657 matches
-
cel din urmă fior. Clipa bolnavă a pocnit din biciul durerii și brațele au devenit aripi încărunțite ale unei păsări închise în în colivia iluziei așezată la răscrucea vânturilor ce bat a pustiu. Dar te-ai întors!- Cântat-au cocoșii înlăcrimați de fumul frunzelor moarte și bântuit de gândul fără ecou ai zidit ferestra coliviei de aur, ... Citește mai mult Am așteptat să te trezești din somnulunei nopții răscolite de luna ce am împărțit-opentru a ne ascundede fantasmele cu umeri de
RODICA CONSTANTINESCU by http://confluente.ro/articole/rodica_constantinescu/canal [Corola-blog/BlogPost/378741_a_380070]
-
iarnadorințelor talepurtat de vulturul desfrunzitși de cel din urmăfior. Clipa bolnavă a pocnit din biciul durerii șibrațele au devenit aripi încărunțiteale unei păsări închise înîn colivia iluzieiașezată la răscrucea vânturilor ce bat apustiu.Dar te-ai întors!- Cântat-au cocoșii înlăcrimați de fumul frunzelor moarteși bântuit de gândul fără ecouai zidit ferestra coliviei de aur,... XXVI. AM AȘTEPTAT LA PÂNDĂ, de Rodica Constantinescu , publicat în Ediția nr. 2129 din 29 octombrie 2016. Am așteptat la pândă, sorocul de-ntâlnire Știindu-ți
RODICA CONSTANTINESCU by http://confluente.ro/articole/rodica_constantinescu/canal [Corola-blog/BlogPost/378741_a_380070]
-
ca o defulare din sub-conștientul sau infra-conștientul meu ? Orice răspuns ar fi avut această întrebare, un singur amănunt infailibil era extrem de clar : sufeream groaznic în propria-mi singurătate mortuară. Primele clădiri ale orașului îmi trecură ca un fulger prin fața ochilor înlăcrimați, în timp ce un nume unic îmi răscolea sufletul chinuit. Adelaida ... Ceva (sau cineva) m-a făcut să întorc mașina și să parcurg drumul în sens invers. Nici dacă aș fi vrut, n-aș fi putut să mă opun. Femeia era sclipitor
DRAGOSTEA UNEI ADELAIDE (SAU CUM TREBUIE SĂ PROCEDEZE O FEMEIE CARE NU ACCEPTĂ CAPITULAREA) de LIVIU PIRTAC în ediţia nr. 2059 din 20 august 2016 by http://confluente.ro/liviu_pirtac_1471641279.html [Corola-blog/BlogPost/379304_a_380633]
-
poate-n muta închinare,/ un iconar Te arată astfel nouă./ Străpunsă ești și Tu de răni. Pe frunte,/ și Ție spini-Ți împletesc cunună,/ mulțimea și asupra Ta, Prea Bună,/ aruncă glodul greu, de vorbe crunte./ Cum stai între femei înlăcrimată/ pe Tine Maica celui Răstignit,/ Te-a arătat ducând, abia simțit,/ spre Golgota, o Cruce luminată.(Spre Gogota). Un amestec de arome s-a contopit pe chipul ei de Doină, învăluindu-i mirarea în bulgării din zori (Zorica). Vibrarea a
CRUCEA ŞI ÎNVIEREA ÎN POEZIA GOLGOTEI ROMÂNEŞTI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 117 din 27 aprilie 2011 by http://confluente.ro/Crucea_si_invierea_in_poezia_golgotei_romanesti.html [Corola-blog/BlogPost/360616_a_361945]
-
ecourile sacre. Cutreier poteci milenare Prin istoria neamului meu cel viteaz... Și-n urmele pașilor lui mi se pare C-aud al eroilor glas. Cluj Napoca 18 august 2015 Am strâns Am strâns în pălmi splendori de vise Și-am împletit înlăcrimat speranțele cu dor Cu un mânunchi de stele în pupile prinse Am vrut să-mpart iubire tuturor. În cântul cel tăcut al dimineții În care sufletul mi se înalță lin spre cer Călătoresc pe aripile vieții Plutind în nemurire cu
URMELE NETĂCERII de MARINA GLODICI în ediţia nr. 1693 din 20 august 2015 by http://confluente.ro/marina_glodici_1440067565.html [Corola-blog/BlogPost/373495_a_374824]
-
