7,662 matches
-
patul mare, alb și rece al secției de psihiatrie...mai era ceva, trebuia să mai fie ceva.. da, scria ea mai departe în jurnal: ,, Îmi dăruise o carte, ,,Cordun’’, nu o citisem niciodată, o păstram ca pe ceva sfânt pentru însemnarea de pe pagina unde se scriu dedicațiile, erau vorbe frumoase, de alint, dar totul fusese sfărâmat pe nedrept...’’ Ana se oprise din citit și se gândea la ea însăși, când avea probleme nu scria, dar mergea la bunica, sta cu capul
ROMANUL DIANEI -CONTINUARE de GIGI STANCIU în ediţia nr. 1885 din 28 februarie 2016 by http://confluente.ro/gigi_stanciu_1456635783.html [Corola-blog/BlogPost/384767_a_386096]
-
înainta alăturat referatul medicului curant al acestui penitenciar cu privire la starea sănătății a deținutului criminal de război Vulcănescu Mircea din acest penitenciar". Referatul lipsește din dosar, în schimb pe contrapagina unei note din 20 iunie 1947 am descifrat cu lupa câteva însemnări cu creionul, probabil ale medicului închisorii. Ele consemnează înrăutățirea stării sănătății lui Mircea Vulcănescu, în trupul căruia tuberculoza (în primul rând) va face ravagii pe tot parcursul detenției pînă la moartea survenită în 1952. Aceste însemnări medicale sunt: , Tensiunea 17
IN MEMORIAM – ÎMPLINIREA A110 DE ANI DE LA NAŞTEREA SA ÎN PĂMÂNTUL NEAMULUI ROMÂNESC – MIRCEA VULCĂNESCU (03.03.2014) ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1258 din 11 iunie 2014 by http://confluente.ro/Stelian_gombos_1402470546.html [Corola-blog/BlogPost/371082_a_372411]
-
descifrat cu lupa câteva însemnări cu creionul, probabil ale medicului închisorii. Ele consemnează înrăutățirea stării sănătății lui Mircea Vulcănescu, în trupul căruia tuberculoza (în primul rând) va face ravagii pe tot parcursul detenției pînă la moartea survenită în 1952. Aceste însemnări medicale sunt: , Tensiunea 17 1/2 - 10, slăbire progresivă - a pierdut 40 de kg, stare de debilitate extremă, tremurături ale degetelor, exoftalmie, tahicardie - puls 90 în repaos. Necesită examen metabolism bazal, regim adecvat". Nimic oficial decât aceste însemnări pe un
IN MEMORIAM – ÎMPLINIREA A110 DE ANI DE LA NAŞTEREA SA ÎN PĂMÂNTUL NEAMULUI ROMÂNESC – MIRCEA VULCĂNESCU (03.03.2014) ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1258 din 11 iunie 2014 by http://confluente.ro/Stelian_gombos_1402470546.html [Corola-blog/BlogPost/371082_a_372411]
-
1952. Aceste însemnări medicale sunt: , Tensiunea 17 1/2 - 10, slăbire progresivă - a pierdut 40 de kg, stare de debilitate extremă, tremurături ale degetelor, exoftalmie, tahicardie - puls 90 în repaos. Necesită examen metabolism bazal, regim adecvat". Nimic oficial decât aceste însemnări pe un colț de pagină. Deținutul Mircea Vulcănescu, aflat în arest preventiv de un an, va trebui să-și poarte crucea pînă la sfârșit. Cu tot cu boala necruțătoare. Ce ne spun mai departe documentele din dosarul de penitenciar Mircea Vulcănescu aflat
IN MEMORIAM – ÎMPLINIREA A110 DE ANI DE LA NAŞTEREA SA ÎN PĂMÂNTUL NEAMULUI ROMÂNESC – MIRCEA VULCĂNESCU (03.03.2014) ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1258 din 11 iunie 2014 by http://confluente.ro/Stelian_gombos_1402470546.html [Corola-blog/BlogPost/371082_a_372411]
-
Acasa > Literatura > Comentarii > SUB SEMNUL LUI ȘAPTE Autor: Elisabeta Iosif Publicat în: Ediția nr. 795 din 05 martie 2013 Toate Articolele Autorului Elisabeta IOSIF SUB SEMNUL LUI ȘAPTE Însemnări fugare "Grupul celor 7", cu numărul 7 (!), conturează în acest volum un simbol totalitar dar și în mișcare, desemnând, într-un fel "harurile minții". Aici, "Arta nudului" îmbină literatura cu arta într-un număr considerat sacru: "O zicală spune, că
SUB SEMNUL LUI ŞAPTE de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 795 din 05 martie 2013 by http://confluente.ro/Sub_semnul_lui_sapte_elisabeta_iosif_1362497893.html [Corola-blog/BlogPost/345593_a_346922]
-
sunt ilustrate cu imagini (color) inedite cu locurile în care savantul român și-a purtat pașii de pe un continent pe altul. În opinia doamnei Marinela Preoteasa „Scriitorul și omul de știință Florentin Smarandache, (...) este permanent pe drumuri cu carnețelul de însemnări în buzunar. Este un ambasador autentic al inteligenței și talentului românilor...” În continuare, autoarea susține că domnul profesor este „ o onoare și o binecuvântare pentru România și pentru toți românii, din toate punctele de vedere... Un ambasador de neînlocuit pentru
