158 matches
-
Emil Brumaru Cu mosorele, ațe, țiteri, funte Înmănunchind la ceafă și pe frunte Un păr cîrlionțînd dulce uimirea-mi? Mi-am lepădat mantia de mîndrie Pe jos, s-o calci cu tălpile mărunte, Sufletul meu vrea chinuri moi să-nfrunte Și-ascunse în ungherul de chilie Unde te
Cum să te fac să-mi înțelegi iubirea? by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/8419_a_9744]
-
folclor comparat, ediție și prefață de Petre Florea și Virgiliu Florea, M. Gaster & Agnes Murgoci. Avocați în Marea Britanie ai culturii populare românești/ Advocates in Great Britain of Romanian Popular Culture. Cu 120 de documente originale. Cartea îngrijită de Petre Florea, înmănunchind studiile, recenziile, notele, prefețele și conferințele publicate de M. Gaster, între anii 1877 și 1936, în vreo 13 publicații periodice românești, ni-l readuce în atenție pe „enciclopedistul în sensul concret al cuvântului” (Mircea Eliade), pe savantul și poliglotul, pe
Mozes Gaster în cultura română by Iordan Datcu () [Corola-journal/Journalistic/13157_a_14482]
-
cu visul, dansul se hrănește din "fluidele" visului iar "opera" coregrafică devine ea însăși - aidoma materiei sale de substrat - o formă de a visa; de a visa visul din vis"- ultimele cuvinte devenind și titlul spectacolului recent pus în scenă. Înmănunchind, ca și în alte spectacole ale sale, interpretări ale unor dansatori ai companiei, respectiv Elena Zamfirescu, Irina Roncea, Andreea Căpitănescu, Sandra Mavhima, Cătălina Gubandru, Cristina Bercuci și Gabriel Luca (ultimul de la Opera Națională din București), cu contribuții ale unor actori
Dans by Liana Tugearu () [Corola-journal/Journalistic/12165_a_13490]
-
de Gheorghe Firca, București, Editura muzicală, 1974; footnote> și al IV-lea<footnote Breazul, George - Pagini din istoria muzicii românești, vol. IV, Ediție îngrijită și prefațată de Gheorghe Firca, București, Editura muzicală, 1977; footnote> din Pagini din istoria muzicii românești, înmănunchind articolele sale de critică muzicală, acea critică pe care o putem numi de direcție, deschisă anterior, în domeniul literar de Titu Maiorescu și care se referă la activitatea interpretativă și creatoare, dar și la cea educațională, între acestea găsind legături
GEORGE BREAZUL LA SEMICENTENARUL TRECERII SALE ?N ETERNITATE by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/84199_a_85524]
-
pentru ierbar, a auzit în preajmă huruitul unei fabrici. Era semnul vestitor al revoluției industriale care a încurajat dezvoltarea urbană, impunându-ne nu doar un alt peisaj (urban), ci și un nou stil de viață. În timp, consecințele s-au înmănuncheat într-un singur cuvânt: poluare. Aceasta se datorează întreprinderilor industriale, surselor casnice de încălzire, automobilelor, care sunt răspunzătoare aproape exclusiv de emanațiile de oxid de carbon, unul dintre poluanții cei mai toxici, fără a ignora și faptul că un singur
Agenda2003-25-03-a () [Corola-journal/Journalistic/281156_a_282485]
-
cu un dionisism clocotitor, pe linia Blaga-Cioran, beneficiind de fierbinți izvoare nietzscheiene. Nicolae Ionel dă impresia a fi făcut un ocol pe tărîmul religiosului doar pentru a-și spori motivele jubilației personale, pentru a-și pune insignele unei universalități care înmănunchează deopotrivă contingentul și absolutul, materia și duhul. Pofta sa de viață pulsează cu o lăcomie gata a-și însuși tot ce ființează în toate planurile fizice și metafizice. În voracitatea sa, trupul își devoră spiritul, așa cum canibalii își consumă adversarii
Misticul rebel by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16997_a_18322]
-
Pe posturile naționale a fost difuzată varianta modificată, în timp ce la un festival internațional a mers cea inițială. Încurajat și susținut de către publicistul, dramaturgul, scriitorul Dinu Săraru, regizorul Nae Cosmescu și-a fructificat propriul spirit, bunătatea sufletească, talentul gazetăresc și literar, înmănunchind o colecție valoroasă de pamflete. „M-a preluat cunoscutul romancier Dinu Săraru, care pe vremea aceea răspundea de destinele «Cronicii Române» și m-a invitat să continui proiectul. Cartea de față este rezultatul unui întreg an de colaborare cu «Cronica