ezit, de ce m-ascund, că doar te văd, cu brațele-ți imaginar deschise, e doar un truc al tău, l-am mai întâlnit odată, erai... pe malul mării, răvășita toată, cu părul, parcă, smuls de vânt și ochii-ți verzi, înlăcrimați, brațele-ți deschise, deodat` mă așteptau, să mă strângi la pieptu-ți cald și mai apoi... târât am fost de tine-n nopți, într-un desfrâu al marilor iubiri, ce nu le pot uita, vrăjit, ca în povestea sirenelor lui Ulise
DESFRÂUL MARILOR IUBIRI de COSTI POP în ediţia nr. 1870 din 13 februarie 2016 by http://confluente.ro/costi_pop_1455319909.html [Corola-blog/BlogPost/342655_a_343984]
-
totul azi e vis cu ce-s de vină de tot ce am scris cu ce-s de vină de-al morții cuvânt cu ce-s de vină că mergem din lume plângând cu ce-s de vină de-obrazul înlăcrimat cu ce-s de vină că nu te-am ascultat cu ce-s de vină de taină ori floare cu ce-s de vină de-a sângelui culoare cu ce-s de vină că ești neîmpăcat cu ce-s de
POEME (LUNI, MARŢI, MIERCURI, JOI, VINERI, SÂMBĂTĂ, DUMINICĂ) de VASILE BELE în ediţia nr. 439 din 14 martie 2012 by http://confluente.ro/7_poeme_luni_marti_miercuri_joi_vasile_bele_1331769083.html [Corola-blog/BlogPost/348343_a_349672]
-
proporțiile între suferința deținuților politici și a descendenților, a acelora care nu au avut origine socială sănătoasă și care au avut partea lor de suferință cu toate că zăbrelele noastre erau afară, în aer liber. Cei care cred în esență cu ochii înlăcrimați, cu stăpâniri de sine, mai dau câte o pagină din cartea vieții a tinereților pierdute. Acești sfinți mai înalți decât istoria (mai înalți decât istoria, cum bine zicea cineva) sunt și vor fi pilonii neamului românesc. Bunicii mei au fost
PETIȚIE CĂTRE VREMURILE ODIOASE de SORIN ANDREICA în ediţia nr. 1861 din 04 februarie 2016 by http://confluente.ro/sorin_andreica_1454609224.html [Corola-blog/BlogPost/340278_a_341607]
-
Publicat în: Ediția nr. 777 din 15 februarie 2013 Toate Articolele Autorului În colecția LIRIK a editurii ARMONII CULTURALE a apărut, de curând, o nouă carte intitulată „LUMINI ȘI UMBRE” (versuri) de AUREL VASILICA (Slobozia). Filonul liric special, tăcută și înlăcrimata rugăciune a ochilor ridicați spre cer, speranța într-o lume mai bună, mai curată, dorul împărtășirii cu razele harului dragostei divine, iată câteva dintre constantele universului poetic construit de AUREL VASILICA. Fără nicio îndoială, puternicul accent de spiritualitate neo-creștină face
„LUMINI ŞI UMBRE” (VERSURI) DE AUREL VASILICĂ (SLOBOZIA), CARTE DEDICATĂ PĂRINTELUI CRISTIAN POMOHACI de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 777 din 15 februarie 2013 by http://confluente.ro/O_noua_aparitie_literara_gheorghe_stroia_1360917885.html [Corola-blog/BlogPost/351904_a_353233]
-
într-o zi de luni, pe 26 martie 2012... S-a reîntors la matca, acolo la Beznea, unde s-a născut și a copilărit. S-a reunit cu natura... pe care a iubit-o mult. Au rămas după el familia înlăcrimată, prietenii mâhniți, și scrierile sale care îl vor duce în eternitate... Fie-i țărâna ușoară și memoria veșnică! George ROCA Sydney, Australia 28 martie 2012 (la ora inmormantarii sale) Referință Bibliografică: George ROCA - A PLECAT ȘI IOAN ȚEPELEA... / George Roca
A PLECAT ŞI IOAN ŢEPELEA... de GEORGE ROCA în ediţia nr. 453 din 28 martie 2012 by http://confluente.ro/George_roca_a_plecat_si_ioan_tepele_george_roca_1332956987.html [Corola-blog/BlogPost/357943_a_359272]
-
