465 matches
-
Secession, cu acoperișul din frunze de acant aurii, în cel mai autentic Jugendstil, unde Klimt... de fapt, Viena e guvernată de doi monarhi luminați care te urmăresc din toate vitrinele cu marțipan și lenjerie de damă: Klimt și Mozart. Căutăm înnebuniți o cartelă de telefon. Trebuie s-o găsim pe doamna Schaffhauser, atașat cultural la Ambasada României, organizatoarea Serii de poezie tînără românească din cadrul Institutului Cultural Român la Viena, ca să stabilim programul. Timpul trece, nervii ne sînt întinși la maxim. în
Șase poeți români în căutarea unui donator de sînge vienez by Nora Iuga () [Corola-journal/Journalistic/11218_a_12543]
-
tot, ce fel de ,cetățean" e scriitorul a cărui carte o deschizi. Așa făcînd, risc un portret din cîteva trăsături de condei. E, de bună seamă, un om al reperelor, al ,mitologiilor" ce pot să țină, în lumea care curge înnebunită, locul toiagului despărțitor de mări. De aici, preferința pentru trecut, acela pe care nu-l poți schimba, dar îi poți recunoaște, cu sentimentul că tot ce se va fi întîmplat, atunci, rău, s-a ,clasat" fără să împiedice prezentul să
Colaj din rame și coperți by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11295_a_12620]
-
poveste. O poveste frumoasă în care lucrează imaginația și simți că te îndrăgostești, dar nu știi niciodată de cine: de scriitor, de personaje, de poveste, de ceea ce este sau de ceea ce ți-ai dori tu să fie. Recunosc că sunt înnebunita după cuvinte, la fel cum recunosc că de foarte mult timp nu mai sunt îndrăgostită de acest București veșnic gri, murdar, comunist, îmbâcsit. În mod cert, relația mea cu Bucureștiul se metine din două motive: obișnuință și prietenii.Este o
Bucurenci + Bucureşti = LOVE by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82902_a_84227]
-
Domnului de la Mănăstirea despotului sîrb Irinej Zahumski, unde se poate ajunge doar pe apă. Aici ea aprinse a doua lumînare, pe ai ei, se apropie de Leandru, îl sărută și-l lăsă la mănăstire, iar ea vîsli singură pe Drim. Înnebuniți și osteniți, s-au despărțit pentru totdeauna încredințați că atingerea dintre ei nu este posibilă. Cînd Leandru debarcase cu lumînarea în mînă, slujba de utrenie era pe sfîrșite. Încă înainte să intre în biserică, observă că în mănăstire se desfășura
Milorad Pavic - Partea lăuntrică a vîntului by Mariana Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/14635_a_15960]
-
invadate de musafiri, viermuiala gălăgioasă a domnișoarelor care se zbenguie pe pouf, marea canapea rotundă din mijlocul încăperii. Salina, observă autoarea, suferă atunci o deformare optică, o anamorfoză, prin care fetele i se arată deodată ca o ceată de maimuțe înnebunite și, ca în orice anamorfoză cu sens, imaginea momentan deformată devine pentru personaj epifania unui adevăr profund și a toate cuprinzător: anume că lumea principilor sicilieni se pregătea să dispară nu doar de pe scena istoriei, ci și de pe cea a
Lampedusa văzut de români by Smaranda Bratu Elian () [Corola-journal/Journalistic/14081_a_15406]
-
actul de predare a mesajelor. Mâine - îi spune acestuia - presa franceză va publica mesajele. Veți decide singuri ce va însemna asta pentru imaginea URSS. Sau, mai aveți o soluție. Există în port un vapor care n-a ridicat încă ancora... Înnebuniți, ofițerii GPU telefonează la Moscova, se contrazic, își dau instrucțiuni unii altora. În cele din urmă, familia Simenon primește aprobarea de a pleca. Iar scriitorul ajunge, încă incredul, pe puntea vaporului unde consulul turc îl privește încremenit, ca pe o
Centenar Georges Simenon by Radu Ciobotea () [Corola-journal/Journalistic/14236_a_15561]
-
