16 matches
-
Atasament > UN ULTIM RUG Autor: Elena Glodean Publicat în: Ediția nr. 1694 din 21 august 2015 Toate Articolele Autorului Curând și vara asta o să plece pierzându-se în franjuri de senin și-n urma ei va mai rămâne-o vagă înmiresmare de uscat mălin. Pe sub corola zărilor deschise, ca niște cușme sure de păstori, s-or aduna, mânate dinspre munte, neîmblânzite turmele de nori. Și frigul între noi o să se lase ca draperia peste visu-n care cu brațele întinse pân’ la
UN ULTIM RUG de ELENA GLODEAN în ediţia nr. 1694 din 21 august 2015 by http://confluente.ro/elena_glodean_1440135218.html [Corola-blog/BlogPost/378264_a_379593]
-
nimeni! Numai că Maestrul nu fusese împins de nu știu cine, pe nu știu ce... iar, în plus, El era , deja, însuși EL, (ca de altfel, mulți prin Europa) sprijin cerului , era Maestrul căruia etc-ul îi dispăruse precum coada fructului copt și parfumat, spre înmiresmarea și luminarea noastră, a tuturor . Brâncuși era, asemenea lui Eminescu (și încă vreo alți câțiva din lume), geniul omenesc. Iar el, geniul, de oriunde ar fi, asemenea sfântului, își are locul său. Cu prisosință! Și în cer și pe pământ
EU -TU (IDENTITATEA, DIFERENŢA ÎN A FI ŞI ETC-UL) de NICOLAE BĂLAŞA în ediţia nr. 3 din 03 ianuarie 2011 by http://confluente.ro/Eu_tu_identitatea_diferenta_in_a_fi_si_etc_ul_.html [Corola-blog/BlogPost/345030_a_346359]
-
Lactee alăptându-și ... XVI. UN ULTIM RUG, de Elena Glodean , publicat în Ediția nr. 1694 din 21 august 2015. Curând și vara asta o să plece pierzându-se în franjuri de senin și-n urma ei va mai rămâne-o vagă înmiresmare de uscat mălin. Pe sub corola zărilor deschise, ca niște cușme sure de păstori, s-or aduna, mânate dinspre munte, neîmblânzite turmele de nori. Și frigul între noi o să se lase ca draperia peste visu-n care cu brațele întinse pân’ la
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/elena_glodean/canal [Corola-blog/BlogPost/380673_a_382002]
-
slujitor Bucură-te, că al luminii nematerialnice ești văzător Bucură-te, următor plin de sârg al nevoinței pustnicești Bucură-te, fierbinte râvnitor al luptelor mucenicești Bucură-te, vas preacurat, ce ai primit dumnezeiască insuflare Bucură-te, floare sfântă răspândind tainică înmiresmare Bucură-te, înțelepte care ai lepădat deșertăciunea cea lumească Bucură-te, căci în chip tainic ai văzut lumea cea cerească Bucură-te, căci mulțime de înviforări ai potolit Bucură-te, că dorirea cea bună a duhului ți-ai hrănit Bucură
MATERIAL DESPRE VIAŢA, PETRECEREA, NEVOINŢELE, FAPTELE MINUNATE, SFÂRŞITUL MUCENICESC ŞI DESCOPERIREA MOAŞTELOR, PRECUM ŞI ACATISTUL SFÂNTULUI MARE MUCENIC EFREM CEL NOU!... de STELIAN GOMBOŞ în ediţi by http://confluente.ro/stelian_gombos_1469424990.html [Corola-blog/BlogPost/370896_a_372225]
-
ești pentru-a te pierde azi Iar dorul din trecut a lăsat urme-adânci, În loc s-avem feciori cât brazii de înalți Ne-avem numai pe noi, aceiași, de atunci!... Dar nu uita că ești mereu ce-ai fost, O dulce înmiresmare a nopților de mai, Când toate-mbrățișările aveau un rost Iar tu, nespus de frumoasă mai erai!... Te chem o clipă în primăvara viselor dintâi, Dar, în toamna vieții noastre, te rog, aș vrea să mai rămai!... florentina crăciun fabyola
RAMAI MEREU CE-AI FOST!... de FLORENTINA CRĂCIUN în ediţia nr. 473 din 17 aprilie 2012 by http://confluente.ro/Ramai_mereu_ce_ai_fost_florentina_craciun_1334691451.html [Corola-blog/BlogPost/359156_a_360485]
-
