85 matches
-
luminii i-ar încălzi degetele. ÎNCÂT Omul e atât de neștiutor, dar mai ales - hazliu sau poate - iresponsabil încât poate spune orice, spre exemplu: nemurire. TRUC în lanul de grâu dintr-un pulverizator de frizerie fotograful stropește câțiva maci - ...îi înrourează.... GLEZNE Ce scurtuțe piciorușele vrabiei - o picătură de rouă i-ajunge la glezne. MILA 23 Fluturând din vâslă lipoveanul apără de pelicani peștele din barcă. AȚIPIT Fluture ațipit se plimbă cu ușa închisă - deschisă a căminului cultural. MONASTICĂ Spre chindie
Poezii by Leo Butnaru () [Corola-journal/Imaginative/6733_a_8058]
-
în liliacul din fereastră, în albul rochiei de mireasă, în cântecul albăstrui al mierlei spre seară, în blândul ochi al mielului, în zâmbetul pruncului, Doamne, Tu care Te îmbraci în milă, în mâna mamei pe fruntea copilului, în ochii tatei înrourați cu lacrimi în cuvintele Psaltirii, în vâsla ucenicilor, în mătăniile sihastrului, în casa melcului, în inima Maicii Tale pururea rugătoare, Doamne, Tu care Te îmbraci în lumină, în șoapta candelei, în pleata crinului și a îngerului, în raza soarelui din
Poezie by Liliana Ursu () [Corola-journal/Imaginative/7782_a_9107]
-
adormit cu televizorul deschis ultima imagine înaintea somnului un bărbat în macferlan galben acoperindu-și fața cu palmele dar îndeajuns ca printre degetele ușor evazate să-i poți vedea totuși tapiseria. regele numai în cămașă și desculț alergând prin iarba înrourată printre cadavre și noduri de lână jumătate om jumătate ceață văzut ca printr-o foarfecă în genunchi lângă trupul neînsuflețit al prietenului de o viață. au petrecut cândva doar ei doi pe un țărm de mare o noapte întreagă n-
Poezii by Ion Mircea () [Corola-journal/Imaginative/7829_a_9154]
-
mana deniei cerșind și argintul din alint duh ceresc a întrista că și ea născu un Fiu și văzu cu văzul Lui izbăvirea neamului primenit în trupul viu fiică i-a fost pe când El în Tatăl duh era și zidind înroura prorocirea pe pământ dulce Mamă l-a purtat prunc în pântec chiparos râvnă sânge carne os cu golgotha împăcat veac în veac i se cuvin brățara troițelor înnoptatul nunților chivot și graal vergin la răscruci un iconar pe-al deșertăciunii
Maica florilor de măr by Horia Zilieru () [Corola-journal/Imaginative/14250_a_15575]
-
fum dăruitor Securea de umbră prin apele somnului curgându-mi alinătoare din tălpi până'n creștet o secure de umbră subțire spintecă fără milă șuvoiul de vise străluminarea lui pieritoare nici un înger n'a stat pavăză pierzătoarelor treceri pe fruntea înrourată de zorii de ziuă străluce frunza uitării Sub luna neagră prin strâmtorile timpului la apa nenumită vin strigoaiele să se scalde în farmece tulburi în bătaia lunii negre aripate de spaimă cad păsări sinucigașe să acopere umerii și să învăluie
Poezie by Alexandru LUNGU () [Corola-journal/Imaginative/14952_a_16277]
-
focului discretă cum e luna la pătrar să luminez așternutul cu gust de piersică și sare până când dimineața firul și-l toarce tras din coama nopților pârguite de plăceri Dacă aș mai fie cea de ieri ți-aș respira lâncezeala înrourată de patimi și șoapte până când din inima noptii se recită ziua într-o cafea amară satisfăcut ai spune bună femeii în care te-ai adăpostit înainte de a reîncepe istoria cotidienelor treburi. Citește mai mult Dacă aș mai fi cea de
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/380557_a_381886]
-
l-au ajutat efectiv la construcția casei, cu muncă, materiale,când a fost cazul și cu bani, uneori cu alimente, dar cel mai mult, cu acea dragoste și căldură sufletească, de care toți avem nevoie. Paginile acestui jurnal mi-au înrourat ochii de bucurie când domnul Ștefan Jurja, căpitanul-erou din războiul de pe Nistru, mi-a revelat calitățile sufletești ale românilor simpli, care știu să-și ajute frații la greu, contrar denigrărilor cu care ne potopesc „frații” noștri europeni. Totuși, nu pot
ÎNTRE TRĂDARE ŞI PATRIOTISM de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1522 din 02 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382720_a_384049]
-
și ecoul ei.“ (caracal sighișoara mea). lumină, încet este o antologie binevenită pentru cunoașterea și (re)interpretarea critică a unui poet insuficient valorizat în peisajul liric românesc. Poezia lui Marian Drăghici are, încă, izul ierbii proaspăt cosite într-o dimineață înrourată de vară.