culcă pe umărul ei cu ochii țintă la trandafir. Senatorul îi cuprinse mijlocul, își ascunse chipul la subsuoara ei de animal de munte și se lăsă pradă groazei. După șase luni și unsprezece zile avea să moară în aceeași poziție, înnebunit și repudiat în urma scandalului public din pricina Laurei Farina, și plîngînd de furia de a muri fără ea. (din volumul Incredibila și trista poveste a candidei Eréndira și a bunicii sale fără suflet, în curs de apariție într-o nouă traducere
Moarte constantă dincolo de dragoste by Tudora Șandru-Mehedinți () [Corola-journal/Journalistic/15054_a_16379]
-
se pierduse în Atlantic. Pe vremea aceea mulți aviatori rămâneau la jumătatea Atlanticului. Cineva aprinse lumina și Delia plecă supărată de lângă pian, lui Mario i s-a părut o clipă că gestul ei surprins de lumină avea ceva din goana înnebunită a scolopendrei, o fugă oarbă pe pereți. Își deschidea și-și închidea mâinile, în pragul ușii, iar apoi se întoarse parcă rușinată, privindu-și cu coada ochiului părinții; îi privea cu coada ochiului și zâmbea. Fără surpriză, aproape ca o
O povestire inedită în românește by Tudora Șandru-Mehedinți () [Corola-journal/Journalistic/13372_a_14697]
-
dezinhibat al lui Ioan Pintea, departe de orice incursiune speculativă în teologie, respirînd o deplină normalitate a umanului. Nimic din agasanta poliție a virtuții din textele unor clerici cu păgubos exces de zel. "Ahtiat după valori culturale", pur și simplu "înnebunit" de poezia optzecistă, taxat el însuși, în calitate de poet, de către Laurențiu Ulici drept "un optzecist întîrziat", autorul vădește tactul de-a nu confunda valorile. Realizează, pe urmele lui Mircea Eliade, că harul divin poate fi implicat în orice valoare spirituală. Curiozitatea
Pietate și creație by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10493_a_11818]
-
lent, până când nu mai plutesc. Iar sufletul se ridică deasupra și începe să cunoască, prinde fulgerele din univers și le crește lumina. O pace albă pătrunde. Cineva îmi încălzește trupul nemișcat, părăsit. Cineva țopăie pe pieptul meu ca o pasăre înnebunită, în rit. Un magnet mă trage spre el cu forță enormă și cad spre inima mea întunecată, spre infime tunele ce tremură ca ierburile marine bătute de valuri eterice. Cad în explozii prin pădurea în flăcări. Trec podul invizibil. 21
Podul by Liviu Georgescu () [Corola-journal/Imaginative/5635_a_6960]
-
fără emoții și sentimente Fără gustul meselor noastre de sărbătoare Fără sufletul meselor noastre de familie Numai nutrețuri mcdonaldizate numai OMG-uri textualiste În curând ni se vor atrofia glandele salivare și papilele gustative Tocmai de aceea lumea aleargă acum înnebunită După făină integrală cu tărâțe După produse din secară orz și hrișcă aproape dispărute de la țară Dar cu desfacere de succes în magazinele bio Ca hrană strict organică ecologică Din rețetele naturiste care fac ca Formula AS Să se vândă
Profeția organică by Ion Zubașcu () [Corola-journal/Imaginative/6821_a_8146]
-
pe ei, îngroziți, plângându-se, strigând, gesticulând, vociferând, gemând, chemându-se unii pe alții, încercând să înțeleagă la ce au fost supuși și ce va urma. Cea mai bună comparație rămâne aceea a mușuroiului răscolit, din care miile de furnici înnebunite aleargă pretutindeni, încercând să se salveze și să salveze ceva din dezastrul pe care eu nu-l realizam încă în toată amploarea lui. M-am gândit imediat la Ileana și la copii, dar nu știam cum să fac să ajung
Aveți curajul să citiți ce urmează? by Mihai Cantuniari () [Corola-journal/Imaginative/6672_a_7997]
-
gropii, cuvântul se ridică vizibil: recunoașterea neamurilor, și se retrage înapoia faptei; 9. palidă mă întâmpină cu cele trei trupuri străvechi. Ce uzată mi-e fața! Ce fierbinte-i prima greșeală! Iau ultimele măsuri, dar din spate glasul mă invocă. Înnebunit, strâng în dinți uscații bulbi de asfodel luați din ofranda de deasupra, dar nu pot izbucni în strigăt: migrațiunea neamurilor mă trimite înapoi, în barcă! Ipoteza casei e o icoană aprinsă a minții, or călătoria o zdrențuită amintire a vizibilului