NAE COSMESCU. LA VÂRSTA POMULUI GATA SĂ UMPLE COŞURILE CULEGĂTORILOR... de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1526 din 06 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382716_a_384045]
-
concentrare maximă, nu într-un punct, ci într-un plan. Un plan imaginar, imaginat, la baza soclului. E o privire de o siderantă fixitate, îndreptată spre ceva ce nu se vede. Statuia e atît de ireală, universul e atît de înmănuncheat într-o privire, care, pentru noi - ce, din afară, asistăm - e nevăzută (chiar dacă știută) fiindcă se îndreaptă în jos, încît îmi pare limpede că tînărul cel dăltuit de Benvenuto nu poate avea drept referent un om, fie și mitic, ci
Geamănul din oglinzi by Mariana Neț () [Corola-journal/Journalistic/16041_a_17366]
-
oaspeți dragi ai Râmnicului: Vasile Groza, Victor Gh. Stan și George Călin. A fost o întâlnire de neuitat, cei mai buni școlari primind în dar cărți din partea scriitorilor. Poetul Vasile Groza i-a delectat pe școlarii din sală cu versuri înmănuncheate sub genericul „Pe genunchii bunicului” și cu câteva „Cântece pentru îngerași” în interpretarea fiicei sale, renumita solistă și compozitoare Loredana Groza. S-au organizat și câteva concursuri ad-hoc. Cei mai isteți dintre copii au primit ca răsplată cărți și CD
Cartea – cinstită în Vâlcea. In: Destine literare by Ioan Barbu () [Corola-journal/Journalistic/91_a_186]
-
le dă voie (nici mental, nici sufletește și nici “organizatoric”) să treacă dincolo de complexul de chiriași ai Istoriei. Regele a fost puternic încă de la naștere, dar de fiecare dată altfel, în funcție de vârstă. Copil, a fost puternic pentru că în el se înmănuncheau speranțele națiunii, năzuințele tuturor generațiilor care coexistau la acel moment. După 1927, el a fost puternic pentru că, timp de trei ani, acest copil a salvat, de fapt, Statul și instituțiile națiunii. Din 1930 până în 1940, când tatăl lui a revenit
Regele, cel mai puternic om () [Corola-journal/Journalistic/23759_a_25084]
-
literare și versuri, apărute în majoritate prin diferitele publicații românești (ziare și reviste). Adeseori rostirile sale din multe pagini țin de filosofia culturii, în sens mistic și religios. Mare parte a cronicilor și eseurilor le-a adunat și le-a înmănuncheat într-un bogat buchet pe care l-a făcut cunoscut publicului sub titlul „Secante prin cercuri concentrice” (2008) pentru ca, nu peste mult timp, să ofere și volumul II al cărții, sub titlul „Secante prin cercuri excentrice” (2011). Vorbind despre ale
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1405 din 05 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/384068_a_385397]
-
și vitalității românilor din spațiile pe care le-au stăpânit în decursul istoriei lor bimilenare pe acest pământ. În fine, din perspectiva celor aplecați spre studiu, volumul cuprinde o impozantă Bibliografie generală selectivă care, ocupând exact jumătate din amploarea volumului, înmănunchează totalitatea scrierilor despre cultura tradițională românească, indiferent de însemnă- tatea și amploarea lor, fie că au fost cuprinse între paginile unor periodice locale, fie că pot fi găsite între filele, mai puțin consultate de publicul larg, ale antologiilor, monografiilor și
Tezaur de etnografie și folclor by Constantin SECARĂ () [Corola-journal/Journalistic/83132_a_84457]
-
a apărut o prăpastie între ei? Cum este condus un cititor oarecare prin lumea vastă a cărților? Lectura presupune un efort intelectual, o întoarcere spre sine și o mare disponibilitate emoțională. Cum se descurcă de unul singur un cititor care înmănunchează în mod fericit aceste calități și care primește doar semnale disparate despre cărțile care apar? Ca autor de ficțiune, nu pot să nu constat că în ultima vreme ficțiunea este într-un mare declin, și cred că ea trebuie apărată