Nostalgia Euridicei by Gabriela Gheorghișor () [Corola-journal/Journalistic/2731_a_4056]
-
legănăm de cuvântul marii treceri, rostind împreună cu cel „frumos ca umbra unei idei”: „M-am legat de cuvânt... / ... ca și cum s-ar naște din mine ființa. / M-am legat de cuvânt... (Legarea de cuvânt) - slăvitul, cuvântul cel care înscrie taina clipei înrourate de har pe-o treaptă de hotarnic hrisov, ce vrutu-l-am hristic. Întru amintirea lui NICHITA, se cade a nu uita că pentru el prietenia este mantie-nstelată cu învăluiri siderale: „De câte ori mă gândesc nu am dreptate; / numai când înverzesc am
O RAZĂ STRĂLUCIND! NICHITA STĂNESCU [Corola-blog/BlogPost/94078_a_95370]
-
totuși...lângă mine... XXXII. VALENTINE"S DAY, de Viorel Vintilă, publicat în Ediția nr. 1141 din 14 februarie 2014. Iubito astăzi este ziua noastră ziua îndrăgostiților de ziua noastră draga mea îți ofer un trandafir cu petale mari și roșii înrourat de parfumul dragostei mele eterne din a cărui petele se prelinge roua iubirii iubirea care ne-a unit pe veci destinele... și îți mai dăruiesc ceva - inima mea te rog să ai mare grijă de ea să o păstrezi pentru
VIOREL VINTILĂ [Corola-blog/BlogPost/378012_a_379341]
-
că a pus mâna pe ea, fuge, se ascunde!”- îi zic eu. “Știi că ești deștept și ai dreptate! Eu fug demult după ea, zise ea, lăsând cartea jos și ridicând ochii spre mine, niște ochi mari, speriați, cu genele înrourate de lacrimi, să-ți spun și ție istoria vieții mele, începu ea să mi se destăinuie, mama mea a fost turcoaică, da, da, turcoaică get-beget, poate de-aici vine neliniștea mea atât de tulburătoare, m-am întâlnit cu Deleș la
ÎNGERUL CARE A CĂZUT DIN PARADIS -FRAGMENT-CONTINUARE de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1716 din 12 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/378228_a_379557]
-
Hristosul Daciei Mari, cu sublima atitudine a Ortodoxiei hristic-universale. În permanenta convorbire cu sufletul său ales, el a binecuvântat cu Dumnezeu, s-a împărtășit cu Neamul său cel drag, s-a răsfățat în poala Creației divine a naturii, s-a înrourat cu mireasma Duhului Sfânt în polenul geniului creației sale, s-a ctitorit în luceferii profetismului pelasgo-hristic, s-a asumat testamentului iubirii evanghelice îndârjindu-se pentru a-i păstra demnitatea dacoromânului, luptând pentru a-i împlini menirea sa cultural-religioasă, suferind pentru
Cinstirea Fecioarei MariaI în slova marilor poeţi creştini [Corola-blog/BlogPost/93237_a_94529]
-
Dependenți, Depresivi, Sinucigași... și după paradisiaca livadă de cireși, prin care mă lăfăiam (cărările erau dungate de șopîrle) pe la 5-6 dimineața, ascultînd la tranzistorul cumpărat de la chioșcul interior al spitalului, ca Grobei, muzică ușoară. Transmiteam, pe mobil, SMS-uri pure, înrourate de senzații, zgubilitice, lui Lucian Dan Teodorovici, care m-a rugat insistent să nu mai fiu atît de matinal. Mi se pare că bat cîmpii. Să revin! Să nu mint, am avut pauze în scris de ani de zile, nedorite
Emil Brumaru:"Aș citi trei sute de ani... Iubesc cărțile ca pe femei" by Dora Pavel () [Corola-journal/Journalistic/9336_a_10661]
-
