5 matches
-
el e făcut zob.” Alți români (după acte doar), se luptă din răsputeri să-și îmbunătățească ”sistemul” original de trai, migrând cu ”serviciile” lor cu tot, între care aș aminti: mâzgălirea parbrizelor la intersecții, dacă sunt refuzați de șoferi, sau înjurarea și amenințarea acestora, dacă refuză să le cumpăre pachețelul de șervețele la un euro bucata. Sâc! - le-aș zice francezilor, dar nu pot, căci iată, ei i-au adunat și i-au expulzat pe ăștia ...în România, pentru că în dreptul naționalității
UN FENOMEN NEDORIT, SAU NECESAR? de ALEXANDRU ŞI MARICUŢA MANCIUC TOMA în ediţia nr. 254 din 11 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Emigratia_un_fenomen_nedorit_sau_necesar_.html [Corola-blog/BlogPost/355839_a_357168]
-
ofis care le impunea evreilor să renunțe la portul lor tradițional (caftan, straimel, barbă, perciuni etc.) și care făcea referire la brutalizările și injuriile pe care le suportau evreii ortodocși tocmai din cauza acestei Înfățișări : „sunt adeseori supuși la defăimări și Înjurări din partea poporului de gios, uneori și la desplăcute tratarisiri, Întâm plări ce aduc neamului evreesc nu numai Întristare dar și piedici la interesuri” <endnote id="(100, pp. 27-28)"/>. De fapt, se pare că ofisul domnesc avea doar menirea de a
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
a obținut o audiență la suveran. În urma acestor presiuni, la sfârșitul anului 1847, Sturdza Vodă a emis un decret prin care se cerea evreilor să adopte portul „european”, În dauna celui „galițian”, din cauza căruia „sunt adeseori supuși la defăimări și Înjurări din partea poporului de gios, uneori Încă și la desplăcuitele tratarisiri, Întâmplări ce aduc neamului evreesc nu numai Întristare dar și piedică la interesuri”. Însă evreii tradiționaliști au manifestat În fața palatului domnesc din Iași Împotriva acestei măsuri și i-au bătut
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
cap evenimentul și semnificația lui, emoționați ca ori de câte ori sunt presați de aniversările rotunde. „100 ani de când a fost fluierată opera Carmen de Bizet...” - ar trebui titrat în 1975. „Comemorarea a 150 de ani de la huiduirea lui Antonioni”, „Două secole de la înjurarea teatrului lui Ionesco...” - iată câteva exemple utopice din artă, ca să nu intrăm în politică, unde s-ar găsi cele mai voluptuoase comemorări ale unor erori tragice. Lumea însă exprimă scuzele și regretele repede, fără solemnitate și numai în cazuri gogonate
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2292_a_3617]
-
emoțională” dintre cele două tabere pare a fi că „dreptacii” îi disprețuiesc pe toți ceilalți, în timp ce stîngacii îi urăsc mai ales pe anumiți exponenți ai taberei adverse. Dreapta și stînga se constituie astfel reciproc ca haite distincte în și prin înjurarea stîngii/dreptei. E simplu, eficient și tradițional. Dar suspendă în actul înjurăturii mutuale orice formă de comunicare socială. Un prim pas spre maturitate în această privință ar fi dacă s-ar trece de la înjurături la joking relations. La o gîndire
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]