Ca un parfum al piersicilor coapte. Le-a fost în suflet dor și alinare, Cuvintelor grăbite înțeles le-a dat Punând să-și ceară viselor iertare, Pe toți cei ce-n iubire au trădat. O pasare de foc cu ochii-nlăcrimați Își duce zborul dincolo de noapte, Când oamenii de oameni sunt uitați, Pierdut parfum al piersicilor coapte. Visul nopților târzii Nu lasă cu mine clipă, nu am ce să-i mai ofer Tot ce-a fost a mers cu tine în
GHEORGHE UNGUREANU de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 481 din 25 aprilie 2012 by http://confluente.ro/Cartea_cu_prieteni_gheorghe_ungureanu_ioana_voicila_dobre_1335343856.html [Corola-blog/BlogPost/359203_a_360532]
-
piese în cateva limbi străine, multe din repertoriul lui Yves Montand, care au fost fervent aplaudate (iată cum „occidentalismul” muzical a putut răzbate din nou cu succes în vocea lui Gică Petrescu! Între anii 1956-1959 „Concertul popoarelor” traversează înstrăinata Basarabie înlăcrimată, peste Nistru, într-un lung turneu în Uniunea Sovietică, împreună cu Ion Dacian, Trio Grigoriu, Florian Dorian și alții. În anii aceștia și-n următorii, Gică Petrescu, alături de Dorina Drăghici, Nicu Stoenescu, Mircea Crișan, Horia Șerbănescu, Radu Zaharia va fi părtașul
GICĂ PETRESCU. ÎN URMA MAESTRULUI, DOAR O UŞĂ ÎNCUIATĂ... de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1504 din 12 februarie 2015 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1423716821.html [Corola-blog/BlogPost/363038_a_364367]
-
Acasa > Poeme > Emotie > PRIVESC LA TINE, PRIETEN DRAG... Autor: Maria Luca Publicat în: Ediția nr. 1920 din 03 aprilie 2016 Toate Articolele Autorului Privesc la tine, prieten drag Și-mi pari tot trist și-nsingurat... Ți-s ochii ades înlăcrimați Și să zâmbești parcă-ai uitat... Povara ce o porți în suflet Te-apasă greu...te obosește Și nu mai vezi că râde cerul Că primăvara înflorește... Privesc la tine, prieten drag Și inima în piept îmi plânge Căci ți-
PRIVESC LA TINE, PRIETEN DRAG... de MARIA LUCA în ediţia nr. 1920 din 03 aprilie 2016 by http://confluente.ro/maria_luca_1459679089.html [Corola-blog/BlogPost/381331_a_382660]
-
un scaun, trăgând dintr-o țigară consumată pe jumătate. Cu aceiași mână în care ținea țigara îmi indică un scaun, semn să iau loc. Ceea ce am și făcut. Îndreptând privirile spre ea am observat un chip obosit, plin de durere, înlăcrimat. Jenat, am întins mâna după pachetul de țigări, crezând că gestul acesta ținea loc și de întrebare. Tocmai mă pregăteam să apăs degetul pe rotița randalinată a brichetei, când, am și auzit-o cum dă drumul unui hohot de plâns
CARTEA CU PRIETENI- ION IFRIM-AMINTIREA UNEI MARI IUBIRI de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 1191 din 05 aprilie 2014 by http://confluente.ro/Ioana_voicila_dobre_1396700630.html [Corola-blog/BlogPost/347740_a_349069]
-
Proust, aflat într-o societate selectă, o confundase pe o prințesă cu fiica sa. Anii trecuseră pe nesimțite. “Nel mezzo del cammin di nostra vita...” Odată trecusem pe lângă un cortegiu funerar, în urma căruia, rudele defunctului, abia mergeau, ștergându-și ochii înlăcrimați, cu batistele mototolite în mână. Era într-o duminică. Eram tineri. Ne țineam de mână. Din când în când ne priveam încântați unul de celălalt. Eram fascinat de ochii ei senini, limpezi, nasul mic. Fanfara cânta, duduind pământul, în urma unui