la bucată. Libertatea se întâmplă acolo unde gândul se rostogolește după bunul plac al memoriei. Gândurile nu lasă urme-n zăpadă. Nebunia este compatibilă cu orice formă de libertate. Terapeutul implantează elanuri convergente spre o trezire lucidă, scurtcircuitând memoria; subconștientul înrourează gândirea cât să amăgească diminețile. Memoria trage cortina după fiecare infuzie de lumină. (Se face noapte.) Petru trăia într-un prezent infinit. În jurul patriei sale, creștea zidul. Starea de absență fecunda absolutul între două maxime. Petru, un zero irecuperabil. 42
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
părinte! Nimic mai confortabil decât o moarte în care le primești pe toate de-a gata: Într-un tablou alb-negru, bunica se lasă îmbrățișată pe marginea mormântului, fotografia încă mai miroase a seu ars și tămâie. De 8 ani, bunica înrourează tufa de liliac. Ar fi trebuit să se simtă învingător, l-a scos pe doctor din luptă cu propriile arme; mâine, cine știe ce terapii din Evul Mediu va trebui să mai suporte. Singura dispoziție pozitivă în cabinetul acela, plin de mucegai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
sau nu, ajunge expertă În scenariile mirării. Se pricepe de minune să intre În jocul uimirii, al uluirii și al perplexității... Și să-și revină Îndată, Împrospătată de surpriza contemplării insolitului. Sufletește, frumoasele se mișcă liber, iar această libertate le Înrourează și cu inteligență. E istețimea fermecătoare a gesturilor mărunte, nu a mizelor capitale. „Frumoasă și proastă“, am decre tat cîndva Într-un poem, Însă acolo aveam sub ochi nu frumusețea, ci estetica mecanică a unei imagini corporale. Dar splendoarea feminității
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]
-
sabia cu care s-a însemnat mishima vioara lui bacovia abacul lui hlebnikov prăjituri de proust inima lui panait istrati marea barbă a lui walt whitman ca o cale lactee îmbrățișând firul de iarbă inelul de logodnă a lui kirkegaard înrourate cu mărgelele de sticlă a lui hesse laurul înflorit din patul lui kiropol polonicul cu care brumaru culegea roua de pe pulpele fecioarelor limba lui canetti în ulei de măsline piese de șah găsite în capul lui iova fruntea ridată a
Eternitatea e o amintire by Alexandru Dohi () [Corola-journal/Imaginative/16353_a_17678]
-
Ce-i prea mult, nu-i prea bine!”. Nu mai știu dacă animalul plecase sau eu adormisem. În altă zi am rămas singură în cabană, ceilalți au plecat în drumeție pe serpentinele munților. Am privit muntele, am pășit prin iarba înrourată sub privirile brazilor și sărutul cald al soarelui dimineții, am privit cerul, cei câțiva norișori plimbăreți, m-am rugat... și m-am bucurat de aerul pur, de razele din ce în ce mai calde ale soarelui. Seara am privit îndelung apusul grăbit al soarelui
CALEA ÎNTOARSĂ de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 2028 din 20 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382552_a_383881]
-
un mic schimb de călători, unii coboară, alții urca, Plecăm . Îmi arunc ochii spre ceas, 10,45.Ne îndreptăm spre Râmnicu-Vâlcea, trecem Dealul Negru, pe serpentine.O ceață densă, lăptoasa, veșnică pe aici, se înălțase, lăsând pădurea și iarbă înaltă înrourate... Începe o ploaie fumurie, deasa. Intrăm parcă pe tărâmul interzis al vreunui personaj malefic. Dealul Negru , un spațiu din care-mi doresc să ies cât mai repede. Trecem și de Vâlcea și o pornim la drum spre Sibiu, pe Valea
ROUA ȘI ROAA de FLORICA PATAN în ediţia nr. 2231 din 08 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/383493_a_384822]
-