în depărtare,în neant Înaripate amurguri ne traverseaza-n fruct Cu nemărginirea simt iar că mă înfrupt În sângele tânăr ne dansează dimineți Ești magicianul ce rupe tainice peceți Granițele trupurilor dispar unite-n inserare Îngerii ne stau de veghe, înmiresmare! Din vecii vecilor și peste veacuri încă Numai când ești vioară, Iubirea-n tine cântă! SEARĂ DE MIRACOL Spre brad, doar prietenia ne cheamă în păduri Semnându-ne trecerea sub generoșii aștri puri Întunecimea se topește sub albul nostru gând
CÂNTECUL IUBIRII – SONETE (1) de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 804 din 14 martie 2013 by http://confluente.ro/Elena_armenescu_cantecul_iu_elena_armenescu_1363249933.html [Corola-blog/BlogPost/345257_a_346586]
-
altern. Speranța neantului în plinul dinspre neființă. Văd mandibulele lui Șo în cadavrul poeziei. O mantră îi beștelește sfințenia. Lasă catagrafii canibalice. Mori abscons, moș albăstriu, etern suflet biografic al pătrunjelului. Umbră de puroi și flegmă holerică amestecate printre florile înmiresmare de nicăieri. Orgia ritmului va fi epuizat zeii. Se rupe merudanda lângă hostel Miranda. Unde e vremea când citeam în TOI, ca la un binevenit tratak, știrile Năstase? Au venit cu scârbă cele Pacepa. Mărășescu și Ruzici, în plutonul discriminat
PĂGUBOŞI O DATĂ (3) de GEORGE ANCA în ediţia nr. 2320 din 08 mai 2017 by http://confluente.ro/george_anca_1494229667.html [Corola-blog/BlogPost/340071_a_341400]
-
acelei zile. -Și totuși au adormit cu toții! conchise Comus. Chiar și cei din a doua încercuire! -Tocmai de aceea magister Comus, fiindcă au adormit cu toții nu avem nici o dovadă a felului cum a dispărut corpul! -Și totuși această prezumpție a înmiresmării aerului e cea mai plauzibilă! răspunse Comus. -Focuri s-au făcut magistre, însă nu avem nici o dovadă a faptului că aerul a fost înmiresmat. -Presupunând că soldații au stat în jurul focurilor, mireasma ar fi putut fi inspirată de toți! -Teoretic
ANCHETA (FRAGMENT DIN ROMAN 7) de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 327 din 23 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Ancheta_fragment_din_roman_7_.html [Corola-blog/BlogPost/358983_a_360312]
-
interesează ce vom scrie în raport Simbinacus! Mormântul a fost declarat proprietate a statului roman iar ancheta trebuie să stabilească cum s-a furat corpul acelui Iisus. Una din acțiunile la care s-au dedat hoții a fost aceea a înmiresmării aerului! E clar? spuse Comus pe un ton foarte hotărât. Simbinacus își aduse aminte de faptul că procuratorul îi ceruse cam același lucru, adică necesitatea ca din declarații să reiasă că lucrurile s-au petrecut într-un anume fel. -E
ANCHETA (FRAGMENT DIN ROMAN 7) de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 327 din 23 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Ancheta_fragment_din_roman_7_.html [Corola-blog/BlogPost/358983_a_360312]
-
Comus Lucretius împreunându-și mâinile deasupra farfuriei. Chiar și cei din a doua încercuire! -Tocmai de aceea magister Comus, fiindcă au adormit cu toții, nu avem nici o dovadă a felului cum a dispărut corpul învățătorului evreu! -Și totuși această prezumpție a înmiresmării aerului ar fi cea mai plauzibilă! răspunse Comus. -Focuri s-au făcut magistre, însă nu avem nici o dovadă a faptului că aerul a fost înmiresmat cu ceva. Doar avansăm această idee. -Presupunând că soldații au stat în jurul focurilor, mireasma ar
PRIMUL FRAGMENT de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1686 din 13 august 2015 by http://confluente.ro/mihai_condur_1439453024.html [Corola-blog/BlogPost/373286_a_374615]
-
