492 matches
-
a-l considera un fenomen extraordinar. Putem să ne închipuim că bolovanul era un meteorit. Atunci, ce credeați voi că e un strigăt de agonie putea fi trosnetul meteoritului, care, având miezul incandescent, se strângea în apă. Așa cum șuieră fierul înroșit când se răcește brusc. Ramirín se ridicase în picioare. - Să știți, domnule, că eu l-am auzit foarte limpede, și pe atunci aveam auzul ca de iepure. Erau țipete de durere. Căutătorul de minuni a continuat să vorbească liniștit, fără
José María Merino (Spania): Căutătorul de minuni by Andrei Ionescu () [Corola-journal/Journalistic/14985_a_16310]
-
n-au putut auzi de la el nimic. De aceea atât guvernatorul cât și chinuitorii s-au înverșunat foarte împotriva lui încât, nemaiavând ce să-i mai facă, i-au lipit de părțile cele mai plăpânde ale trupului plăci de aramă înroșite. Acestea sfârâiau, dar el rămânea neînduplecat, neînfrânt și statornic în mărturisirea lui, răcorit și întărit doar de izvorul cel ceresc al apei vieții care Țâșnește din coasta lui Hristos (In. 8, 38; 19, 34)”. (Eusebiu de Cezareea, Istoria bisericească, cartea
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
să dea lupta pentru cununa însăși, au suferit acum din nou loviturile de bice obișnuite, târârile și sfâșierile fiarelor sălbatice și toate câte le striga și le poruncea un popor înfuriat, iar la urma tuturor, punerea pe scaunul de fier înroșit, de pe care trupurile lor arse răspândeau un miros de carne friptă. Dar nici în felul acesta păgânii nu s-au potolit, ci s-au înfuriat și mai tare, vrând să înfrângă cu totul răbdarea creștinilor, însă, ca și la început
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
nelegiuiți, era cu totul imposibil să mai arăți mulțimea nenumărată a celor cărora li sa scos mai întâi ochiul drept cu sabia și după aceea li s-a ars cu focul ori li s-a paralizat piciorul stâng cu fierul înroșit, după care îi osândeau să lucreze în minele de aramă ale Țării, unde conta mai puțin munca ce trebuiau s-o depună, cât mai ales maltratarea și chinuirea lor acolo. Cu neputință este și descrierea altor lupte, în care au
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
schimb, când se repezea furios și amenințător spre sfinții martiri, taurul nu mai era în stare nici măcar să se apropie de ei, ci dădea doar cu picioarele și cu coarnele în toate direcțiile. Și oricât a fost înțepat cu fierul înroșit ca să inspire furie și amenințare, totuși la îndemnul Providenței el se retrăgea înapoi fără să le facă nici un rău martirilor, încât asupra lor a fost nevoie să fie asmuțite alte fiare. Totuși, până la sfârșit, după aceste încercări îngrozitoare și de
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
printre maluri de zăpadă jegoasă, am vrut să dansăm singuri și să ne facem scandalul. dar ne-au prins cu băutură de-afară și ne-au dat afară. aplecați greu peste farfurie în bucătărie cu nasul în sos cu mîinile înroșite ce am vrut noi știam că o să vină odată pînă la urmă n-am așteptat decît toată viața. și o să vină o să vină spun ciocanele în fabrică spune nebuna spitalului vreți sarea pămîntului și n-ați așteptat decît toată viața
unter den linden by Ionuț Chiva () [Corola-journal/Imaginative/5676_a_7001]
-
Nimic nu are sens. Ce-am așteptat S-a întîmplat. Ce am visat E roșu, aici, în iarbă. Ninive Sexul meu intrînd, prietenos, În sexul tău. Mirosul pielii tale, de copil, Albastrele vene pe tîmple, alunițele de pe gît, Buzele brusc înroșite, respirația accelerată, Respirația ta dragă: Aerul ieșind cald din plămînii tăi Și îmbrăcîndu-mă într-o boare subțire. Mai îndepărtată decît Ninive și Babilon, Mai inaccesibilă decît Ophir și Palmyra! Fără speranță, fără speranță, fără speranță. Fără speranță: mîna ta-n