Mai este nevoie de ficțiune? by Mirela Stănciulescu () [Corola-journal/Journalistic/6986_a_8311]
-
impulsurilor cu adevărat prielnice. O artă cu un substrat prodigios de elementară vitalitate, la nivelul mileniilor, cum e aceea îndrăznită de Ilie Boca, nu poate să recuze atare trimiteri și referințe capitale. Dar, printre atîtea felurite priveliști pentru suflet, cîte înmănunchează actuala lui Expozitie, pe itinerarul miilor de studenți de la Academia de Studii Economice, eu nu-mi îngădui, totuși, să mă abandonez unui exercițiu identificînd prea lesnicios imaginile ficțiunii creatoare și acelea care-s domeniul geografiei efective. Călătoream în Malta, mă
În magnetismul imaginarului by Dan Hăulică () [Corola-journal/Journalistic/4452_a_5777]
-
Simona-Grazia Dima Inteligent și lucid subintitulată o poveste, proza de ultimă oră a lui Vasile Igna înmănunchează, ca un fascicul de lumină, multitudinea valențelor unui autor complex și rafinat, de factură cărturărească. Poetul, eseistul, diplomatul, traducătorul își au, fiecare, rostul plăsmuitor, în interiorul unei ficțiuni laxe, la limita dintre roman și confesiune, dintre monologul eseistic și narațiunea poetică
Transferul magic by Simona-Grazia Dima () [Corola-journal/Journalistic/9918_a_11243]
-
litere născut în 1897 - față de dimensiunea românească a Transilvaniei (vol. IV, Ardealul adolescenței noastre, pp. 511 - 515), accentele puse pe etnic, dar și pe etic, credința aproape idealistă în ameliorarea omului prin educație și prin filozofie. Scrierile lui Vasile Băncilă înmănunchează idealurile generației de intelectuali afirmați după Primul Război Mondial, mulți dintre ei proveniți din alte orașe defile:///usr/share/ubuntu-artwork/home/index.htmlcât Capitala, lipsiți de morga - ca și de obârșia - aristocratică a multora dintre cei din perioada de dinainte
O restituție: Vasile Băncilă by Mihai Sorin Rădulescu () [Corola-journal/Journalistic/9579_a_10904]
-
În zilele noastre, dintre: Statul politic și Statul civil, când scrie fidel: „O societate nu s-ar putea menține fără un guvernământ. Gruparea tuturor forțelor individuale formează ceea ce se cheamă STATUL POLITIC”. Totodată, el sublinia: „Forțele individuale nu se pot Înmănunchea, fără ca toate voințele să se Înmănuncheze. Gruparea tuturor acestor voințe este ceea ce se cheamă STATUL CIVIL”. Trebuie să arătăm că distincția dintre forță și voință, cu consecința ei: principiul separației puterilor a fost criticată de Jean-Jacques Rousseau, care considera că
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
și Statul civil, când scrie fidel: „O societate nu s-ar putea menține fără un guvernământ. Gruparea tuturor forțelor individuale formează ceea ce se cheamă STATUL POLITIC”. Totodată, el sublinia: „Forțele individuale nu se pot Înmănunchea, fără ca toate voințele să se Înmănuncheze. Gruparea tuturor acestor voințe este ceea ce se cheamă STATUL CIVIL”. Trebuie să arătăm că distincția dintre forță și voință, cu consecința ei: principiul separației puterilor a fost criticată de Jean-Jacques Rousseau, care considera că scriitorii politici ai timpului (deci și
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
drept călăuză de acțiune marxism-leninismul, gândirea lui Mao Zedong, teoria lui Deng Xiaoping, conceptul menționat al "triplei reprezentări" și conceptul dezvoltării științifice. Toate rezultatele și progresele obținute în anii de după aplicarea politicii de reformă și deschidere către exterior pot fi înmănuncheate în deschiderea unei căi socialiste cu specific chinezesc, formarea unui sistem de teorie socialistă cu specific chinezesc și stabilirea unei orânduiri socialiste cu specific chinezesc. P.C.Chinez se pronunță activ pentru dezvoltarea relațiilor cu străinătatea, creând condiții favorabile pentru aplicarea
[Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776]
-
momentul când se ridică de pe bancă era decisă să pornească spre casa Fanei. La apelul soneriei deschise ușa mama Fanei. La început o privi surprinsă, pe urmă, recunoscând-o pe prietena fiicei ei, fața i se umplu toată de ridurile înmănuncheate sub ochi ca razele soarelui, riduri prelungite pe tâmple, pe sub firele părului șaten, pieptănat peste cap, strâns sever la spate într-un coc minuscul și Carmina înțelese că îi zâmbea larg, că venirea ei însemna o surpriză plăcută, că era
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
în întregime. Din cele cincisprezece piese păstrate, cinci au fost strânse în volum în 1968 și alte cinci în 1985 prin strădania Ioanei Lipovanu, editoare. Experienței regizorale i-a adăugat câteva articole teoretice, toate demne de atenție, aceste două preocupări înmănunchindu-se fericit cu aceea creatoare, care ar merita să fie mai bine cunoscută publicului." (pag. 915) Cazul reprezentat de dramaturgia lui D.R. Popescu aruncă în deplină caricatură chestiunea raportului dintre lumina tiparului și luminile rampei. De puține ori Manolescu se
Câteva piese de rezistență (VII) by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/7359_a_8684]
-
Șerban Cantacuzino și de la Dosoftei încoace). În capitolul intitulat " Un scriitor în ofensivă" și dedicat lui Ion Budai Deleanu, reprezentant de frunte al iluminismului transilvănean, Dan Mănucă deplânge, pe bună dreptate, faptul (simptomatic) că "nu există o ediție care să înmănuncheze scrierile cunoscute până acum, risipite în volume" (p. 57), dar ține totuși să aprecieze contribuțiile datorate lui Ion Gheție (1966) și Ioanei Em. Petrescu - despre "eposul comic" (1974). După acest preambul, criticul evaluează binevoitor câteva contribuții mai recente, în principal
Critica criticii by Daniel Dragomirescu () [Corola-journal/Journalistic/7503_a_8828]
-
zi al medicilor-scriitori din România - nu mă voi opri asupra detaliilor lui tehnice, ci asupra îndoitei ipostaze pe care o au protagoniștii din paginile lui: medic și scriitor deopotrivă. Căci nu te poți abține să te întrebi cum se împacă, înmănuncheate în conturul aceleiași ființe, cele două virtuți. Nu cumva coabitarea lor se răsfrînge dăunător asupra amîndurora? Întrebarea nu are nimic malițios sau perfid în ea, ci descinde dintr-o mai veche nedumerire personală, o nedumerire avînd în subsidiar aceeași simpatie
Între caduceu și liră by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/7148_a_8473]
-
sistemele culturale pentru o mai precisă înțelegere a ei. Acesta e, în esență, rolul criticii. Extazul toropitor care dă seama de misterul estetic deschide drum unei disponibilități speculative. Nu fără acea stare emoțională care, legată de contactul cu scrierea preferată, înmănunchind reacția estetică și interpretarea ce i-o acorzi, naște acel simțămînt analog Erosului, „sentiment perimat” care, după cum mărturisește Adrian G. Romila, se cuvine „să fie cît mai intens și cît mai durabil”.
Meditație asupra lecturii by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/5216_a_6541]
-
existente. În condițiile actuale de făurire a societății socialiste multilateral dezvoltate în țara noastră, este necesar și posibil să se asigure o reglementare unitară în folosirea pămîntului, o folosire eficientă a acestuia, să se înlăture situația defavorabilă moștenita, să se înmănuncheze și să se completeze într-un singur act normativ toate prevederile legislative, elaborate în anii precedenți, mai ales că unele dintre acestea nu mai corespund condițiilor actuale. Pornind de la aceste premise, s-a adoptat alăturată lege care cuprinde reguli și
LEGE Nr. 59 din 29 octombrie 1974 cu privire la fondul funciar. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106405_a_107734]