CARTEA CU PRIETENI- ION IFRIM-AMINTIREA UNEI MARI IUBIRI de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 1191 din 05 aprilie 2014 by http://confluente.ro/Ioana_voicila_dobre_1396700630.html [Corola-blog/BlogPost/347740_a_349069]
-
te voi avea și pe tine, îi ziceam. Și de tine nu mi-e drag, orice-ai face. Așa că nici celelalte nu-mi trebuiesc. Du-te, mi se-ntunecă ziua când te văd...” Și el se îndepărta gârbovit, cu ochii înlăcrimați. — Săracu’ de el! murmură Octavia. — Să-ți spun drept, continuă broscuța, zâmbind înduioșată de replica Octaviei, și mie îmi părea rău de el. Dar ce puteam face? Nu-mi plăcea și gata. Îmi ieșea înainte, îmi aținea calea, mă oprea
EUGEN DORCESCU, PORTIŢA VISELOR de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 1387 din 18 octombrie 2014 by http://confluente.ro/eugen_dorcescu_1413617923.html [Corola-blog/BlogPost/349392_a_350721]
-
-n cuvânt... Pentru tine mamă aripi aș întinde Să ajung la tine...să te pot cuprinde... Căci mi-e dor măicuță...dor de vocea ta De iubirea sfântă ce tu o poți da... Și mi-e dor de ochii calzi...înlăcrimați Ce așteaptă-n prag soli îndepărtați... Nu mai plânge mamă...voi veni...știi bine Căci m-aduce dorul de casă...de tine... Așteaptă-mă mamă voi sosi curând Căci te port cu mine peste tot în gând... Referință Bibliografică: Poemele
POEMELE IUBIRII 7 de MARIA LUCA în ediţia nr. 1483 din 22 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/maria_luca_1421939461.html [Corola-blog/BlogPost/350135_a_351464]
-
de mâncare. Femeia stă acum în poziție acvatică, din ea ies în spirală miasme sub formă de pești ordonați ca cifrele în matematică, ruginiți precum târziile vești. E ispititoare în a sa așteptare cu inima înconjurată de spini, deschizând ochii înlăcrimați de sudoare iși reproșează multiplele vini. Ne urmărește soarele pătrat, negru de strălucire, în timp ce peștii curcubeici către el migrează într-o uriașă spirală ce-și revine-n rotire și care prin lingușire se eliberează. AL CINCELEA COȘMAR AL PRIVITORULUI Acum
POEME (3) de EMIL SAUCIUC în ediţia nr. 2091 din 21 septembrie 2016 by http://confluente.ro/emil_sauciuc_1474450454.html [Corola-blog/BlogPost/382484_a_383813]
-
mama Alinei, a intrat cu el în dormitor, fata s-a furișat în încăpere, a luat hainele băiatului, a căutat o perie de scânduri și a intrat cu ele în baie. A avut ce freca! Spăla de zor, cu ochii înlăcrimați. Intuia prin ce trecuse purtătorul acestor haine pline de tină că doar și ea fusese în miezul evenimentelor. Simțea și acum larma îngrozitoare întreținută de vuietul tancurilor ce acoperea pocnetul gloanțelor, păcănitul asurzitor al mitralierelor, țipătul sfâșietor al tinerilor îngroziți
DARUL DE CRĂCIUN (2) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 347 din 13 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Darul_de_craciun_2_.html [Corola-blog/BlogPost/369442_a_370771]
-
Pe creștet sărută copacii desfrunziți, de cald să le țină, cât timp sunt desfrunziți. Cu vinu-n pahare curge dor de viață, din toamnă-n primăvară ducând speranță pentru natura ce intră-n hibernare. Că, doar viața omului e trecătoare! FRUNZE ÎNLĂCRIMATE Frunze-nlăcrimate de pe ramuri cad, de vitregia vremii friguroase. Când ploaia curge cu al cerului vad, să spele zarea de fumul din case. Lipsite de părintească iubire, frunzele își plâng sfârșitu-n tăcere. Văzduhul răsună de-a lor jertfire, când copaci desfrunziți
