185 matches
-
înghițise pe sine și marea, marea era una și aceeași cu zarea... Ce este patria, mamă ? Nu știu cum am urcat în căruța vieții mele, Nu m-a întrebat nimeni dacă doresc să mă nasc mi-aduc aminte doar că părinții erau înjugați la ea pe-o cale de stele robi la o zdreanță de care țineau cu dinții. Nu m-au întrebat De vreau s-au nu Să urca pe înserat În căruța cu roțile Celor patru anotimpuri: Copilărie,tinerețea, Maturitatea și
POEZII DE AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1331 din 23 august 2014 by http://confluente.ro/al_florin_tene_1408766607.html [Corola-blog/BlogPost/376482_a_377811]
-
unora dintre ei!) semnalată, cândva, și de Mircea Eliade, și de Petre Țuțea, și de părintele Iustin Pârvu, despre un alt „Diogene - câinele... subteran”, despre această „Românie, țară bleagă,/ Îți fură toți din desagă // (...)// Când te vei trezi flămândă/ Dezbrăcată, înjugată,/ Vei da cu cuțâtu-n piatră,/ Piatra va scoate scântei/ Și-apoi Dumnezău cu ei!”. Dar și despre ura de sine - blestemul tracic al acestui neam românesc, întâiul creștinat - blestemul dezunirii, despre care vorbea și Vasile Pârvan, înfățișat în manuscrisul din
O carte pentru Nobel: „Ispita izbăvirii” de Mihai Sin by http://uzp.org.ro/o-carte-pentru-nobel-ispita-izbavirii-de-mihai-sin/ [Corola-blog/BlogPost/92535_a_93827]
-
popor, a înființat cămine culturale și a mobilizat preoții, alături de învățători, la răspândirea învățăturilor folositoare. A înființat Universități populare în cadrul acestor cămine. A reorganizat Societatea "Ajutorul" a clerului din Mitropolie, a cărei activitate lâncezise, și a chemat preoții să se înjuge la munca de folos obștesc și la dobândirea de mijloace pentru refacerea satelor și orașelor pustiite de boli, de secetă și de foamete. Seceta cumplită din anii 1946-1947, care pârjolise ogoarele Moldovei, adăugându-se mizeriei lăsate de război, pusese la
1977)... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2196 din 04 ianuarie 2017 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1483529258.html [Corola-blog/BlogPost/357836_a_359165]
-
Acasa > Poezie > Imagini > SE-NJUGĂ TOAMNA Autor: Ovidiu Oana Pârâu Publicat în: Ediția nr. 1786 din 21 noiembrie 2015 Toate Articolele Autorului Se-njugă toamna-n fulgii care cad, ca reci sentințe peste ruginiul troian de frunze, așteptând candriul vânt să le-ascundă sub obrazul smead al cergii de ninsoare împletite, un repetabil giulgiu peste seve sleite, sub un orbitor aieve, tronând peste destine
SE-NJUGĂ TOAMNA de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1786 din 21 noiembrie 2015 by http://confluente.ro/ovidiu_oana_parau_1448090594.html [Corola-blog/BlogPost/369916_a_371245]
-
sub un orbitor aieve, tronând peste destine împlinite. Același ritual de-ncoronare, alb miruind frunzișul ce se pierde murind spre a renaște-n noul verde, veșmânt de primăvară-n sărbătoare. *** Ciclul "Poezia necuvintelor" Volumul "Surori metrese timpului" Referință Bibliografică: Se-njugă toamna / Ovidiu Oana Pârâu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1786, Anul V, 21 noiembrie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Ovidiu Oana Pârâu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului
