280 matches
-
mult mai puternici, nu putea face uz de mijloace mai rafinate, rezumîndu-se la lingușirea grosieră, la calomnie și intrigă, la tentativa unui mariaj "distins". Numai că ambii poli între care se agita Barbu erau derizorii. Dacă plecăciunea ancilară era nemijlocit înjositoare, celălalt, visul "grandorii", nu depășea nici el un artefact de îndoielnic gust. "în acest sens avea ceva de pașă bosniac sau de cneaz muntenegrean". îl distingea așijderea pe "patron" o tactică perfidă a intimidării celor socotiți a-i fi adversari
Evocîndu-l pe Eugen Barbu by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12155_a_13480]
-
nu lași să treacă măcar o generație între metehnele genitorilor și tine, adică să rămâi tot la filozofia bulanului și la subtilitățile delațiunii, e cam mult... Cum eu nu sunt Bogdan Suceavă, n-am să cobor la astfel de turnătorii înjositoare: rămâne totul aici, între noi... Aștept, însă, răbdător, să verific adevărul proverbului despre agurida mâncată de părinți ce strepezește dinții copiilor...
Nu trageți în patrupede! by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/11712_a_13037]
-
cei ce îi urmează fără judecată 89. Desfrânarea naște patimi consecutive, căci patimile trupești sunt legate ca într-un lanț, astfel că o verigă conduce spre alta, adică preaplinul uneia o naște pe cea următoare. O altă cauză a acestei înjositoare patimi este aceea venită din partea demonilor. După Sfinții Părinți, demonii pot ispiti pe oameni cu această patimă prin mai multe feluri și anume: prin atingere, prin năluciri, prin scurgerea seminței (poluții), prin aducere aminte. Astfel, Sfântul Ioan Carpatinul vorbește de
Patima desfrânării şi biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( I ). In: Revista Teologică, Serie Nouă, Anul XVIII (90), Nr. 2 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/164_a_93]
-
ea să fie spre mântuire și nu spre osânda veșnică. Dacă nu vom lăsa gândurile de desfrânare să zăbovească în noi și nu vom consimți cu ele când acestea se ivesc în minte, atunci am barat orice drum al acestei înjositoare patimi. De aceea, nu trebuie să primim în nici un chip gândul păcatului 124 și să nu ne complacem în gânduri desfrânate, întorcând toate aceste gânduri spre cele duhovnicești, pentru că altfel, alunecând pe panta desfrâului, ajungem în prăpastia pierzării. IV. Felurile
Patima desfrânării şi biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( I ). In: Revista Teologică, Serie Nouă, Anul XVIII (90), Nr. 2 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/164_a_93]
-
înfuriat și-l stăpânește cu toată băgarea de seamă, pe când cel ce se pleacă ca să scape de osteneală va fi tras de cal și purtat în toate părțile 159. Subiectul generator de plăceri, chiar dacă este și el cuprins de aceeași înjositoare patimă, nu-l prețuiește și nu-i acordă cinste și prețuire desfrânatului, ci dimpotrivă, celui ce nu se lasă vrăjit și nu se lasă prins în mrejele acestei patimi: Pe cine va prețui mai mult curva, spune-mi, pe cel
Patima desfrânării şi biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( I ). In: Revista Teologică, Serie Nouă, Anul XVIII (90), Nr. 2 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/164_a_93]
-
duhovnicească și nici vindeca de gândurile păcătoase. Terapeutica morală a perversiunilor trebuie făcută în duhul Sfinților Părinți, duhovnicul dând dovadă de o inteligență ascuțită și o mare iubire de oameni. Părintele duhovnicesc trebuie să convingă pe cel cuprins de această înjositoare patimă că întoarcerea la normalitate este posibilă doar în sânul comunității ecleziale. De aceea, fiecare credincios are o mare responsabilitate față de comportamentul semenului său, ajutându-l să se îndrepte pe calea pocăinței și a virtuților creștine. 213 Ierodiacon Cleopa, Creștinul
Patima desfrânării şi biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( I ). In: Revista Teologică, Serie Nouă, Anul XVIII (90), Nr. 2 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/164_a_93]
