5 matches
-
în funcție de reprezentanții ei străluciți, care ar putea alcătui, și ei, aidoma celor din veacul XX, o falangă de aur rămasă în istorie. Ce a dorit Mariana Cristescu în această frumoasă demonstrație de înalt profesionalism jurnalistic? Desigur, nu gloria de moment, înseilată pe o copertă ori titrată într-un jurnal, fie el și cotidian. A dorit să semnaleze semnele veacurilor care s-au încrucișat, cu doar câțiva ani în urmă, semne prea puțin prielnice culturii, dar care s-au impus în pofida vitregiilor
PAŞI DE ISTORIE INSTANT de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 306 din 02 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Pasi_de_istorie_instant.html [Corola-blog/BlogPost/348972_a_350301]
-
făptura aceasta galactică e și sursa inconștientă a cărei proiecție multiplicată umple spațiul Poeziei lui Eminescu: făcută strict dintr-o materie „siderică“ și venită tot din „tărâmul palorilor veșnice“, ea reprezintă o stea-înger primordială, din care se vor isca acelea înseilate în marele lui studiu eminescian.) Conform descoperirii lui Jung, „fiecare bărbat poartă cu sine imaginea eternului feminin, nu imaginea unei femei anume, ci a unei femei în genere“. Or, cum am mai arătat, „nelumeasca făptură“ ce stăruie în mintea celui
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
Ecouri argheziene, minulesciene, bacoviene etc. se întâlnesc în mod obișnuit; poezia cu care se deschide primul număr se intitulează Psalmii unui analist, alta e o „rugă”, iar sub titlul Pagini nouă și cu un semnificativ moto din poemul Stihuri este înseilată o seamă de „note” ce constituie una dintre primele prezentări integral elogioase referitoare la universul poetic arghezian, așa cum se contura el după 1910. Tonul uneori ditirambic poate șoca, dar intuițiile pe care le reflectă acest patetic „cult” arghezian, într-un
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287096_a_288425]
-
Căpitanul Străjescu (Biblioteca „Căminul”, f.a.) de Petre Locusteanu, pe care am recitit-o recent, pune în evidență paradoxul că, în unele cazuri, insuccesul nu elimină, ci, dimpotrivă, întreține egolatria. Poet în vîrstă, dar încă nelansat, Lăptucă (botezat astfel din cauza pletelor „înseilate cu bumbac alb de cusătoreasa harnică: vremea”) își explică situația sa literară ca fiind o consecință a celor mai notorii scriitori din epocă, mai exact de dinaintea Primului Război Mondial. Vii sau morți, toți au defecte de care el a fost iertat. Victor
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
totuși nici o atracție pentru Palestina, unde dealtfel convorbirea între un evreu excursionist și unul local se desfășură în chipul cel mai neprevăzut ostil. ROMULUS DIANU Romanele lui Romulus Dianu (Nopți la Ada-Kaleh, Adorata) sunt scrieri de magazin ilustrat, croite și înseilate rapid, dar cu tehnică franceză și un anume umor blazat care le pune adesea asupra industriei lui Cezar Petrescu. SERGIU DAN Înrudită e și manufactura lui Sergiu Dan (Arsenic, Surorile Veniamin), cu ceva mai multă semnificație psihologică. În Arsenic, bunăoară
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]