4,243 matches
-
față, singura... ținută obligatorie e chiar cea propusă de ne...rușinosul regizor canadian. 9 decembrie Milița Petrașcu, cea care ucenicise, și ea, pe lîngă Brâncuși, la Paris, și căreia, și ei, marele sculptor îi lipise prenume de bărbat (ca să poată înjura gorjenește, în voie, cînd nu-i ieșea treaba), aflată, prin anii optzeci, printre noi, la Muzeul Literaturii Române din București, se amuza copilărește de pe scaun cum Dan Hăulică îi aranja sculpturile (portrete de scriitori) în vederea vernisajului de după-masă. Cum pitica
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
azi! Gh. P. doi: Cum nu zic?! Ba zic mereu! Cum nu zic?! Gh. P. unu: Lasă chestia cu bîrfa zilnică de la coada la farmacie, sau înjurăturile cînd îți aduce poștașul pensia...; că de zis, așa, ziceam și înainte, și înjuram, și făceam bancuri, și la cozi, și la serviciu, și-acasă... Nu, mie să-mi spui ce faci acum, azi, cum te opui tu la minciuna de azi, la corupția de azi, la demagogia și la sărăcia de azi...! Ia
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
de la liniște ni s-au tras toate! Și dacă o să fie și mai rău decît este, tot de la liniște, de la consens o să ni se tragă...! Marieta: Auzi! Da tu ce vrei, să se bată lumea cap în cap, să se-njure, să se scuipe? Apoi dacă asta e democrația, atunci mai bine era așa cum era! Costache: De ce pui tu mereu gaz pe foc! Marieta: Ca să te bagi tu în vorbă, de aia. Octav: (după ce se izolează) Vezi, Ovidiu, pe-aici sîntem
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
schimbare. Schimbare de sistem..., deci schimbare de oameni... Matei: Hai, măi Octave, că chiar ești nu știu cum! Păi ce, nu s-a schimbat?! Octav: Ce s-a schimbat? Matei: Măi Octave! Păi tot comerțul ăsta... liber... presa liberă... în care se înjură de mama focului..., acuză cine vrea pe cine vrea... ca să nu mai vorbim de cîte partide sînt... parlamentul... Astea nu-s schimbări? Octav: Nea Matei, auzi, simt eu, așa, că sub vorbele astea gîlgîie un rîs pe care abia îl
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
nenorociți... etc. F1: Ei, om viu, dai în niște amărîte de fantome... (sare și el pe Octav care încasează zdravăn; groparul se scoală fără prea mare grabă, aplică niște lovituri cu o măiestrie surprinzătoare și lichidează agresorul; țiganii fug, bolborosind, înjurînd și amenințînd: "Gura mă-ti de gropar hodorogit, te dai Brusli! Lasă că-ți facem noi felul... mă, să-ți faci groapă, că de restul avem noi grijă, gura mă-ti de vagabond! Și tu, mă negustor de căcat ce
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
gura lor și cu gura lui Pilat, spunând: Sângele Lui asupra noastră și asupra copiilor noștri (Mt. 27, 25). Tăbărăsc asupra Lui și-L ocărăsc; Îl leagă și-L târăsc; ei sunt vinovați că ostașii Îl ocărăsc; Îl pironesc, Îl înjură, își bat joc de El, Îl batjocoresc. Pilat n-a hotărât aceasta; dar ei fac toate acestea de la ei; ei sunt totul: și acuzatori și judecători și călăi”. (Sf. Ioan Gură de Aur, Omilii la Matei, omilia LXXXVII, I, în
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
contul celorlalți (pp. 85, 272). Un milițian și un securist din Șoarș ajung să se Încaiere (p. 302), acest „sport”, evident extraprofesional, fiind practicat și Între angajații aceleiași instituții. Într-un alt caz un plutonier-major, protejat de șeful direct, Îl Înjură pe un colonel (p. 135), agresiunile verbale fiind de altfel frecvente. Cei mai bine pregătiți cred că ceilalți sînt buni de vînzători „la Aprozar” (p. 72). Cetățenii obișnuiți au parte și ei de violențe, chiar În afara orelor de program: un
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
și de autoapărare cu vizibilul, mai ales din cauza prezenței unui stalinism social-politic în toate activitățile cotidiene românești. Astfel că a fost posibil ca pe străzi să fie adulat regimul și conducătorul iubit, iar acasă, poate chiar în fața televizorului, să fie înjurați și contestați regimul și liderii lui. Românii, în duplicitatea lor "protectoare", nu au crezut niciodată că ceea ce văd la televizor și în societate, inclusiv în 1989, este adevărul, iar regimul ceaușist și cel de după el niciodată nu și-a făcut
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
mititel măscărici foarte dăstrăbălat jigărit, sfrejit și galben; pulpele-i uscate care se văd prin sfâșiitura nădragilor sunt pline de jupuituri. Așa de prăpădit, este totuși foarte îndrăzneț. Fumează o țigară lungă, se strâmbă-ntr-un chip straniu, păcălește și-njură pe boieri chemându-i dupe porecla știută. Începe să cânte un cântec rușinos jucând ciamparalele, făcând gesturi și mișcări neiertate... lumea face un haz nespus...182 Acest exemplu și multe altele din lumea comediilor și a schițelor ilustrează cum grotescul
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
