33 matches
-
folclorică Maria Șalaru este omniprezentă și încântătoare în respirația cultural artistică a Bacăului, ar fi o irealitate oglindirea ei ca artist exclusiv regional. Sigur că, dedată hărniciei și harului de a proiecta în universul audibil cântece prețioase, lăuntric și admirabil înmlădiate pe glasul ei, de mulți ani, participă la zidirea epopeei melodice, de frumusețe unică a acestui spațiu etnofolcloric moldovenesc, dar nu mai puțin, artista este înregimentată în garnizoana ultimei fortărețe asediate a culturii sătești românești și melosului popular și folcloric
MARIA ŞALARU. OFRANDE ARTISTICE URBEI SALE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 2283 din 01 aprilie 2017 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1491028087.html [Corola-blog/BlogPost/382777_a_384106]
-
închis al unei regiuni, ci pe întinsa pânză a vieții sufletești a oltenilor, cusută de secole, ochi cu ochi, din gândurile și trăirile strămoșilor și urmașilor Mariei Lătărețu. Fiecare cântec are poteca lui care spintecă de-a curmezișul sau se înmlădiază pe marginile unei întinderi geografice. Cântecele Polinei Manoilă curg ca un șuvoi de apă, curat, dulce și milenar, drept prin moșia inimii Gorjului. O Oltenie fără Maria Lătărețu e necrezută, dar o Oltenie fără cântăreața Polina Manoilă e o Oltenie
POLINA MANOILĂ, CÂNTĂREAŢA UNEI DRAGOSTE OLTENEŞTI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1038 din 03 noiembrie 2013 by http://confluente.ro/Polina_manoila_cantareata_aurel_v_zgheran_1383487162.html [Corola-blog/BlogPost/372280_a_373609]
-
a cântecului popular gorjenesc, un iscusit și talentat cioplitor în lemn, chiar a fost îndrumat și a lucrat într-un timp cu cel ce a înălțat din piatră coloana spiritualității românești, la Târgu Jiu. Pe scena de care-și va înmlădia de acum anii următori, până azi, încununați cu multe cuceriri, Polina Manoilă a pășit la cinsprezece ani, la Tismana, alături de formația Cooperativa „Arta Casnică”, la care a cântat și dansat. Tismana, vatră istorică și de pietate creștină, e un nume
POLINA MANOILĂ, CÂNTĂREAŢA UNEI DRAGOSTE OLTENEŞTI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1038 din 03 noiembrie 2013 by http://confluente.ro/Polina_manoila_cantareata_aurel_v_zgheran_1383487162.html [Corola-blog/BlogPost/372280_a_373609]
-
muzică populară, folclor din toate zonele tării, doine, romanțe, tango-uri, valsuri, muzică usoară. În inima ei cântă toate cântecele, cum cântă în pădure toate păsările, dar în glasul ei cântă numai ea! În glasul Adrianei cântă copilăria ei și dansează înmlădiat pe coloana visului adolescența, cântă fructele rumenitei maturități, dragostele ei, dragostele lumii toate, înalte până la pandantivii de nori albi ai cupolei lăuntrice, patimile ei și ale lumii zămislite la voia tulburătoarelor schimbări veșnice, ale lumii înrădăcinate întocmai de zbor, ale
ADRIANA ANTONI. CERUL ÎMPRUMUTĂ DE LA EA REFRENE ŞI TAPISERII de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1565 din 14 aprilie 2015 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1428991552.html [Corola-blog/BlogPost/367533_a_368862]
-
care pleca și anotimpului care venea... ivit din timp, din zare în zare cu palme albe de zăpadă împrăștiate pe câmpii, cu ghiocei albi, cu broderii de stele albe, cu lumini albe, cu berze albe... toate, albe ca doctorițele. Anotimpul înmlădiat din primăvară și vară, e alb, pur și frumos ca o doctoriță...! Prin gând, cărările fără pulbere trec una pe lângă alta, ca iarna cu primăvara ... ! Una venind, alta plecând printr-o viață ca o bucată de zăpadă. Cât de frumoasă