Acasa > Strofe > Simpatie > CĂUTÂND-O PE "EA"... Autor: Maria Luca Publicat în: Ediția nr. 1876 din 19 februarie 2016 Toate Articolele Autorului Venea pe drum în fapt de seară Venea un biet pribeag Cu ochii triști, înrourați De-al anilor șireag... El se oprea din când în când Privind în depărtare De parcă auzea ceva: O vece, o chemare... Iar când prin dreptul lui trecea Un alt drumeț, târziu, O întrebare se-nălța Din sufletul pustiu: "N-ai
CĂUTÂND-O PE EA ... de MARIA LUCA în ediţia nr. 1876 din 19 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382933_a_384262]
-
și decolorate, câteva biete flori, culese de pe maidanurile și din răzoarele grădinii copilăriei mele. Lung, privesc spre ele ochi-mi îmbătrâniți. Să fie iluzia pe care o dă oboseala căutăturii, ori e de vină stropul de umezeală ce mi-a înrourat genele, că veștedele flori încep să prindă iar culoare, miros, frăgezime? Le-am presărat așa, înviate și reîntinerite, în aceste pagini. Cine știe? Mă ispitește nădejdea nesăbuită că în sufletul câtorva puțini, vor putea trezi o fărâmă din gândurile și
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/92465_a_93757]
-
nouă. O muscă mare, păroasă și verzuie, venind tocmai din îndepărtatele ținuturi ale Iudeei, a reușit să purceadă printre perdelele patului în care odihnește trupul cilindric al spătarului Vulture și, prăfuită, vlăguită de drum, s-a așezat pe fruntea înaltă, înrourată de somn a înaltului sol moldovean. Deși la capătul puterilor, musca mai rămâne câteva clipe încordată, atentă, gata-gata să-și ia zborul. Omul însă doarme liniștit; stânca nasului se înalță drept, traversată oblic de șanțul unei cicatrici; la poalele ei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
ca niște vițeluși în ochii mei de aur, sexul mă linișteșteee!!!... Haaaideți, doamna Loredana... de pe scaunul ei de nuiele, Neli se roșise de mai multe ori până acuma și, când aude ea de centimetri, fața frumoasă, fără un rid, se înrourează vizibil, Neli se oprește din împletit funia de ceapă, haideți, doamna Loredana, că nu vă cred, multe le-ați exagerat, le-ați ambalat așa, ca pentru mine și pentru cununa de ceapă. — E ora adevărului, parcă așa ne-am înțeles
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1975_a_3300]
-
în taină Cerul, De ți-e mai bine-acolo Sus... S-a dezlegat atunci misterul, Că stai cu-apostolii cu Mielul Și-n deget ți s-a pus inelul Și o coroană ți s-a pus. Iar eu cu ochii-nrourați spre zare, Te-aud cum îmi cîntai duios. Și dragostea ta foarte mare Și bună fără-asemănare, Aievea parcă îmi apare , Cu chipul tău cel mai frumos. Eu știu că îngeri te chemară, Deaceea ultim ai zîmbit. Și dragostea ți-o
MAMEI MELE de LUCIA TUDOSA FUNDUREANU în ediţia nr. 1150 din 23 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362548_a_363877]
-
Delicatete > VALENTINE"S DAY Autor: Viorel Vintilă Publicat în: Ediția nr. 1141 din 14 februarie 2014 Toate Articolele Autorului Iubito astăzi este ziua noastră ziua îndrăgostiților de ziua noastră draga mea îți ofer un trandafir cu petale mari și roșii înrourat de parfumul dragostei mele eterne din a cărui petele se prelinge roua iubirii iubirea care ne-a unit pe veci destinele... și îți mai dăruiesc ceva - inima mea te rog să ai mare grijă de ea să o păstrezi pentru
VALENTINE S DAY de VIOREL VINTILĂ în ediţia nr. 1141 din 14 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/364072_a_365401]