Poezie by Dumitru Velea () [Corola-journal/Imaginative/7102_a_8427]
-
înțeapă,/ răstălmăcește, e rugată să arate limba și ea contractă cu/ cu putere maxilarele, țipă ca din gură de șarpe,/ nu-și găsește locul. Îi miroase/ a mîl sălciu. A/ fost scufundată sub un strat de mîl sălciu? Își/ caută înnebunită sufletul...// Nu de multă vreme: cînd a/ surprins-o/ moartea, ea desfăcea niște păstăi de fasole” (Își cercetează mîinile, vîrfurile degetelor i se par mai subțiri). Avem a face așadar cu o abordare a experienței thanatice din unghiul unei mentalități
O tradiție eretică by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13135_a_14460]
-
o să fiu mare"). Își resimte ultragiată propria feminitate și are nostalgia exuberanței și a curajului inocent de când era fetiță: "Doar atunci, în era ana-giorgi-alin ai fost femeie / ai visat să cucerești armate de bărbați, / ai inventat orgasme puternice, senzații tari. / Înnebunită să crești, să fii mare, ai visat mașini / care să-ți pună părul la loc, un fel de foarfece pe invers, / doar să scapi de epidemia Chelbasan, / de Ana șleampătă și bleagă." Înaintea identificării cu destinul comun de femeie, a
Copilăria și complexele ei by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/12670_a_13995]
-
teroarea unor masoni români, nu le mai citez acuma numele, în Jilava, când li s-au luat les lettres patentes, diplomele... Vă dați seama, pentru ei era drama lor, era, cum să spun, era rațiunea existenței lor și erau absolut înnebuniți. Erau oameni fanatizați în felul lor. Pușcăria a fost mult mai variată, și imaginea, zic eu, ar trebui mai nuanțată. Dar momentan nu se poate demonstra pe larg și calm toate aceste realități. Deci, mă abțin și sper că, în
Adrian Marino:"Sunt un autor deviat, nu sunt critic literar" by Mircea Iorgulescu () [Corola-journal/Journalistic/11522_a_12847]
-
singur vis: să devină Gălățanu./ Ce Hagi, ce Vaștag, ce Patzaichin: ăștia au fost/ mici copii pe lîngă el!// Toată omenirea va visa să ajungă Gălățanu,/ să se îmbrace ca Gălățanu,/ să facă dragoste ca Gălățanu.// Toate femeile vor alerga înnebunite să se culce cu el,/ toți copiii lumii vor fi copiii lui./ Toată lumea se va chema: Gălățanu". A doua e versiunea negativă, masochistă, propunînd cu aceeași cuceritoare nemăsură un personaj patibular: "Mult curaj i-a mai trebuit lui să scrie
Cei șapte magnifici by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11811_a_13136]
-
în străduțele dosite a marelui oraș vezi aici totul e făcut din voci doar un pelerin simte da e adevărat trebuie să punem hățuri la nume-melpomene elpenor sau fecioare fiica lui tyyris sau copacul acela din turkistan sau booth care înnebunit bate tobele sau noaptea acea noapte de octombrie zile ploioase la assisi se vedea de pe terasă cum luna devenea din ce în ce mai veselă deci era o zi de vară când nimic nu era mai curat decât ochii tăi
Nu poți vedea curcubeul decât cu spatele la soare by Alexandru Dohi () [Corola-journal/Imaginative/14498_a_15823]
-
capetele subțiri, cunoscători plictisiți de toate doctrinele, de toate trecutele înțelepciuni", intelectuali, altfel spus. Capitularzi, aceștia "găseau o aromă iute și tare în acea dezlănțuire care îi ușura de povara gândirii". Marea primejdie sta însă în "prostimea nenumărată, vrăjită și înnebunită". Conducătorul cetății, Penteu, încearcă, în numele rațiunii, să se opună, să reziste asaltului, trece la acțiuni de reprimare, dar nu poate face nimic în fața nebuniei colective dezlănțuite. Și apropiații îl părăsesc, îi devin dușmani, se unesc împotriva lui pentru că toți sunt