-
a aceluiași an, Tolstoi, chefuind iar și jucând cărți, notează: “Pe parcursul drumului de la Silistra la Maia (un sat astfel numit pe atunci, la nord-est de Buc., n.n.) am trecut prin București. Am jucat și a trebuit să împrumut bani. Situație înjositoare pentru oricine, iar pentru mine în special. Am scris scrisori: mătușichii, lui Mitea, lui Nekrasov... Nu știu de ce să mă apuc mai departe și în consecință nu fac nimic. Cred că cel mai bine ar fi să lucrez la Romanul
Tolstoi despre români (I) by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/13064_a_14389]
-
ideea, nu să mă tund pt bani. adică să o iau că pe un pariu pe care dacă l câștig primesc banii. pt bani pt caritate n aș face ceva ce ține de corpul meu pt că mi se pare înjositor să mi folosesc sau modific așa corpul. fetele sunt de admirat. mă mir că dl g nu le a pus să și și tatueze g-ul lui undeva Mi de pare mai convenabil să faci un împrumut la bancă ca să
Scurt pentru o cauză by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82571_a_83896]
-
el lăcuit și fățuit pentru niște zurbagii de elevi ca mine, care se grăbeau să-l lepede cu nepăsare în fundul ghiozdanului. Pe vremea aceea, nu ne doream decât să creștem mai repede, și toate rechizitele acelea ce ne aminteau de ,înjositoarea" condiție de pupil la Școala Medie nr. 17 Matei Basarab (penițe, tocuri, creioane negre și colorate, cretă, burete, gumă, echer, raportor și compas) erau măturate cu latul palmei și exilate în bolgiile afunde ale servietei, alături de șapca de licean mototolită
Viața e făcută din lucruri mici by Mihai Cantuniari () [Corola-journal/Imaginative/11076_a_12401]
-
lor de umilințe, de mizerii și de ticuri și inutilități cazone, de la comportamentul absurd al gradaților, sergenții și caporalii în criză de autoritate, până la ifosele și suficiența ofițerilor inculți și tembeli, figuri sinistre de Moș Teacă tradiționali, și până la condițiile înjositoare de minim confort, ordonat și în litera regulamentelor și ordinelor militare aflate sub semnul absurdului și al unei minime decențe: Plutonul, cu bucile albe și goale, năvăli ca o avalanșă prin ușa ușor deschisă a sălii de dușuri ocupate în
GHEORGHE ANDREI NEAGU: „ARME ŞI LOPEŢI” de DUMITRU ANGHEL în ediţia nr. 1953 din 06 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/380691_a_382020]
-
moară fără să te umpli de făină sau să ții smoala și să nu se lipească de mâinile tale<footnote Monahul Agapie Criteanu, op. cit., p. 79 footnote>. Ca o sintetizare a mijloacelor prin care se poate elibera cineva de această înjositoare patimă, Fericitul Ieronim spune: Dacă vrei să-ți păstrezi curăția, să te păzești de următoarele șase lucruri: 1. De îmbuibare sau nesațiu, pentru că după cum nu se poate stinge focul cu smoala, tot astfel cel căruia îi place mâncarea și băutura
Patima desfrânării și biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( II ). In: Revista Teologică by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/165_a_275]
-
Nicolae Ceaușescu mai detestat decât predecesorul său, în condițiile în care marile crime ale comunismului s-au petrecut pe vremea lui Dej? Răspunsul lui Ion Ianoși merită consemnat: ,Din cauza mecanismului specific al terorizării supușilor săi. A administrat fără încetare măsuri înjositoare, zi de zi, ceas de ceas. O înjosire mărunțită, dar permanentizată. Sâcâitorul iad cotidian, prin aceasta groaznic. Ca o durere de dinți a... sufletului". Ion Ianoși a privit execuția lui Nicolae Ceaușescu ca pe o izbăvire. Este limpede însă că
Totul despre Ceaușescu by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/10037_a_11362]
-
și puse la dispoziția radiodifuzorilor de către poliție sau parchet fără acordul persoanelor care sunt victime ale unor infracțiuni sau fără acordul familiilor acestora l înregistrările destinate emisiunilor de divertisment de tip „cameră ascunsă“ nu trebuie să pună persoana în situații înjositoare sau de risc și pot fi difuzate numai cu acordul persoanelor care au făcut obiectul filmării l orice persoană are dreptul la respectul intimității în momente dificile, precum o pierdere ireparabilă sau o nenorocire; în cazul situațiilor de suferință umană