SE-NJUGĂ TOAMNA de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1786 din 21 noiembrie 2015 by http://confluente.ro/ovidiu_oana_parau_1448090594.html [Corola-blog/BlogPost/369916_a_371245]
-
mai cu spor, lungindu-și din când în când gâturile către apa Băiașului, care clipocea îmbietor. Teșcuțoaia i-a lăsat să bea apă numai după ce au mâncat tot fânul și când erau complet uscați și suflau normal. Apoi i-a înjugat la loc și a pornit din nou la drum, de data asta - la pas de voie... Dincolo de Poiana, fugara a fost ajunsă din urmă de o coloană de soldați germani, al cărei comandant a vrut să-i ia vaca și
HOBZOAICA ŞI TEŞCUŢOAIA* de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 1803 din 08 decembrie 2015 by http://confluente.ro/marian_patrascu_1449594761.html [Corola-blog/BlogPost/342631_a_343960]
-
cu Dumnezeu. Dumnezeu nu are nevoie de campanie de imagine personală, egolatră și nici de CV-ul nimănui Cât privește rugăciunea cu bună-umilință a vameșului: „Dumnezeule, fii milostiv mie, păcătosului” (v. 13), însoțită de lovirea pieptului, ca sediu al păcatului, înjugând plângerea cu umilința, se arată a fi diametral opusă încrederii fariseului în dreptatea sa; totodată, aceasta arată dorința manifestă de îndreptare a vieții și de mântuire a unui om cu conștiința zdrobită de păcat. Unei atare dorințe, Dumnezeu i-a
DESPRE PILDA VAMEŞULUI ŞI FARISEULUI – SCURTĂ REFLECŢIE TEOLOGICĂ ŞI SPIRITUALĂ ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 602 din 24 august 2012 by http://confluente.ro/Despre_pilda_vamesului_si_fariseului_stelian_gombos_1345800982.html [Corola-blog/BlogPost/355267_a_356596]
-
cântă prohodul. Toți sunt mulțumiți. Măcelarii de bruma banilor primiți pentru crima lor, cumpărătorii pentru afacerile făcute. Doar bobul de grâu costeliv și fără de vlagă plânge. Mai plânge cineva. Plânge țăranul pentru sudoarea lăsată pe coarnele plugului la care a înjugat-o pe Joiana. Altceva nu are. Nici după ce să bea apă, nu mai are. Apă bea dacă are fântână în curte. La țară nu sunt cișmele. Ba sunt uneori și cișmele. Unele care apar și dispar precum Fata Morgana. Sunt
DRUMUL CATRE NICAIERI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2115 din 15 octombrie 2016 by http://confluente.ro/stan_virgil_1476547077.html [Corola-blog/BlogPost/377017_a_378346]
-
cântă prohodul. Toți sunt mulțumiți. Măcelarii de bruma banilor primiți pentru crima lor, cumpărătorii pentru afacerile făcute. Doar bobul de grâu costeliv și fără de vlagă plânge. Mai plânge cineva. Plânge țăranul pentru sudoarea lăsată pe coarnele plugului la care a înjugat-o pe Joiana. Altceva nu are. Nici după ce să bea apă, nu mai are. Apă bea dacă are fântână în curte. La țară nu sunt cișmele. Ba sunt uneori și cișmele. Unele care apar și dispar precum Fata Morgana. Sunt
UN SCRIITOR AL TAINICELOR IUBIRI, de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2072 din 02 septembrie 2016 by http://confluente.ro/stan_virgil_1472813038.html [Corola-blog/BlogPost/343112_a_344441]
-
prohodul. Toți sunt mulțumiți. Măcelarii de bruma de bani primită pentru crima lor, cumpărătorii pentru afacerile făcute. Doar bobul de grâu costeliv și fără de vlagă plânge. Mai plânge cineva. Plânge țăranul pentru sudoarea lăsată pe coarnele plugului la care a înjugat-o pe Joiana. Altceva nu are. Nici după ce să bea apă nu mai are. Apă bea dacă are fântână în curte. La țară nu sunt cișmele. Ba sunt uneori și cișmele. Unele care apar și dispar precum Fata Morgana. Sunt