Poezie by Alexandru Mușina () [Corola-journal/Imaginative/6862_a_8187]
-
sobru, de nepătruns. Cuvintele-i veniră glaciale, cu o abia simțită ironie: - Iată oastea ta, sub regresia timpului! Etnologul simțea că i se pregătise ceva, dar nu bănuia ce anume. La apariția zorilor, putu să deslușească muntele înalt, ceața lui înroșită, ca o ciupercă otrăvitoare: dintr-acolo nu se elibera vreun elicopter, dar nici vreo rază. Totul părea să fi încremenit, cu excepția lui Stănchescu: - A venit momentul să o urmezi. Trebuie! - Pentru care motiv? - Cetatea se află în proprietatea mea. Îi
Condamnări by Marius Tupan () [Corola-journal/Imaginative/7893_a_9218]
-
tv rezultă că suntem în vremea Ignatului, adică se aude guițatul revoltat al unei porcine, după care vedem un concetățean arătând spre camera de filmat niște metri de cârnați vânjoși, vreo câteva șunci glorioase și, în prim plan, nasul său înroșit de ger din motive pomicole. 3. Ninge. Cade prima zăpadă și primii cerșetori înghețați de frig. Fulgii mari valsează grațios în ritmul unei muzici transmisă de Divinitate pe o frecvență PRO, aprobată și știută doar de CNA. 4. Pe majoritatea
Știri din vremea Ignatului... by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/13290_a_14615]
-
Constantin Țoiu dunarea, parlamentul țiganilor este alcătuit din persoane conturate cu fierul înroșit, precum, - citez pe sărite: Goleman, Cucavel, Burda, Parpanghel, Boroș, Guladel, Neagul, ș.a. acesta din urmă un fel de prim ministru care avea fire de a grăi batjocuri câteodată... Singurul care se arată sceptic în ce privește un stat țigan înjghebat la porunca
Tabăra țiganilor (II) by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/13385_a_14710]
-
Corina Anghel Contemplație Auzeam pasărea serii pe vîrful înroșit al pomilor - purta în ochi o lumină de lună. Abandon O ghilotină a frunzelor căzînd încet pe gîtul tău cel alb. Vedere de noapte Doar răsăritul lunii. Doi mesteceni prin care tîmpla aburește geamul. Insomnie Să fie dimineață iar! Prin
Poezie by Corina Anghel () [Corola-journal/Imaginative/13167_a_14492]
-
drum drept. Un Paște Fericit!”. Sau: “Să-ți fie viața pufoasă ca un cozonac, fără griji ca a unui miel, colorată ca un ou de Paști și luminoasă ca Ziua Învierii. Hristos a înviat!”. Sau: “Paște mielul fericit,/ Oul șade înroșit,/ De rușine s-a scumpit,/ Iar iubitul iepuroi/ Să-ți aducă euroi,/ Fericire, sănătate, mult noroc și spor la toate!”. Talentul românului de a manipula fiorul liric până-l apucă damblalele (pe fior, nu pe român!) se manifestă, desigur, și
Are românul talent… by Simona Tache () [Corola-blog/Other/21262_a_22587]
-
observații sarcastice ale autoarei apar mici oaze de poezie, bijuterii stilistice capabile să pună în evidență indiscutabilul talent literar al Adrianei Bittel: Am umblat fără noimă pe străzile vechi. Soarele expia pe fațade ocru, cenușii, gălbui, se filtra prin frunzele înroșite ale iederei ca prin palme bătrâne, cu sânge subțiat, și alina trandafirii arși de brumă din mici grădini deșirate între ziduri. }ipete de ciori rotite pe cerul sidefiu, încă în lumină paradisiacă, în timp ce jos, sub coroanele pomilor cu rădăcini în
Fustele lui Mitică by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/10088_a_11413]
-