semn explicit cu mâna pe tăblia mesei. Mormântul a fost declarat proprietate a statului roman iar ancheta trebuie să stabilească cum s-a furat corpul acestui Iisus! Una din acțiunile la care s-au dedat răpitorii a fost aceea a înmiresmării aerului! E clar? spuse Comus Lucretius pe un ton foarte hotărât. Simbinacus își aduse aminte de faptul că procuratorul îi ceruse cam același lucru, adică necesitatea ca din declarații să reiasă că lucrurile s-au petrecut într-un anume fel
PRIMUL FRAGMENT de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1686 din 13 august 2015 by http://confluente.ro/mihai_condur_1439453024.html [Corola-blog/BlogPost/373286_a_374615]
-
gard câțiva plopi fără soț, a căror tânguire îmi va da de veste. Voi adaugă grădinii mele cu copaci și-un grațios măceș, ce, desi singuratic, vă încântă privirea cu valsul rozelor sale în ceasurile parfumate de seară. Și pentru că înmiresmarea văzduhului să fie deplină, am să plantez și un zarzăr înflorit, “fraged în lumina” și “ ceresc în mirare”, iar pentru a-i fi sprijin în gingășia să, am să pun, atâta cât va încăpea, si un colț din Pădurea Letea
Editura Destine Literare by Eliza Ghinea () [Corola-journal/Science/76_a_312]
-
pe zeu se Înfățișează ca și cum ar fi ascunse În umbraenigmelor și ridică mereu Întrebarea «de ce?», solicitând explicarea unei cauze. De pildă, de ce focul nestins, destinat cădelnițelor, este Întreținut aici șla Delfiț doar cu lemn de brad și de ce se fac Înmiresmări doar cu frunze de laur?5 O altă nedumerire - faptul că Moirele au la Delfi numai două statui, În timp ce oriunde altundeva se crede că ele sunt trei la număr. O alta - interdicția ca femeile să se apropie de oracol 6
[Corola-publishinghouse/Science/1931_a_3256]
-
printr-o cuprindere în transcendent, iar alăturarea metalelor nobile apotropaice dă naștere unei „hiperbole metalurgice” a statutului suprem. Îmbăierea în lapte constituie un ritual în sine (îndeplinit adeseori de moașe la naștere) și asigură „calea inițiatică” spre nemurire. Dublat de înmiresmarea cu flori de măr, simboluri ale frumuseții fecunde, gestul părinților conține toate sugestiile unei conștientizări a traseului magic ascendent pe care tânăra îl va urma. Faza preliminară a inițierii materializată de această pregătire excepțională s-a desfășurat în timpul profan, în
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
stihuiți în ceara ceții. Povestește-le fântână măștile caleștile ducând Doamna mea stăpână răni și taine surâzând tavernalilor de rând. Mă cheamă la cer părinții strânși la masa suferinții cimitirului de ger. Zăpada topește sfinții pânea frântă rar respiră dogoare/ înmiresmare și a vinului sudoare pâlpâie clipiri de lyră. Măria-sa maica bună - floarea paștei în furtună - mânile își împreună în năpăstuita sare și-n troienele amare subt stiharul învechit ochii ei străvăd un schit cum dintr-o cățuie suie vii
Duminica norilor by Horia Zilieru () [Corola-journal/Imaginative/16158_a_17483]
-
lumii „ca o mireasmă‐ntr‐o pădure”, cum spunea Arghezi, învățătoare a umanității, inițiatoare în cele esențiale ale cunoașterii. Nu întâmplător cea dintâi lună a primăverii, din vechime, o sărbătorește; nu întâmplător floarea de crin este lăsată să‐și defolieze înmiresmările la porțile caselor care au biruit iarna, unde Columba și neprihana iubitei așteaptă dezghețul pământului. Ei, mamei noastre, soției, celei pentru care omul (bărbatul) lasă casa părinților și întemeiază o nouă familie, înainte de toate, i se cuvine prinos de recunoștință
OMAGIU MAMEI by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/416_a_1073]