DRUMUL CĂTRE NICĂIERI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1002 din 28 septembrie 2013 by http://confluente.ro/Drumul_catre_nicaieri_stan_virgil_1380392076.html [Corola-blog/BlogPost/365102_a_366431]
-
zilei în zadar galben vibrează În satul de mult la mare plecat. Clipa de dat în leagăn muza Îmi iese căldura ca un nisip din oase De-am încălzit amiaza întreagă, Satul tot s-a adăpostit prin case, Eu am înjugat boii ziua spre apus s-o tragă. Sunt împrăștiat prin ogradă, Iarba din carnea țărânei crește, Mierlele au venit în zbor să vadă Cum de căldură poetul se topește. M-am adunat de jos măturându-mă cu gândul Și-am
AL.FLORIN ŢENE ARMA FRICII de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 214 din 02 august 2011 by http://confluente.ro/Al_florin_tene_arma_fricii_.html [Corola-blog/BlogPost/370873_a_372202]
-
rană A codrului rămas fără frunzare! Pe patul nins de rouă lucitoare Înalță licuricii rugă-n strană. Îl plânge vântul. Cum să mai foșnească Izvorul de plămadă respirată? Pe iarba udă, umbra lui pătată Așteaptă frunze noi s-o risipească. Înjugă cerbii-n coarne adiere Pudrând-o pe lăstari ca muguri verzi Născuți abia, la fel și cruzii iezi, În uimitoarea asta re'nviere. *** Ciclul "Primăvara" Volum "Surori metrese timpului" Referință Bibliografică: Mă plec adânc ... Ovidiu Oana Pârâu : Confluențe Literare, ISSN
MĂ PLEC ADÂNC ... de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1581 din 30 aprilie 2015 by http://confluente.ro/ovidiu_oana_parau_1430379547.html [Corola-blog/BlogPost/384546_a_385875]
-
cu Dumnezeu. Dumnezeu nu are nevoie de campanie de imagine personală, egolatră și nici de CV-ul nimănui Cât privește rugăciunea cu bună-umilință a vameșului: „Dumnezeule, fii milostiv mie, păcătosului” (v. 13), însoțită de lovirea pieptului, ca sediu al păcatului, înjugând plângerea cu umilința, se arată a fi diametral opusă încrederii fariseului în dreptatea sa; totodată, aceasta arată dorința manifestă de îndreptare a vieții și de mântuire a unui om cu conștiința zdrobită de păcat. Unei atare dorințe, Dumnezeu i-a
DESPRE PILDA VAMEŞULUI ŞI FARISEULUI – SCURTĂ REFLECŢIE TEOLOGICĂ ŞI SPIRITUALĂ ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 789 din 27 februarie 2013 by http://confluente.ro/Despre_pilda_vamesului_si_fa_stelian_gombos_1361954631.html [Corola-blog/BlogPost/352085_a_353414]
-
uriașe, acum și pururea...!)... Sigur că da! prășitorii scutură sapele ultima dată, opresc și închid cântecele în tainele și în scutecele și în hainele iubirii!... Iată, se mai vede numai un colț din bucata de soare rămasă pa deal! mătușile înjugă boii, punem desagii și sapele și ierburile și toate celelalte în căruță, ne suim și noi, claie peste grămadă, ne facem semnul crucii, zicem Doamne-ajută!... și, hăis! cea!... hăis! cea!... către casă, încet, ascultând roțile cum scârțâie și boii cum
Ţâncul pământului şi hectarul cu păpuşoi (III+IV) by http://balabanesti.net/2012/11/22/tancul-pamantului-si-hectarul-cu-papusoi-iiiiv/ [Corola-blog/BlogPost/340002_a_341331]
-
