26 matches
-
preaiubita lui fetica, La but kamlia peskăria sheia Ce îndeseară, singurica, Kai berveliate korkori S-a dus la câmp pentru plimbare. Gali k'o umal phiraimaste. Dar ea nu vine! luna trece! Ta" voi chi avel! O chonoto nakhăl! Moșneagul îngrijat petrece. O phuro daravdo nakhavel! Zamfira nu se vede! Nu-i! E Zamfira chi dikhiol! Na'i! Și s-a răcit mâncarea lui. Thai shudrilo lesko hamo'. Dar iată e. În urmă îi Ta" di"ta sila. Pala lațe Un
ȚIGANII DE PUȘKIN TRADUS ÎN LIMBA ROMANI/ ROMII ÎN LIRICA LUMII/ IMN CĂTRE AGNI DIN RIG-VEDA de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2148 din 17 noiembrie 2016 by http://confluente.ro/marian_nutu_carpaci_1479364037.html [Corola-blog/BlogPost/344152_a_345481]
-
și-adună toate puterile, se ține de poale și se apleacă la 90 de grade, strigând: - Săăiiiiii, Rodiiicăăă!!! Săăiii, Rodiiicăăă, c-o vinit Ion!!! Așa elegantă, proaspăt coafată, cu ochii-i minunat de albaștri, Doamna Bărbat jucă inubliabil rolul soacrei îngrijate "să-i sară nora" când puiul ei intră pe poartă... - Săăiiiiii, Rodiiicăăă!!! Referință Bibliografică: De ieri... / Mirela Borchin : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1051, Anul III, 16 noiembrie 2013. Drepturi de Autor: Copyright © 2013 Mirela Borchin : Toate Drepturile Rezervate
DE IERI... de MIRELA BORCHIN în ediţia nr. 1051 din 16 noiembrie 2013 by http://confluente.ro/De_ieri_mirela_borchin_1384630681.html [Corola-blog/BlogPost/347212_a_348541]
-
-i și cariera profesională. Simion Bărnuțiu aflând de moartea surorii sale îi scria din Iași în 1855: “...Tare m’au întristat și pe mine moartea mumă’ta ți’am fost scris însă că să nu fii peste măsură supărat și îngrijat, pentru că pe anul viitor te voi ajuta ca să continui studiile precum ti-am fost promis și mai înainte.” În vara anului 1854, înainte de a pleca la Iași, Simion Bărnuțiu a petrecut la Bădăcin nouă zile la sora sa Ileana. Aici
Ioan Maniu () [Corola-website/Science/324017_a_325346]
-
ferată. Urări de bine familiei și matale de la ai mei și de la cel ce te prețuiește. V. Tempeanu 29 Telegramă (Buftea, 26.12.1971) Posed medicamente 566. La mulți ani. Tempeanu 30 Buftea, 11 ianuarie 1972 Iubite domnule Dimitriu, Eram Îngrijați că, plecând de la noi cam răcit, nu ne explicam tăcerea matale, când, Gott sei Dank! primesc sâmbătă felicitările matale, pentru care mulțumesc În numele alor mei și al meu și Vă urăm celor iubiți ai matale și personal sănătate și tot
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
trebuia. Așa că ea se îndepărta, de fapt, de tatăl său. Când s-a înnoptat, ea s-a culcat lângă tulpina unui copac. În timp ce dormea, a dat peste ea un lup hapsân, care a mâncat-o pe loc. A doua zi, îngrijat, după ce a căutat-o toată noaptea, tatăl ei a găsit-o moartă, pe jumătate mâncată de lup. De atunci, creasta acestui munte de la Zboina Neagră, aflată la Trei Hotare, se numește Fata Moartă”. 8. “Fata Moartă” (IV) “Pe un deal
LOCURI, NUME ŞI LEGENDE TOPONIMICE by ŞTEFAN EPURE () [Corola-publishinghouse/Science/1668_a_2940]
-
el și ce să văd? Îl năpădiseră lacrimile așa de tare, încât plângea bietul om în hohot mare, de i se rupea pieptul. Neputând intra astfel, l-am dus acasă; iar după ce am plecat de la el, moscalul 105 mă întrebă îngrijat: Ce?... Cocanaș e bolnav?... Da, era bolnav, precum au fost de când lumea și vor fi cât lumea toți câți n-au o iască în partea stângă a pieptului. Altă dată, pe când trăia încă bătrânul Costache Negruzzi, autorul vestitelor Pacate ale