FUEGO, LACRIMĂ DE CÂNTEC de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 811 din 21 martie 2013 by http://confluente.ro/Aurel_v_zgheran_fuego_lacri_aurel_v_zgheran_1363920717.html [Corola-blog/BlogPost/349051_a_350380]
-
Oricând cântă pe scenă, ziua e în pragul primăverii, iar scena e un vast farmec sonor îngemănat cu solemnul și voioșia... Pășește pe ea ca pe o dușumea așternută cu macaturi înflorite, aduse din zestrea de acasă, de la Adjud, se înmlădiază cântând, ca o salcie, unduiește, cântând, brațele-i subțiri, firave, albe, într-o gestică de balerină, într-un zbor de libelulă cu elitre diafane! Totu-i levitație sufletească atunci când cântă Angela Gheorghiu! Aplauzele, pentru Angela Gheorghiu sunt voioase și deopotrivă
ANGELA GHEORGHIU. MUZICA, DULCE LINIŞTE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1472 din 11 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1420953325.html [Corola-blog/BlogPost/353206_a_354535]
-
a cântat doar cincizeci și ceva de ani, ci dincolo de ei, peste lume și viață, în durata infinită a ființei neamului românesc și a eternității munților! Spiritul Lucreției Ciobanu nu s-a stins pentru că e clădit în piatra munților și înmlădiat pe coloana culturii românești. Cu ceva timp în urmă, pe când lucram la revista VIP, vorbeam cu Lucreția Ciobanu, ca să o anunț că în ședința de redacție a revistei se hotărâse să i se decerneze un premiu. „Da”, mi-a spus
LUCREŢIA CIOBANU MÂNGÂIEREA CÂNTECULUI, SUS, PE FRUNŢILE MUNŢILOR de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1735 din 01 octombrie 2015 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1443704686.html [Corola-blog/BlogPost/381838_a_383167]
-
e drept! În jurul acestor cântece se creează un climat contra urechii și în slujba ochiului, prea abundent și prea frecvent. Dar, Anda Adam face dreptate și ochiului și urechii! Creatoare de atmosferă spirituală, are o voce de violoncel care se înmlădiază pe spirit, ca trupul în ochi. Ambele valențe ale artistei generează dificultatea de opțiune: vocea, sau forma? Ambele! Atât vocea, cât și frumusețea sunt în ce o privește pe Anda Adam un tot în funcționarea deplină a înzestrărilor sale artistice
ANDA ADAM VU DE DROIT de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1159 din 04 martie 2014 by http://confluente.ro/Anda_adam_vu_de_droit_aurel_v_zgheran_1393932976.html [Corola-blog/BlogPost/347640_a_348969]
-
și vaporoasă și deșteaptă). Zâmbește și mă contrazice ușor, dând impresia că nici că-i pasă de diferența dintre noi... Și poate că, într-adevăr: ce-i păsa ei ?!... Poate că-n astfel de momente, îmi place să cred, poetesa înmlădia în sinea ei versuri ce pot a fi ca cele scrise mai târziu, sub titlul: „Poate mă visează cineva”... Și nu se poate să nu știți și dumneavoastră, tăcuții mei cititori, o minunată poezie de-a ei. Iat-o, rescriind
AURORA BOREALĂ, ÎNTR-O SEARĂ LA CLUJ de RONI CĂCIULARU în ediţia nr. 2266 din 15 martie 2017 by http://confluente.ro/roni_caciularu_1489574197.html [Corola-blog/BlogPost/367711_a_369040]
-