cântă prohodul. Toți sunt mulțumiți. Măcelarii de bruma banilor primiți pentru crima lor, cumpărătorii pentru afacerile făcute. Doar bobul de grâu costeliv și fără de vlagă plânge. Mai plânge cineva. Plânge țăranul pentru sudoarea lăsată pe coarnele plugului la care a înjugat-o pe Joiana. Altceva nu are. Nici după ce să bea apă, nu mai are. Apă bea dacă are fântână în curte. La țară nu sunt cișmele. Ba sunt uneori și cișmele. Unele care apar și dispar precum Fata Morgana. Sunt
DRUMUL CĂTRE NICĂIERI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2316 din 04 mai 2017 by http://confluente.ro/stan_virgil_1493874370.html [Corola-blog/BlogPost/380065_a_381394]
-
din 07 decembrie 2013 Toate Articolele Autorului Poezie de AL.FLORIN ȚENE Ce este patria, mamă ? Nu știu cum am urcat în căruța vieții mele, Nu m-a întrebat nimeni dacă doresc să mă nasc mi-aduc aminte doar că părinții erau înjugați la ea pe-o cale de stele robi la o zdreanță de care țineau cu dinții. Nu m-au întrebat De vreau s-au nu Să urca pe înserat În căruța cu roțile Celor patru anotimpuri: Copilărie,tinerețea, Maturitatea și
CE ESTE PATRIA, MAMĂ ? POEZIE DE AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1072 din 07 decembrie 2013 by http://confluente.ro/Ce_este_patria_mama_poezie_al_florin_tene_1386392595.html [Corola-blog/BlogPost/363320_a_364649]
-
teritoriale, provinciale, în migrațiile barbare distrugătoare, în iredentismul grotesc, în falsificarea istoriei și a culturii, în maghiarizarea forțată a populației ocupate, în interzicerea vorbirii limbii române în teritoriul sfâșiat și controlat de invadatori, în șerbia aproape milenară cu care a înjugat poporul român din Ardeal, în „aranjarea” diferitelor tratate internaționale, în obținerea garanției marilor bancheri internaționali sau a lobbismul anumitor congresmeni întru șovinism pentru liderii diferitelor organisme ale societății deschise, ci în misiunea spirituală și jertfelnică pe care o aduc lui
CINE SUNT HUNII-UNGRO-MAGHIARII? de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1171 din 16 martie 2014 by http://confluente.ro/gheorghe_constantin_nistoroiu_1394960759.html [Corola-blog/BlogPost/353592_a_354921]
-
SPIRIDON. Pentru sănătatea întregii familii, pentru câștig și pentru spor în casă, în ziua praznicului SFÂNTULUI SPIRIDON nu se prestează munci în gospodărie: nu se coase, nu se spală rufe și gospodinele nu fac curățenie; în mediul rural nu se înjugă vitele pentru că este rău de pagubă. De asemenea, în această zi sfântă animalelor de tracțiune li se dă să mănânce fânul din mână. Ce rugăciune trebuie spusă de SFÂNTUL SPIRIDON SFÂNTUL SPIRIDON. Prin tradiție, SFÂNTUL SPIRIDON este patronul cizmarilor, al
SFÂNTUL SPIRIDON, făcătorul de minuni. Ce nu ai voie să faci în această zi by Elena Badea () [Corola-website/Journalistic/101588_a_102880]
-
de om. Deviza sa este trăiesc ca să muncesc. O sintagmă fără sens pentru orientali care trăiesc ca să chefuiască iar munca este corvoada cu care este plătit cheful. Din moși strămoși cel mai sărac ardelean avea un plug și boii de înjugat. Muncea pentru boier dar cultiva și propriul petic de pământ astfel era în situația de a se dezvolta strângând ceea ce prisosea. Sas-ul sau Maghiarul, oameni mai severi cu sine însăși, educați de vestul european se asociau spre a lucra
DE CE NU! de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1336 din 28 august 2014 by http://confluente.ro/emil_wagner_1409218888.html [Corola-blog/BlogPost/371556_a_372885]