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
complimente de la ai mei inclusiv Schweitzer-Cumpăna. </citation> <citation author=”TEMPEANU Virgil” loc=”(Buftea)” data=”(26.12.1971)” desc=”Telegramă”> Posed medicamente . La mulți ani. Tempeanu </citation> <citation author=”TEMPEANU Virgil” loc=”Buftea” data=”11 ianuarie 1972”> Iubite domnule Dimitriu, Eram Îngrijați că, plecând de la noi cam răcit, nu ne explicam tăcerea matale, când, Gott sei Dank! primesc sâmbătă felicitările matale, pentru care mulțumesc În numele alor mei și al meu și Vă urăm celor iubiți ai matale și personal sănătate și tot
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
a lui Ionel, fusese ales Vintilă, a doua zi de a lui Vintilă, Duca. De rândul acesta, intriganții avură mână liberă și timp să uneltească. Marți fu înmormântat Duca, miercuri Franasovici și Tătărescu se duseră la Sinaia. Dr. Angelescu, cam îngrijat, se înțelese cu Dinu să ceară o audiență ca să afle rezultatul memoriului încredințat lui Duca și a cărui rezoluție o promisese regele. Când însă fură primiți, d-rului Angelescu i se prezentă spre contrasemnare decretul de numire ca președinte de Consiliu
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
asculta nevoNósa și nedibacea mea rostire, v'ațN datô ostenéla a vÇ închide astă-séră, așa de mulțN, în sala cam întunecósă și cam monotonă a AtheneuluN nostru [...]. AȚN venitô aci, cum vine totô d'a-una românul - cu voNósă séô îngrijată grăbire, - cândô se aștéptă a vedé rÇsărindô din umbrele trecutuluN, lucNul vre unuN mare faptô naționalô." Mai mult decît un fapt, răscoala lui Horia este, urmează vorbitorul, un act din tragedia noastră națională. Ceea ce stîrnește și întreține această tragedie este
Paralele inegale by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/9150_a_10475]
-
slabă și înăltuță cum era. Tu-l ai numai pe unul de așteptat, pe Tom, pe bărbatu-tu. Eu îi am pe tustrei băieții de așteptat și de jelit. Du-te și te plimbă... dacă nu poți dormi. Cel mai îngrijată sunt de Miluță. De ce de Miluță! E pe aproape, știi că de venit tot vine... Și dacă nu mai vine? Cum să nu mai vină? Ce poate să i se întâmple să nu mai vină? Întrebi de parcă n-ai ști
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
urmă carele și odată ajuns la începutul văii dinspre sat, lângă morile de vânt, m-am așezat pe săniuță și a mea era lumea, m-am oprit tocmai în mijlocul satului. La noi acasă era lumină la amândouă odăile, eu, oleacă îngrijat de ce va urma, am deschis poarta tăbârcind săniuța în ogradă, cred că se apropia miezul nopții și când ai mei m-au văzut intrând pe ușă, au rămas încremeniți locului. Bunica Cristina a început să plângă. Bunica era la noi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1449_a_2747]
-
a te atinge. PSAMIS De ce? BOMILKAR Bine, nu observi c-acest viclean Scapă sigur de sclavie și de tine ca tiran? PSAMIS Cum așa? E cu putință?... BOMILKAR Dară daca se omoară Singur? PSAMIS Singur? CHALKIDIAS Eu? BOMILKAR Desigur. PSAMIS (îngrijat) Afirmarea e ușoară, Dar de unde știi tu asta? CHALKIDIAS (cătră PSAMIS) Bomilkar, amicul tău, Nu prea pare-ntreg la minte... BOMILKAR Crezi? Dar ce inel văd eu? Prea frumos. Dă-mi voie numai... CHALKIDIAS Cu plăcere. (dă inelul lui BOMILKAR
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