Momentul literar 1945-1948 - Debutul lui Petru Dumitriui by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Imaginative/14652_a_15977]
-
neprevăzute/ unele proxime, altele-n cute/ largi flexibile moi/ apoi/ se preface-n/ păianjen cu ace/ eu bâzâi mă zbat/ păianjenul-pasăre pasărea-pirat/ se-apropie ezită/ pe urmă-ncepe, iute,/ (și cercurile se termină unul câte unul)/ să-și mănânce musca-nnebunită" (O pasăre-mi da ocoluri în zbor). Poetul însuși regresează într-o nebulozitate solemnă, pe scară nu doar genealogică ci și biologică: "Mă-mbrac în tăcere ca-n ultima lege/ a neamului meu/ din cețuri/ va veni seara și-un
Recitindu-l pe Ion Caraion by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10291_a_11616]
-
date deja existent. Volumul se deschide cu o sumă de "Lămuriri la un centenar" (cel al încheierii expediției Belgica), continuă cu scrisorile pregătitoare ale expediției, inserează apoi jurnalul propriu-zis, adaugă de asemeni fragmente din scrisorile lui Racoviță către părinții săi - înnebuniți, pe toată durata călătoriei, de dor, alarme false și incertitudini. Sunt reproduse și scrisori redactate la întoarcere, cele mai multe către Adrien de Gerlache; articole ale vremii din ziarul Adevărul; conferințe; scrisori din perioada 1928- 1939; glose de lectură și de documentare
Un film în 354 de pagini by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/17209_a_18534]
-
personajul supraponderal, care se precipită în apartamentul eroinei somînd-o să-i avanseze partea sa de bani și, în urma unei altercații, o ucide cu statueta buclucașă. Umorul negru - ingredient permanent al maestrului - intervine din nou, conducînd la o secvență antologică: asasinul, înnebunit subit, se autodenunță clamînd mulțimii că a acționat mînat de diavol. Pentru a nu ajunge iar la închisoare, bețivul trezit la cruda realitate arde biletul deopotrivă ghinionist, sub privirile iubitei sale conjuncturale, care nu-i știe necazul. Lydia Bailey (1952
Centenar JEAN NEGULESCO by Irina Coroiu () [Corola-journal/Journalistic/17251_a_18576]
-
unui poem, a unui amic solitar dintre aceia înălțându-se la cer prin înșurubare în păhăruț; razna te miri pe unde, repet; vai, mai rar, liber ca adiere de vânt subțire în oglinda paginii scrise, ci hulit în față propagandistic, înnebunit, umilit, într-un cuvânt patetic, dar „potrivit” à la Arghezi: răstignit; abia în cele din urmă, după ani și ani, slavă Domnului că în timpul vieții noastre, răzbind la lumină, încet, reînviat, slobod la gură, și iată, nu-i așa?, exprimându
Minima argheziană. Rugăciunea de la Gorj by Marian Drăghici () [Corola-journal/Journalistic/2483_a_3808]
-
vocea lunară a surorii prin noaptea sacră ceea ce aude călătorul întunericul în barca sa nocturnă în iazurile lunare printre crengi putrede și ziduri scorojite. Cel care delira este mort, străinul a fost îngropat. Soră a tristeții zbuciumate privește! O barcă înnebunită se îneacă sub stele chipul tăcut al nopții. Pentru că nu există poezie festivă, a spus cineva, căci poate numai despre timp și despre ireparabil se poate da mărturie. Și s-a mai spus odată (dar cine?, când?) că într-o
Ernesto Sabato - Abaddon exterminatorul by Tudora Șandru-Mehedinți () [Corola-journal/Journalistic/2529_a_3854]
-
rar, și atunci între cerul gurii și limbă se vedeau un fel de ațe ca sforile unei marionete. * 24 XII 1954. Curtea unei biserici. Trei cîini, dintre care doi încîrligați. Cel de al treilea execută pe lîngă ceilalți doi mișcări înnebunite, obscene, fără efect. Pe jos, umezeală înghețată, crăci uscate căzute din copaci după furtuna de ieri cu puțină zăpadă, mai mult vînt, un viscol sec, gol, uscat. Miros de plante putrezite, - izul avînd ceva din copilărie cînd ne jucam în
Note abandonate by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17024_a_18349]