împotriva coaliției burghezo-moșierești" (vol. I, p. 426) și că nu s-a conformat imaginii șablonizate deja, a unui Caragiale care la Berlin, la aflarea veștilor despre răscoala din țară ar fi plâns, și-a fi mușcat pumnii și ar fi înjurat. Ridicolul întâmplărilor este redat prin raportare la stenograma unei discuții despre cea de-a treia versiune a piesei, purtată la 30 iunie 1952, în redacția revistei "Viața Românească", pe care Marian Popa susține că l-a reprodus din Procesul "tovarășului
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
ce este vorba într-un caz ori altul. În ce-l privește pe Vadim, aș putea chiar constata că, înainte de 1990, a făcut niște porcărioare, dar că și-a dat întreaga măsură a ticăloșiei de-abia după revoluție! Înainte, a înjurat câțiva intelectuali, îndeosebi scriitori, mai puțin conformiști, și a avut câteva ieșiri antisemite mascate, nu? Păi, după 1990, i-a scăpat ceva sau cineva?! Dorin Popa: Cristian Tudor Popescu afirmă chiar că Securitatea a devenit un agent electoral și că
by Dorin Popa în dialog cu Liviu Antonesei [Corola-publishinghouse/Science/1051_a_2559]
-
și am ieșit închizând destul de energic ușa. În toamnă, am tras biletul, am spus ceva la primul subiect, m-a oprit și mi-a pus nouă. Sunt convins că n-a ascultat nimic din ce spusesem, dacă l-aș fi înjurat de mamă, n-ar fi auzit. Fantastic, totuși, ce proști și fricoși erau ăștia de la socialism! Sunt convins că și profesoara ta a privit îndemnul la lectura lui Noica tot ca pe un fel de provocare! Dorin Popa: Când a
by Dorin Popa în dialog cu Liviu Antonesei [Corola-publishinghouse/Science/1051_a_2559]
-
leacuri băbești, recomandări legate de cultivarea pământului, informații despre îngrășăminte, sfaturi pentru femeile însărcinate și pentru copii și altele. Au fost publicate povestiri moralizatoare cu oameni de la sate care intraseră în contact cu intelectuali, crâșmari, bețivi și cu persoane care înjurau (aceștia erau aspru dojeniți de preoți). Principalul autor al articolelor referitoare la chestiunile vieții de zi cu zi a fost preotul Tălmăcel. Succesul revistei a fost unul neașteptat, cititorii cerând apariția ei lunară; la început acest lucru nu s-a
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
specifice asociate faptului de a fi X"6: Actuala conducere, cu țiganul de Badea și jidanul de Cohn mie pur și simplu îmi stârnesc senzația de scârbă (www.dinamomania.net, 2003) Ce vrei să facă, să facă legi să îl înjure parlamentul, să unească țara cu Basarabia să sară KGB-iștii de Iliescu, Geoană și Vadim plus grecoteiul de Tăriceanu în cap (www.hotnews.ro, 2007) Sigur, Zapata recunoaște că l-a atins, dar părerea mea că negroteiul de Semedo a
[Corola-publishinghouse/Science/85004_a_85790]
-
săptămâni. Le-am prefăcut În versuri și-n icoane. Făcui din zdrențe muguri și coroane. Veninul strâns l-am preschimbat În miere, Lăsând Întreaga dulcea lui putere. Am luat ocara, și torcând ușure Am pus-o când sămbie, când să-njure. Am luat cenușa morților din vatră Și am făcut-o Dumnezeu de piatră. Hotar Înalt, cu două lumi pe poale, Păzând În piscul datoriei tale. Durerea noastră surdă și amară O grămădii pe-o singură vioară, Pe care ascultând-o
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
și printr-o mutație adâncă, anume aceea a substanței generatoare. Mutația rămâne Însă incompletă: „Veninul strâns l-am preschimbat În miere, / Lăsând Întreagă dulcea lui putere. / Am luat ocara, și torcând ușure / Am pus-o când să-mbie, când să-njure”. Revolta și amarul nu s-au metamorfozat, așadar, integral prin puterea transfiguratoare a artei, dar prezența lor a devenit mai subtilă. Translația Între cele două planuri, cel real și cel imaginar, continuă și În ultima secvență din partea de mijloc a
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
În viitorul apropiat nu ar fi putut cere unei Întregi generații, blestemată să trăiască Într-o vreme aprinsă, să moară pentru efemeritatea manifestărilor politice. Experiența a arătat că, din punctul de vedere al organizării politice, toate vremurile merită a fi Înjurate. Politica trece, ca apele, dar pietrele, personalitățile rămân. La sfârșitu deceniului IV, G. Călinescu a publicat două carți de excepție, dacă privim evoluția prozatorului și teoreticianului literar: „Enigma Otiliei”, 1938 și „Principii de estetică”, 1939. La o analiza mai riguroasă
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
a vieții o consideră el setea nebunească de Îmbogățire a unor indivizi, stârnind râsul În multe situații. Setea de Îmbogățire este o adevărată maladie În spațiul românesc. Obiectul ironiei, dar și refuzul dialogului este fie Tudor Bălosu, pe care Îl Înjură În gând, „pe mă-ta și pe tine chiorule!”, fie Victor Bălosu Înscris În partidul legionarilor. Își bate joc de „facultățile” acestuia, povestind, În poiana lui Iocan, o Întâmplare legată de o Întâlnire cu el, des de dimineață, când refuzase
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]