Agenda2004-31-04-general2 () [Corola-journal/Journalistic/282710_a_284039]
-
pe deplin conștient de faptul că, uneori, prin simpla enumerare, cuvintele descătușează energii nebănuite și conduc la acumulări de tensiuni din care se naște, în cele din urmă poezia: "în fiecare zi mor din ce în ce mai chinuitor, convingător, dezgustător, interior, înfiorător, înfricoșător, înjositor, nălucitor, năucitor, obositor, odihnitor, răbdător, șovăitor, temător, tulburător." (p. 13) Enumerații de tipul acesta ca și efectele ce derivă din procedeele de insolitare a mecanismului asociativ ne duc cu gândul, iarăși și iarăți la producțiile suprarealiștilor: "erau cărători de tablouri
Portretul scribului by Catrinel Popa () [Corola-journal/Journalistic/17212_a_18537]
-
de dreapta, cât și de stânga politică, în ciuda unor critici aduse în decursul timpului conținutului versurilor și nu de oricine, ci de un Hippolyte Taine sau de un Jean Jaurès. „Sang impur! Cu ce drept Revoluția vestejea prin această expresie înjositoare și barbară toate popoarele și pe toți oamenii care o combăteau?”, se întreba acesta din urmă. Xenofob și rasist, spune un comentator actual despre textul imnului. Pe de altă parte, când era președinte, Sarkozy a impus o lege care să
Meridiane () [Corola-journal/Journalistic/2513_a_3838]
-
conduse, adesea, de analfabeți venali, care-au călcat pentru prima oară într-o universitate direct în biroul de rector (�patroni" incapabili și neinteresați să opereze distincția între o langoșerie și un institut de cercetare) scot profituri de miliarde din negoțul înjositor cu diplome. Excepțiile sunt rarissime - și cu atât mai mult trebuie salutate. Însă media �investitorilor" în învățământul particular e alcătuită din siniștri ciubucari și din obsedați de câștig cu mentalitate de chelner. Să nu se înțeleagă din cele spuse până
Nesimțirea tunde electric by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15824_a_17149]
-
O altă prejudecată negativă a acestui portret moral este prezentarea evreului ca fiind, exclusiv, fricos și laș. Călinescu, în Istoria literaturii, a explicat aceste trăsături drept consecințe ale bimilenarei lor drame, cînd au cunoscut, din plin, pogromuri și alte atacuri înjositoare. Dar, deși considerați fricoși, evreii au participat în războaiele României moderne (1878, 1913, 1916-1918), nemaivorbind de glorioasa și temuta armată evreiască din Israel. Numeroase surse vorbesc de evreul bun versus jidan rău. Acestea, stăruie autorul, nu sînt doar simple ticuri
Prejudecăți antisemite by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15937_a_17262]
-
un catehism delirant al deznădejdii, al antirevelației, al sacrului vidat, ergo al demonizării care instaurează amoralitatea aptă a îndreptăți orice act scelerat și, în cele din urmă, se egalează cu destrămarea fiziologică, cu mahmureala și vomismentul, ca urmare a unei înjositoare beții provocate de deruta ontologică: "Clarviziune și delir; utopie și coșmar al deznădejdii;/ Revelație și retragere a harului; predicatele noului ecleziast;/ Dezacorduri ale unui suflet în necontenită surpare; maledicta și eclipsele sacrului; invocații ambigue;/ Speranța ce purcede în abis; gravitații
Un sol al "ireparabilului" (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15949_a_17274]
-
grohăitul porcului mistreț. Adică bîrfa cea mai abjectă, calomnia ticăloasă, ce îl pune pe cel care o răspîndește pe aceeași treaptă cu animalele. Franceza deosebește și între cancan (măcăitul rațelor) și potin, o bîrfă ce nu e neapărat calomnioasă ori înjositoare și se referă mai ales la viața altor persoane. Cuvîntul englezesc are o etimologie asemănătoare celui francez și spaniol: gossip s-a dezvoltat din god-sib, adică nașă. În rusă, "umblă vorba că" se spune "babușca scazala", adică "bunicuța a zis