asemenea procedee nu atât pentru pedepsirea condamnaților, cât pentru a-i speria pe ceilalți erau absolut normale. Judecăți În secolul al XII-lea, în registrul de la Oradea sunt consemnate mai multe judecăți ale unor locuitori din Banat și proba fierului înroșit purtat de unii împricinați, spune istoricul Ioan Hațegan, doctor în istorie. Pe 12 mai 1370, în Banat se va afla palatinul regatului, aceasta pentru a combate numărul mare al răufăcătorilor, fiind amintite 70 de nume din comitatele bănățene. În 16
Agenda2005-03-05-senzational2 () [Corola-journal/Journalistic/283287_a_284616]
-
execută sentința asupra unui individ acuzat de dublă crimă. Sentința sună extrem de ciudat pentru noi, cei de astăzi: „... să fie dus până la locul execuției din fața Porții Transilvaniei, pe drum să fie ars de două ori pe o parte cu fierul înroșit, apoi acolo tras pe roată... Să se izbească cu roata de jos picioarele, apoi întregul trup și după ce a trecut de la viață la moarte, corpul său să fie expus pe roată. Fărădelegi În istoria coloniștilor germani stabiliți în actualul cartier
Agenda2005-03-05-senzational2 () [Corola-journal/Journalistic/283287_a_284616]
-
Nimeni Nu Mai Avea Nici O Putere./ Din câteva case mărunte ieșeau aburi de fum./ vitele, în grajduri, nu-și mișcau decât trupul./ era timpul să vină întunericul cu pielea jupuita/ era timpul să vină noaptea plină de plăci de fier înroșit/ pe mîini ca niște șolzi/ era timpul să vină câinii și pisicile,/ arzând de vii printre alte animale./ eu eram călugărita care își distruge sexul./ au venit să mă chinuiască străinii slăbiți și rudele de sânge./ un vârtej de aer
Poezia dată la maximum by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/18098_a_19423]
-
vizând gazetăria politică a lui dintre ei prea repede autohtonizați, ale Lumii și ale Timpului”. Eminescu, au început încă din timpul Eminescu ca poet de geniu, numai „el Zăbava pentru comentariile vieții scriitorului. a fost în stare să arunce fierul înroșit eminesciene are întinse și pilduitoare Diplomatul George Apostoiu cu mâinile nude. Mânia lui Ahile este conexiuni cu alți contemporani ai prezintă furia lui Alexandru Lahovari un ive rsa lă , aș i j de rea aceea Poetului - Titu Maiorescu și I. L
Reevaluările post-decembriste, încotro? - marginalii critice -. In: ANUL 6 • NR. 8-9 (16-17) • IANUARIE-FEBRUARIE • 2011 by Marian Barbu () [Corola-journal/Journalistic/87_a_46]
-
de chihlimbar, șoptindu-le pătimaș la ureche: „Te iubesc... TE IUBESC... ești frumoasă...” De-aia și fug de mine. Înțeleg - nu-i ca atunci când le întinzi un pește. Înseamnă.... că le dorești, le invidiezi și le ameninți cu un ochi înroșit, cu gheare. O rândunică marină întoarce capul și se dovedește a fi o fată într-o haină argintie. Unghiile-i micuțe, făcute cu roz, frământă mânerul poșetei. E agasată, i se pare că merg prea aproape de ea, îmi detestă respirația
Inga Abele - Natură moartă cu rodie by Luminița Voina-Răuț () [Corola-journal/Journalistic/2418_a_3743]
-
cea de taină, Grădina Ghetsemani, sărutul lui Iuda..., cu o coeziune dramatică strictă și firească. Punerea în evidență a suferinței inocente a lui Isus pare că părăsește timpul ei de dinaintea anului 1 al calendarului și trece prin toate filele lui înroșite, din fiecare zi de Joi și în Vinerea Mare, an de an, timp de 2000 de ani. Sugestie, evidență? Ca și la Bach, centrul de gravitate al istorisirii stă în dialogul între Isus și Pilat. Răspunsul corului la întrebarea " Ce trebuie
BACH - 2000 by Ada Brumaru () [Corola-journal/Journalistic/16954_a_18279]
-