pretandă reduceri dân buget. O sârmă rapidă lu rusnacu a complectat truda dă dimineață. Lu Fonseca și lu mandea ne-a dat otomobilu oficeal, să urmărim atenti șmotru la ăi doi fanfaroni. Ne-am Întâlnitără În ușă. Fingermann, ăl mai Îngrijat dă olocaust, a pus personal deștu pă sunerie. Dă cum a crăpat donșoara, Monsenioru a pus picioru În fisură ș-a binecuvântat ogeacu. Am dat buzna năuntru, iar io am Închis ariergarda. Tăiețeii În cârlionți, care Fonseca ș-un servitor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
de mine! ce vrei să se întâmple? Nu s-a întâmplat nimic rău, har sfinților. Ce te uiți așa de înspăimântat? Dat-ai tu peste ceva rău? Ai căzut? Te-ai rătăcit? Văd că n-ai întârziat prea mult. Eram îngrijate. De ce taci? Vorbește, omule. Totdeauna faci tu așa. —Eu? Da, tu. Te-am întrebat. Vai, Doamne Isuse! Răspunde. — Ce să răspund? — Ce te întreb. Culi smunci de pe el straiul și-l lepădă lângă focul din vatră. Lăsă pe Vidra să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
Lică și pe Rim. ITra pe toată lumea. Drept exprimare acelor simțiri fruste, la discursul călduros al lui Rim, îi răspunsese numai: - Marș! Rim se retrăsese cu demnitate și cu speranță. Avea un surâs enigmatic de maliție și indulgență. Sia, cam îngrijată că a ocărit Pe cel de care avea nevoie, nu avusese totuși nici un cuvânt de 242 243 revenire. "Fecioară tare!" suspinase Rim, dar cu încredere în viitor. Se simțea înțelept ca un Solomon-rege, pe care l-ar fi sfidat 0
Concert din muzică de Bach by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295607_a_296936]
-
anestezie. Nory profită de plecarea lui Mini pentru a curma incidentul neplăcut, plecând și ea. Glasul profesorului se auzi alături. Lina se repezi. - Încet! Prea mult zel! zise Nory ironic. - Nu știu ce să mă fac cu el, se plânse Lina acum îngrijată că rămâne singură. E nesuferit la boală! Nu vrea să cheme alt doctor. Se tratează prin imobilitate sub pretext că sciatica e boală nervoasă și el se enervează din orișice. Nu-i pot intra în voie. Mai veniți, fetelor! - Lui
Fecioarele despletite by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295608_a_296937]
-
curios asupra lui Mika-Le, deoarece Lina nu vroia să se cunoască episodul, îi spuse cu indiferență: - Fata mai mică a Hallipilor nu seamănă deloc cu mamă-sa - Lenora e incomparabilă! săvârși Rim discuția. Apoi: E ora quartetului. Ieșim împreună! zise îngrijat. Mini ridică mâinile în semn de apărare. Sufletul ei pusese refuzul în mișcare, în chipul cel mai evident. Rim râse, adică își arătă dinții galbeni. Era bine dispus și probabil ținea și el să-și facă preumblarea singur. Mini și-
Fecioarele despletite by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295608_a_296937]
-
acum însă secate de secetă. . . Clima la Prundeni era excelentă. . . Se vedea bine că pledează prin contrariu, convins că Lenora nu ar asculta un sfat venit de la el. Lenora, căreia Lina îi lua temperatura și îi punea întrebări felurite, păru îngrijată și chemă mai aproape pe Mini. O întrebă de Nory, de București, și cum Mini îi tăcea un tablou plăcut și cum o asigură că Cetatea era vivifică-toare, că dăduse adesea rezultate bune cu climatul ei, Lenora păru oarecum convinsă
Fecioarele despletite by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295608_a_296937]
-
bună, oricând la dispoziție, după ce escapadele lui se făcuseră printre dame și printre slugi. - N-am noroc, îi spusei. Am avut o metresă care îmi făcea cîteun copil la fiecare lună. Ce mai cheltuială! - Drace! Și a plecat de la mine îngrijat, probabil să o întrebe pe Ioana și să ia măsuri. A primit în fața mea un rest de bani la care nu se aștepta. Ce bucurie în ochi! Ca să aibă de hotel chiar pentru ziua aceea? Sau poate ea plătea... Avusese