să interzică tocmai cântatul?! Si uite cum viața mi le țese pe toate, aproape ca-n poveste, căci din tristețea substanței „Cântatului interzis” mi-a fost dat să mă scoată doamna Elisabeta, soția venerabilă a doctorului primului ministru, poeta pianului înmlădiat pe note. Și discut acum, la Tel Aviv, cu această doamnă, care are un anume fel de privire blandiană, în timp ce aud pianina din salonul Doinei Meiseles, aud în zumzetul scăzut de voci, una din Nocturnele lui Chopin, și sunetele (vorba
AURORA BOREALĂ, ÎNTR-O SEARĂ LA CLUJ de RONI CĂCIULARU în ediţia nr. 2266 din 15 martie 2017 by http://confluente.ro/roni_caciularu_1489574197.html [Corola-blog/BlogPost/367711_a_369040]
-
Cutina, Simona Păuca, Daniela Silivaș, Aurelia Dobre, Eugenia Golea, Gabriela Potorac, Eugenia Popa, Lavinia Miloșovici, Gina Gogean, Andreea Răducan, Sandra Izbașa, Maria Olaru, Ana Porgas, Diana Chelaru, Larisa Iordache... „Recuperarea” imaginii aproape unui deceniu (1981-1989) de frumusețe nerepetabilă a zburătoarelor înmlădiate în dansul vrăjitor de hermeline ale gimnasticii, adunătoare ale comorilor de medalii la competiții internaționale, olimpice sau mondiale, este această carte! Se cheamă „Performanță și prestigiu. O istorie a gimnasticii feminine românești” și a fost adusă de autoare la Onești
NADIA COMĂNECI. GIMNASTA BALERINĂ de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1047 din 12 noiembrie 2013 by http://confluente.ro/Nadia_comaneci_gimnasta_bale_aurel_v_zgheran_1384291707.html [Corola-blog/BlogPost/347232_a_348561]
-
atractiv, aceiași ochi plini de lumină, ca două bolți de cer. Neexcesivă în opinii, nu vorbește niciodată înainte să asculte, nu pune mai multe întrebări decât răspunsurile pe care le dă, nu are radicalitate în nimic, este civilizată și se înmlădiază, ca altădată în baletul gimnastic, pe discuție și respect față de cuvântul celuilalt. Andreea Răducan este cea de altădată, doar cu mai puțină nevoie de deschidere spre experimentare și risc, deoarece este matură acum și a învățat să câștige și să
ANDREEA RĂDUCAN. SPIRITUL NU TRECE... de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1108 din 12 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Andreea_raducan_spiritul_nu_aurel_v_zgheran_1389525129.html [Corola-blog/BlogPost/357443_a_358772]
-
mă gândi. Iubirea pură în mine și-are firea, tot în mine-i revenită. Zi și noapte fericită de-a fi însămi știu în tihnă. Grija mea fără odihnă-i să mă fac frumoasă mie. Vocea-n sus mi se-nmlădie ori coboară, rău și bine totu-i pur atunci când vine în albastra mea pupilă. Ca o apă imobilă, calmă, ce-n culori de seară munți răsfrânge, țărmul - clară - pe cei vii, și orice lucru. 1) Eu nu știu mai dulce
Un poem de Umberto Saba: Fuga a șasea (pe trei voci) by Ilie Constantin [Corola-website/Journalistic/7211_a_8536]
-
scena e în pragul primăverii, e un vast farmec sonor îngemănat cu solemnul și voioșia.. Angela Gheorghiu pășește pe scenă ca pe o dușumea așternută cu macaturi înflorite aduse din chivotul cu zestre de acasă, de la Adjud ; Angela Gheorghiu se înmlădiază cântând, ca o salcie; Angela Gheorghiu unduiește cântând, brațele-i subțiri, firave, albe, într-o gestică de balerină, într-un zbor de libelulă cu elitre diafane! Totu-i levitație sufletească atunci când cântă Angela Gheorghiu! Aplauzele pentru Angela Gheorghiu sunt voioase
ANGELA GHEORGHIU. MUZICA, DULCE LINIŞTE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1108 din 12 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Angela_gheorghiu_muzica_dulc_aurel_v_zgheran_1389564387.html [Corola-blog/BlogPost/359896_a_361225]