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15974_a_17299]
-
numai!): “Ontologia orgasmelor tale/și verticala punere-n cruce a/Îngerului în organic năpârlind/TU ASEMENI SCĂLDĂTOAREI/EU ASEMENI CASCADEI -/Jertfe plăcute Daimonului”cf. Eros t.v. nocturn O descriere a orgasmului, în DOIME (variantă)....Da, Păcatul Proliferării (sexualitate înjosită/înjositoare!)-DOI trebuie transfigurat în OPUSUL său - deci, resacralizat: deasupra de DOI, să fie, din nou, pitagoreic, Stăpân-UNU deci, REFACEREA TREIMII!!! Francezii, buni cunoscători ai mythos-ului sexual, vorbesc de “la petite mort”. Ca metaforă a ORGAS MULUI. Dar și grecii antici
Dainaua soteriologică şi„orgasmul iniţiatic”:„poeme interminabile”, de Eugen Evu. In: Editura Destine Literare by Adrian Botez () [Corola-journal/Journalistic/95_a_374]
-
foame ! Este absurd ca unii sportivi (fotbaliști, baschetbaliști, automobiliști, boxeri etc.) să aibă salariu anual de milioane și milioane de dolari și să mai câștige alte câteva milioane din reclame. De altfel, chiar vânzarea sportivilor între cluburi este un act înjositor, patriotismul local și fidelitatea sportivă fiind pe cale de dispariție. Fără să mai vorbim despre acei indivizi cu un caracter îndoielnic, care ajung să-și vândă și propria țară, adoptând cetățenia unui stat mai „titrat” pentru a-l reprezenta în concursurile
FOTBALUL ŞI CELELALTE SPORTURI de FLORIN T. ROMAN în ediţia nr. 1998 din 20 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383580_a_384909]
-
scrisoare adresată tot lui Geo Șerban, cu o scuză inversă, de astă dată referin-du-se la compromisurile necesare pentru apariția romanului: "Spune, te rog, cititorilor Cronicii de familie, că sub teroarea intelectuală și psihologică a acelei epoci - cea mai sinistră și înjositoare a istoriei țării noastre - Cronica nu ar fi putut apărea fără anumite concesii pe care autorul a trebuit să le facă. Scrâșnind din dinți, le-am făcut. A se compara, de exemplu, prima versiune, în revistă, a Davidei, cu cea
Cât de tendențioasă este Cronica de familie? Paradoxul unei receptări by Oana Soare () [Corola-journal/Journalistic/8452_a_9777]
-
Dumitru Avakian AȘa a fosT să fie! După luni bune de solicitări și insistențe, în urma unor explicații mai mult sau mai puțin penibile, după amânări birocratice deseori înjositoare, "Orchestra Națională de Tineret" a țării a luat totuși ființă! La Sinaia. Iar aceasta în urma strădaniilor vecine abnegației de care dă dovadă în continuare acest minunat om, acest artist de inspirată conduită în relația cu tinerii muzicieni, un admirabil și
Enescu și muzica lumii by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/8128_a_9453]
-
în deșert numele Lui.” (Ieș. 20, 7) Pentru a doua oară, în chiar cuprinsul poruncii, Dumnezeu precizează faptul că nu va rămâne nepedepsit cel care o încalcă, subliniind, astfel, gravitatea luării numelui Său în deșert. Una dintre formele cele mai înjositoare pentru un om de a lua numele Domnului Dumnezeu în deșert este hula numelui Său. Aceasta constă în necinstirea lui Dumnezeu prin fapte, vorbe, gânduri sau cerințe disprețuitoare și are drept cauză revolta creației împotriva Creatorului. Batjocura adresată lui Dumnezeu
Decalogul şi Codul Penal Românesc by Răzvan Badac () [Corola-publishinghouse/Law/100965_a_102257]
-
III, 117). Sau: "Orice triumf are ceva profund abject, dacă judecăm după mutra învingătorului. Din păcate, învinsul, dacă învingea el, ar fi avut aceeași expresie ca rivalul său mai norocos. Nu e nimic de făcut: în orice succes există ceva înjositor" (II, 208). Continuă Cioran: Sper să nu am vreodată prilejul de a-mi clama victoria. Un zeu veghează asupra mea" (idem). Dar nu cumva acest zeu este un demon?! După ce ai ratat victoria, ce-ți rămîne decît să transformi eșecul
Eșecul, această rană, acest balsam... by Mircea A. Diaconu () [Corola-journal/Journalistic/8845_a_10170]