ILUZII DE TOAMNA (POEME) de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1419 din 19 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/maria_filipoiu_1416362491.html [Corola-blog/BlogPost/384627_a_385956]
-
e al vieții gropar. Din Cer, prohodul să-i cânte îngerii. Frunze-nlăcrimate se-aștern pe mormânt, plapumă să-i fie chipului din el. Că omul, ca frunza revine-n pământ, cum apa se-ntoarce în nori de pe Cer. Pe frunze înlăcrimate îmi scriu gând, de jalea sufletească-n Toamna vieții ce-și duce focu-n durere pâlpâind, pe calea căderii în noaptea morții. APUS DE TOAMNĂ Toamna cerne ploaie rece. Vântul șuieră prin ramuri. Rău mă strânge vântul-rege, noaptea bântuind la geamuri
ILUZII DE TOAMNA (POEME) de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1419 din 19 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/maria_filipoiu_1416362491.html [Corola-blog/BlogPost/384627_a_385956]
-
de cristal pe 4 iunie, când muzica ușoară românească, în cursă cu sine, sub sălile boltite de spectacole ale marilor orașe din țară îmbie la sprintul de sub plafonul liliachiu al iatacului sumbru al timpului în care trăim! Ajunseserăm să visăm, înlăcrimați, o iubire fără piedică, o libertate fără preț, o pâine fără plâns și o muzică ușoară într-o sală de spectacole grandioasă, cu artiștii pe care n-am uitat să-i iubim, cu prezentatorul Octavian Ursulescu dezlegător de hotare spre
ŞLAGĂRELE ROMÂNIEI SE-NTORC ACASĂ! de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1244 din 28 mai 2014 by http://confluente.ro/Aurel_v_zgheran_1401254182.html [Corola-blog/BlogPost/350596_a_351925]
-
cel din urmă fior. Clipa bolnavă a pocnit din biciul durerii și brațele au devenit aripi încărunțite ale unei păsări închise în în colivia iluziei așezată la răscrucea vânturilor ce bat a pustiu. Dar te-ai întors!- Cântat-au cocoșii înlăcrimați de fumul frunzelor moarte și bântuit de gândul fără ecou ai zidit ferestra coliviei de aur, lăsând ochii sufletului orbi în fața cuvântului sterp. Și bietele aripi au devenit de ceară topindu-se încetul cu încetul, sub minciuna iluziei ce arde
COLIVIA DE AUR A ILUZIEI de RODICA CONSTANTINESCU în ediţia nr. 2132 din 01 noiembrie 2016 by http://confluente.ro/rodica_constantinescu_1477991775.html [Corola-blog/BlogPost/378727_a_380056]
-
Acasă > Poezie > Cântec > NĂLUCA DE DOR Autor: George Pena Publicat în: Ediția nr. 1470 din 09 ianuarie 2015 Toate Articolele Autorului Claxonează noaptea pe șosele bătrâne, ceața înlăcrimata e ocărâta de toți; burgu-i bolnav de sihaștrii păgâne și iarna-i pornită și trasă pe roți. Ninge fanatic, și vântul parcă te taie, baierile cerului s-au rupt prea ușor; la miezul nopții, aceeași doamna bălaie spulberă în mine
NĂLUCĂ DE DOR de GEORGE PENA în ediţia nr. 1470 din 09 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/george_pena_1420791188.html [Corola-blog/BlogPost/350111_a_351440]
-
nr. 809 din 19 martie 2013 Toate Articolele Autorului Mă sperie un frig ce-mi curge peste vreme Când toamne vor clipi prin mine-n umbre dese Și ierni vor ninge, iar uitări și-n cer vor geme Toți anii-nlăcrimați și-o floare de mirese... M-or îngropa furtuni și amintiri vor plânge Și nimeni nu va ști pe unde-oi fi. Și dor Va vrea să cânte iar în lacrima din sânge Rămasă undeva, prin lutul florilor... Când ramuri
ZVÂCNIRE NOUĂ de VIOLETTA PETRE în ediţia nr. 809 din 19 martie 2013 by http://confluente.ro/Zvacnire_noua_violetta_petre_1363712515.html [Corola-blog/BlogPost/345335_a_346664]