O moarte care nu dovedește nimic. Ioana by Anton Holban [Corola-publishinghouse/Imaginative/295595_a_296924]
-
mai calm, pe care el l-ar fi acceptat imediat, căci nu era un om pătrunzător în sufletul vecinului, sau instinctul de conservare îl îmbia să escamoteze realitatea pe cât posibil și să nu-și turbure sănătatea sufletească. M-a întrebat îngrijat: "Dar ce-i cu tine?" și am răspuns cu toata disperarea: "Sunt un temperament așa de nenorocit, încît mă gândesc cu toată seriozitatea să mă sinucid!" Vocea mea a sunat așa de sincer, încît l-am impresionat. I-am făcut
O moarte care nu dovedește nimic. Ioana by Anton Holban [Corola-publishinghouse/Imaginative/295595_a_296924]
-
care eram sigură că-și dăduse viața pentru mine. 24 Scrîșnetul strident al șurubelniței electrice - sunet necuviincios În acel loc Închinat liniștii - Îl făcu pe pescărușul cocoțat pe cavoul familiei Kersaint să-și ia zborul. Armelle Îi aruncă o privire Îngrijată socrului ei, căruia pălăria neagră Îi accentua și mai mult paloarea. - Ar fi fost bine să rămîi la castel Împreună cu PM, tată. Întoarse o privire mînioasă spre cei doi polițiști care asistau la deshumare. - Asta e pur și simplu profanare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1941_a_3266]
-
celor două femei. Deodată, un nume. M-am apropiat: — Au avut chiar și timp să-i dea lui Mariam o poreclă: Viermele de Mătase. Am pus-o pe Bălțată să-mi repete întocmai cele deja spuse, apoi am întrebat-o îngrijat: — Crezi că sora mea o să fie fericită cu bărbatul ăla? — Fericită? Femeile nu încearcă decât să se ferească de ce e mai rău. Răspunsul mi s-a părut prea general și vag. — Vobește-mi despre Zeruali ăsta! Era o poruncă bărbătească. Făcu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]
-
încercam să împiedic această căsătorie. Dar acum nu mai era vorba de a feri o adolescentă de o viață posacă și apatică; problema era s-o scap din ghearele unui asasin, ale unui monstru sângeros. Iscoditorul nu era mai puțin îngrijat decât mine, dar mintea lui nu pierdea niciodată vremea cu tânguielile: — Când trebuie să aibă loc ceremonia? Peste cel mult două luni. Contractul este semnat, pregătirile sunt în toi, tata îi adună zestrea, a comandat așternuturile de pat și patul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]
-
în anul acela, primele șase cărți din Descrierea Africii. După câteva luni, sfârșisem prin a mă obișnui cu condiția mea de scrib sedentar, de călător pocăit, gustând bucuriile zilnice ale micii mele familii. Nu fără a privi cu un ochi îngrijat evenimentele care se petreceau în jurul meu. Eram între două accese de febră când Maddalena mi-a adus la cunoștință, la început de martie, vestea care zdruncina deja Italia: trupele imperiale zdrobiseră armata regelui Franței în fața Paviei. Se răspândise mai întâi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]
-
îmbrâncit. De altfel, o știe foarte bine. Dar nu e asta patria voastră? — Ah! prietene, Florența e o iubită ciudată pentru Medici! Când suntem departe, ne cheamă înapoi zgomotos; când îi venim alături, ne blestemă. — Astăzi, ce dorește oare? Păru îngrijat. Își opri calul în mijlocul drumului, chiar la intrarea pe Ponte Vecchio, pe care mulțimea se dăduse la o parte spre a-i face loc și dinspre care veneau totuși câteva aclamații. — Florența e de acord să fie cârmuită de un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]