-
drumul unei vieți dăruite culturii și edificărilor istorice. În chipul cel mai prețios a fost și este strajă și în egală măsură, soldat luptător pentru dreptate și măturarea cenușei bolșevico-securito-comuniste, de pe oglinda istoriei noastre schingiuite, contorsionate, mistificate. Ce prilej poate înmlădia mai potrivit pe el o cuvenită minicronică a meritelor distinsei Marilena Rotaru, ca ziua sa de naștere care este 26 august?! E îngăduită, cel puțin anual, încununarea unei secunde pentru o activitate permanentă, an cu an, ceas cu ceas, în
MARILENA ROTARU de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 969 din 26 august 2013 by http://confluente.ro/Ooameni_dupa_care_raman_urm_aurel_v_zgheran_1377491534.html [Corola-blog/BlogPost/364963_a_366292]
-
fie privit, și este, ca o mirare față de întâmplările de azi și mai dintotdeauna, de a li se recunoaște prea târziu oamenilor, valoarea! Iubirea și recunoștința pe cât sunt de suple, pe atâta sunt și de elastice, încât s-ar putea înmlădia fără să doară, fără să crape, fără să ceară efort, pe inimile coloșilor cât muntele pe care îi au țara în artiștii ei magnifici. Dar, în adâncul invidiei cresc rădăcini nesmulse iar pizma și răutatea se revarsă în zăcătoarea inimii
FLORIN PIERSIC. RECHEMÂND SPECTATORII, ÎN NUMELE ACTORILOR DE LA FEREASTRA CERULUI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1113 din 17 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Florin_piersic_rechemand_spe_aurel_v_zgheran_1389968190.html [Corola-blog/BlogPost/365876_a_367205]
-
fie privit, și este, ca o mirare față de întâmplările de azi și mai dintotdeauna, de a li se recunoaște prea târziu oamenilor, valoarea! Iubirea și recunoștința pe cât sunt de suple, pe atâta sunt și de elastice, încât s-ar putea înmlădia fără să doară, fără să crape, fără să ceară efort, pe inimile coloșilor cât muntele pe care îi au țara în artiștii ei magnifici. Dar, în adâncul invidiei cresc rădăcini nesmulse iar pizma și răutatea se revarsă în zăcătoarea inimii
FLORIN PIERSIC. VA RĂMÂNE CONTEMPORAN VEACURILOR DE DUPĂ NOI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1272 din 25 iunie 2014 by http://confluente.ro/Aurel_v_zgheran_1403708060.html [Corola-blog/BlogPost/347428_a_348757]
-
poate fi în felul său la fel de elegant în mișcări ca un dansator? Pictorul îi va putea reprezenta la fel, el pune în valoare sentimentul sublimului în mișcări și la unul și la altul. Ritmul care le reglează mișcările și îi înmlădiază le scoate în evidență trăsăturile, aproape totul dobândește o valoare estetică. Ceea ce conferă armonie în mișcarea aripilor vânjoase ale vulturului sau aripilor fragile ale fluturilor este tocmai sensibilitatea privitorului iubitor de frumos. Grația zborului nu va fi percepută de un
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]
-
și Povestiri Patriarhale etc. Morțun Stella Cei mai mulți din oameni, pentru a se împăca cu sine, pornesc de la propriul lor suflet în judecata lumii exterioare. Un egoist per excelentiam expune, în manifestările vieții, ca factor principal egoismul absolut. Un pervers va înmlădia morala așa ca s-o identifice cu sufletul său. * peristyl = roată de coloane în jurul unui edificiu fronton = partea de sus și dinainte a edificiului, de obicei în formă triunghiulară. volute = ornament în formă de spirală la unele capiteluri. Capitel = partea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