-
buze.” Bună!Dezinfectează mațele! “Mai trase încă de două ori din țoi, până când îl goli.Astupă butoiul. A pus țoiul pe butoi, și satisfăcut îl bătu cu palma, așa cum face de-atâtea ori cu boii , ca o mângâiere, după ce îi înjugă. Se duse în grajd, îl curăță de bălegar și-a pus câteva furci de fân luat din pod. Mângâie cei doi boi, Trandafir și Ionică, pe botul lor cald, care mugiră, parcă mulțumindu-i. Mergem la treabă azi, băieți! “ Cei
STATUIA DIN AMURG de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 414 din 18 februarie 2012 by http://confluente.ro/Statuia_din_amurg_al_florin_tene_1329554894.html [Corola-blog/BlogPost/346779_a_348108]
-
ăsta, care face pe deșteptul? Poate el a stat din banchet în banchet... -Fă...Antonio! E un înțelept care a trăit înainte de Cristos... -Înțeleg, bărbate! Carol se ridică și se uită pe fereastră. -S-a luminat de ziuă! Mă duc să înjug boii la car. -Ai pus rarița. -Pus-o de-aseară! Înainte de a deschide poarta cea mare, Antonia i-a pus pe brațul de fând din car o straiță cu mâncare, o sticluță de vin și una cu apă. Bărbatul se urcă
STATUIA DIN AMURG de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 414 din 18 februarie 2012 by http://confluente.ro/Statuia_din_amurg_al_florin_tene_1329554894.html [Corola-blog/BlogPost/346779_a_348108]
-
pălăria, și s-a uitat la boi.Aceștia rumegau în liniște, culcați, sprijiniți pe picioarele din față. S-a sculat din iarbă și i-a mângâiat cu biciul ușor. Vorbind cu ei.Boii s-au ridicat, apoi, după ce i-a înjugat la rariță, au intrat în brazdă.Au rărițat până când soarele mai avea o suliță până să apună. Când au terminat și ultimul rând, Carol își mângâie boii, și apoi se închină. -Doamne!Mulțam că m-ai ajutat și anul acesta
STATUIA DIN AMURG de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 414 din 18 februarie 2012 by http://confluente.ro/Statuia_din_amurg_al_florin_tene_1329554894.html [Corola-blog/BlogPost/346779_a_348108]
-
mână Sub o sabie păgână Și n-o căzut numai ea Și-o căzut și mâna mea, Dar cu păgân alăturea. Și-am rămas un biet sărman De n-am nici boi, n-am nici plug Nici juncani ca să-i înjug. Și m-am dus la cel bogat Să-mi dea plugul și-un argat, Dar în samă nu m-a băgat, Pe ușă afară m-a dat Să nu-mi ar la copil de-un pas. - Măi Șoimane, măi Burcele
Movila lui Burcel(variant?) [Corola-other/Imaginative/83506_a_84831]
-
sabie păgână; Dar n-a căzut numai ea A căzut și mâna mea Cu păgânu-alături!... De atunci n-am ce să fac C-am ajuns un biet sărac. Nici n-am casă, nici n-am jug Nici juncani ca să-i înjug! Toată vara m-am rugat De bogații cei din sat, Să-mi dea plugul ca să ar ... Mi-a fost ruga în zadar. Atunci, Doamne, mă-ntorsei La tătari că mă dusei, Un plug mare că prinsei Și cu un bou
Movila lui Burcel [Corola-other/Imaginative/83505_a_84830]
-
vara m-am rugat De bogații cei din sat, Să-mi dea plugul ca să ar ... Mi-a fost ruga în zadar. Atunci, Doamne, mă-ntorsei La tătari că mă dusei, Un plug mare că prinsei Și cu un bou îl înjugai Și de lucru m-apucai, Că săracul n-are soare Nici zile de sărbătoare! Domnul Ștefan l-asculta Și din gură cuvânta: - Măi Burcele, fătul meu! Iată ce hotărăsc eu: Ia-ți un plug cu șase boi Și mergi bogat
Movila lui Burcel [Corola-other/Imaginative/83505_a_84830]