evadare în timpul istoric, favorizate de străzile cu iz arhaic ale Bucureștilor, se îmbină cu semnalele necruțătoare ale traiului curent: "De la gară am mers pe niște străzi ciudate, parcă din vremea fanarioților (Iordache Golescu, Turda), la Floreasca. Lacul scînteia ca fierul înroșit, copacii gravi, apoi după căderea soarelui, peste tot un albastru zgrunțuros și păstos în care ciorile pătrundeau greu. În fond, pe Jianu, autobuze galbene mari ieșeau și intrau în frunzișuri, sub antenele tremurătoare ale reflectoarelor de la Băneasa". De cele mai multe ori
"Spațiul dintre viață și artă" by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17070_a_18395]
-
El a fost solicitat de regele Ferdinand (la sfatul lui Ion I.C. Brătianu) să devină prim-ministru, însărcinat să trateze cu inamicul cunoscutul tratat de pace de la București. Asta pentru că o țară, mică precum a noastră, trebuie să aibă totdeauna, înroșite, două fiare în foc, folosindu-se de fiecare, după împrejurări. Din fericire, tratatul de pace încheiat de Marghiloman nu a fost niciodată semnat de regele Ferdinand, fiind, astfel, atins de nulitate și, la sfîrșitul lui 1918, România a putut relua
Oameni politici în discursuri by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16393_a_17718]
-
un hippy rătăcit la Jurilovca. Purta haine de doc bleu, cu pantalonii mai închiși la culoare, jos, decît restul docului, semn că-i ținuse mult timp răsuciți... Era pe la prînz. După slujbă, lumea luă masa ciocnind des pahare cu votcă înroșită. Nici măcar să zici că era acolo vreo veselie... În aer plutea ceva ca o mustrare. De căldura soarelui - că era pe la Paști și vremea se încălzise bine -, morunul răstignit începuse să se strice. Nici vorbă să taie cineva din el
Praznicul by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16102_a_17427]
-
copilăriei încă nevindecată, provocată de faptul că părinții s-au întîlnit doar pentru a o „concepe”, după care a fost „aruncată în lume și lăsată acolo” (ibidem). Tatăl s-a văzut „alungat”, iar mama „a învățat să lovească cu pumnii înroșiți”, ceea ce a fă- cut-o pe tînără să poarte „calvarul și umilința/ ca nimeni alta”, poezia fiind „tot ce nu au lăsat părinții” (ibidem). Astfel se explică factura discursului Clarei Mărgineanu, nu o dată încrîncenat, revendicativ. Săvîrșind eforturile unei obiectivări (ton de
Un discurs Revendicativ by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/2734_a_4059]
-
nu ca mine. El știa mai bine să mă dea cu capul de bancă și să mă umilească la fiecare lovitură, cu rânjetul scrâșnit de „mârlan împuțit”. Când ajungeam acasă, nu-mi scoteam căciula, ca să nu-mi vadă mama urechile înroșite și cucuiele. În ce privește imnul regal, am scăpat de chinul ă-ă-itului. Scârbit, domnul Fusulan a acceptat ca toți mârlanii care cântau precum măgarii să stea în spatele celorlalți și...să miște și ei din buze. Însă pentru toate chinurile îndurate cu acel
POVESTIREA DOMNUL FUSULAN-PARTEA A DOUA de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1742 din 08 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/381773_a_383102]
-
de ou era...de lemn...Truc vechi! Atunci urma o bătaie cu pumnii și cu ouăle de prin buzunare, de zburau albușurile și gălbenușurile, precum schijele proiectilelor. După asta, urma chelfăneala de la mama, când vedea în ce hal arăți. Urechi înroșite, păruială, palme la fund...Ce fericit eram!.. Așa ne apropiau de Dumnezeu părinții noștri în acele zile sfinte, spre disperarea lui Ucigă-l Toaca, ce se străduia să ne abată din luminosul drum. Ce nu făcea Ticălosul ca să ne ispitească
POVESTIREA CÂŢU-MÂŢU (PARTEA-NTÂI) de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1549 din 29 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377171_a_378500]