sabășul lor de trecerea armatei, printre două rânduri de curioase gătite, cu părul lucitor de gaz și pomadă, plăcut surprinse de trecerea ofițerilor. Cum trecem de Lespezi, încep a rămânea în urma coloanei soldați osteniți, pe când șiragul lung și negru, se înmlădie după cutele pământului cu tremurătoare luciri metalice în soarele fierbinte. Doctorul răcnește la cei ce rămân șchiopătând în urmă, adaogă la răcnete o dialectică cazonă destul de înflorită cu metafore și comparații, apoi îi trimite la căruțele din urmă pe cei
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
14 August În ziua a treia, săturat de călătoria din ajun, odihnit îndeajuns, merg pe jos cu compania mea. Iar suim dealuri lungi și coborâm văi mari printr-o nemaipomenită arșiță. Drum nu-i. Mergem pe o cărare care se înmlădie deadreptul printre nesfârșite lanuri. Facem popasuri lângă niște hambare; soldații rămân pe miriștea dogorită, noi, ofițerii, ne tragem la umbra hambarului unde ospătăm cât avem și cum putem. Dar din asfințit nori negri urcă, cuceresc în scurtă vreme albastrul șters
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
Ț. Arghezi, scrisoare, 1903), norii învăluie luna "în barizuri din ce in ce mai negre" (Gală Galaction, În pădurea Cotosmanei), șerpii apar "încolăciți pe ramuri, ca lanțul iederii vicleni" (Alice Călugăru, Șerpii). La polul opus, vom găsi din belșug despletiri, răsfirări, destrămări, sfîșieri: Se-nmlădie salcîmii, ca plete despletite" (Traian Demetrescu, Noapte de vară), "sirene cu lungi plete despletite" (D. Karnabatt, Sirenele), "salcii despletite" (Mateiu Caragiale, Curțile vechi; Gală Galaction, "Mi-e dragă Nonora!"). O coloană de fum " Se despleteste-n șuvițe și cade respinsă
Secesionismul în literatura română (IV) by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Journalistic/18138_a_19463]
-
ele Mă-nsingura! a) Un rai pe ape (Lacul) Mă răcoream de tine, c-un lac întreg, în vară. Nu șerpii lungi și lucii, prevăzători spre seară, Ci nuferii din apă dormeau cu capu-afară. Pentru întâia oară peștoaice vinovate Se-nmlădiau sub valuri, se argintau pe spate. Nu ele, peștii numai săreau până departe. Iar trestia măreasă* tot timpul se-oglindea. Nu era vânt, dar toată ca mine tremura. Nu te-atingeai de mine, dar tremuram ca ea. Sub soarele în
Poeme Duble by Carolina Ilica () [Corola-journal/Imaginative/3809_a_5134]
-
Emil Brumaru ... Trupul ți-l vede, ba-l chiar strînge-n aripi La pieptul lui cu fulgi; tu vii cu plîngeri Că iar îți este greață și-un pic de sîngeri, înmlădiată-n tulburări secrete, Și degetele-s prinse în inele Atît de-nvăpăiate și de grele, De-abia le duci, te clatini, mori sub ele, Iar părul o ia razna-n raze calde, Fin împletindu-se cu cele de la soare, Piticii monstruoși
Ce întîmplări nevrednice de-un înger by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/8208_a_9533]
-
uită la ea și uită de frică. Era prima dată când o surprindea așa, când îi putea vedea sânii mici cât gutuile, și-i putea urmări mâinile clăbucite de săpun lunecând tot mai jos pe sidefiul pielii de scoică. Se-nmlădia răsfățată și înfățișarea ei era de fetiță crudă, care nu-și dădea seama de nimic, ca și cum nu s-ar fi întâmplat nimic nu era vorba de urmăritorii lui, de taică-su, tatăl ei, al Irinei, rămas acolo. De celălalt meșter
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]