se despărțiră, popa zise cu limba grea: —Poate-l chema Vasile, poate-l chema Dumitru... cine știe!... chiar-chiar de bună-samă... numai Dumnezeu știe! Da! întări primarele, numai Dumnezeu! Și se despărțiră. Popa apucă, pe gânduri, pe o hudiță. Era îngrijat: se oprea în mijlocul drumului, se uita cu luare-aminte în pământ, apoi, deodată, pornea spre șanțul din dreapta; acolo se oprea scurt, înălța cârja și se cumpănea cu capu-n piept. Pornea apoi domol spre șanțul din stânga, se repezea câțiva pași, înălța
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
pe vremea când era nefericitul rival al lui Boabdil. Preocupat să-i liniștească pe cei învinși în legătură cu soarta lor, Ferdinand, își amintea tata, s-a dus adesea el însuși la Granada ca să verifice cum respectau oamenii săi angajamentele făcute. Extrem de îngrijat pentru propria-i persoană în primele zile, regele s-a deplasat în cele din urmă regulat în cetate, vizitând piața, sub escortă serioasă, se înțelege, și inspectând vechile ziduri. E adevărat că s-a ferit încă vreme de câteva luni
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]
-
de la castilieni o încărcătură de grâu în semn de prietenie și de alianță. Asta e realitatea. Poate, peste câțiva ani, lucrurile se vor schimba, dar astăzi, nici unul dintre suveranii musulmani pe care i-am întâlnit nu mi s-a părut îngrijat de soarta granadinilor, fie că e vorba despre noi, pribegii, sau de bieții străini. În privirile mele era nu atât dezamăgire, cât mai degrabă surpriză. — Ai să mă întrebi, continuă Khâli, de ce le-am spus acestor oameni care erau aici
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]
-
vine tăticu? Pe gardul proaspăt vopsit cu catran se cocoțase fratele ei, ca să tragă urme cu degetul. Ținu să mi împărtășească bucuria sa: - Iote, degetul meu scrie. În cîte una din vizite treceam pe la vechea gazdă. Nea Manalache se arăta îngrijat de viitorul copiilor. Țineam cu dînsul lungi conferințe privind școlile pe care ar trebui să le urmeze progeniturile sale. - S-au schimbat vremile, reflecta țăranul. Înainte era pămîntul. Pe loaze le purtai într-o cămeșă pînă li se făcea rușine
CARTIERUL SULAMITEI by MARCEL TANASACHI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/513_a_701]
-
dânsa toți să se strângă. A doua, Ciurarii și Lingurarii se bucurară Și-ndată strigară: - " No, Bașe, bine - a fi. Începeți voi Că vom ajuta și noi, Și până ce biserica se va găta De paști și de popă ne vom îngrija; De la Bradie Vladica-l vom căpăta. A-nceput Bașa fierarilor a grăi: Vedeți voi, țiganilor, cum ne ocărăsc Românii, Că îmblăm prin țară Și mâncăm paștile cu ocară. Să scriem carte la Danciu paraleu Că acela a-nceput a lucra
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
să te supăr, zise Georgeta, văzîndu-l întunecat. Ți-am spus ce mi-a spus și mie Stănică. Știu eu cât e de palavragiu. Georgeta încercă din nou să se apropie de Felix. Îl prinse cu amândouă mâinile de reverurile hainei, îngrijată de netezimea lor, își revărsă părul pe sub nasul tânărului și-l întrebă confidențial: - Spune-mi drept, e frumoasă domnișoara Otilia, o iubești mult? Felix, neobișnuit cu astfel de confidențe, nu satisfăcu decât o parte a întrebării: - E foarte frumoasă! - Am
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
rezbel nu suntem datori a întreba pe d. Rosetti unde are de gând să trimită și de astă dată pe d. Brătianu, la Livadia, la Viena sau la Berlin? Iată pentru ce am publicat articolul francez, iată pentru ce suntem îngrijați de viitorul țării noastre regale, iată pentru ce am întrebat care este politica guvernului. Cititorii vor judeca daca ceea ce ne impută "Romînul" este serios. Facem pentru aceasta apel la cititorii "Romînului", căci niciodată nu ne îndoim de bunul simț al
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
demnității noastre naționale și s-a afirmat că guvernul român nu înțelege importanța cestiunei sau voiește să fie prea condescendent cătră Austria, adăogîndu-se că lasă pe comisarul noastru fără, instrucțiuni în fața pretențiunilor Austriei. Și, cu toate aceste idei cari au îngrijat opiniunea publică, opozițiunea nu a căutat să profite de această situațiune, a păstrat tăcerea, ca să nu se amestece fără vreme într-o cestiune delicată, ca să nu creeze greutăți guvernului. Patriotismul ei a făcut-o condescendentă! Dar iată că un membru
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]