UN SAVANT ROMÂN PE SCENA ŞTIINŢEI MONDIALE de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 768 din 06 februarie 2013 by http://confluente.ro/Florentin_smarandache_un_sav_ion_nalbitoru_1360171788.html [Corola-blog/BlogPost/351757_a_353086]
-
focalizează energia scriitoricească cu toată paleta de instrumente pe frământările sociale care au rezultat sau au precedat aceste evenimente provocatoare de destin. Volumul în cauză a rezultat din cooperarea eroului cărții, care a lăsat moștenire copiilor săi și urmașilor câteva însemnări despre evenimentele trăite, cu scopul de a restitui adevărul asupra acestor frământări dramatice trăite în mediul sau de viață - ca intelectual și apoi militar-patriot. Volumul Regăsirea înstrăinării, semnat de fiul eroului cărții, scriitorul Mihai Știrbu, a apărut la Editura PIM
AUTOR MIHAI PASTRAGUS de MIHAI ŞTIRBU în ediţia nr. 241 din 29 august 2011 by http://confluente.ro/Despre_regasirea_instrainarii_autor_mihai_pastragus.html [Corola-blog/BlogPost/345713_a_347042]
-
a rămas Țiganiada care cuprinde o critică usturătoare și un protest îndrăzneț împotriva asupririi feudale. Titlul complect al operei sale literare de excepție este :Țiganiada sau tabăra Țiganilor, poemation eroi-comico-satriric, alcătuit în douăsprezece cântece de Leonachi Dianeu, îmbogățit cu multe însemnări și băgări de seamă, critice, filosofice, istorice,filologice și gramatice de către Mitru Perea și alții mai mulți. “Țiganiada” este cunoscută în două variante scrise la date diferite. Prima începută pe la 1792-1795 și terminată în jurul anului 1800 a fost publicată pentru
IOAN BUDAI-DELEANU PROMOTOR AL PROMOVĂRII LIMBII LITERARE ROMÂNE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 408 din 12 februarie 2012 by http://confluente.ro/Ioan_budai_deleanu_promotor_al_promovar_al_florin_tene_1329059587.html [Corola-blog/BlogPost/346761_a_348090]
-
își așteaptă încă editorul pentru o ediție completă), poeziile populare adunate de Confucius sub titlul „Cartea poemelor” sau, în anii din urmă, romanul clasic moralist de aventuri amoroase „Rogojina de rugă a cărnii”, și mai ales miraculosul roman fluviu esoteric Însemnarea călătoriei spre vest și multe altele. (O listă a cărților sale se găsește pe internet, pe blog sau pe facebook, cu accesarea numelui traducătorului.) Constantin Lupeanu a fost diplomat și ambasador al României în China, Thailanda, Vietnam, Singapore. El a
DIALOG CU CONSTANTIN LUPEANU – UNUL DINTRE CEI MAI PROLIFICI SINOLOGI AI LUMII de DOINA DRĂGUŢ în ediţia nr. 956 din 13 august 2013 by http://confluente.ro/Doina_dragut_dialog_cu_con_doina_dragut_1376352382.html [Corola-blog/BlogPost/352290_a_353619]
-
Dostoievski, moștenirea lor literară îmbrățișează aspecte mult mai bogate și mai variate, iar în jurul acestor opere cardinale vin să se așeze, într-o construcție piramidală- armonioasă chiar în elementele ei discordante și contradictorii- celelte romane, sinfonii, nuvele, picturi, schițe sau însemnări memorialistice- fiecare raportându-se la un anumit moment semnificativ din complexul procesului de creație.Chiar dacă în unele din aceste opere exprimă violențe grave, precum bellum omnium contra omnes.Mai mult decât atât, aceste opere de dimensiuni variate cuprind în germene
PARTICULARITĂŢILE MANIEREI ARTISTICE ALE MARILOR OPERE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 213 din 01 august 2011 by http://confluente.ro/Particularitatile_manierei_artistice_ale_marilor_opere.html [Corola-blog/BlogPost/370918_a_372247]
-
Catalogarea manuscriselor românești din Biblioteca Mănăstirii Secu (1994); În duhul evlaviei ortodoxe (1999); Cuvinte și tâlcuiri arhierești (1999); Mierea din drumul pelinului (2000); Iarba din roata amurgului (2001); Precizări tipiconale (2002); Tămâie și exil - dialoguri despre pribegia fraților (2003); Tihna însemnărilor (2004). De asemenea, Episcopul Gherasim (Cucoșel) Putneanul a publicat diferite articole în revistele: "Mitropolia Banatului" și "Îndrumătorul Bisericesc" de la Timișoara și Arad. Așadar, în urmă cu șapte ani, în primele minute ale sărbătorii Sfântului Ierarh Nicolae, trecea în lumea veșniciei
EPISCOPUL GHERASIM PUTNEANUL... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 340 din 06 decembrie 2011 by http://confluente.ro/In_memoriam_episcopul_gherasim_putneanul_.html [Corola-blog/BlogPost/364545_a_365874]
-
moderată de rațiune, prin toleranță și internaționalism luminat, prin promovarea unei dinamici armonioase în raporturile dintre identitate și alteritate etc., de unele scrieri, mai mult sau mai puțin similare, ale veacului al XVIII-lea francez, precum și, mutatis mutandis, de celebra Însemnare a călătoriei mele a lui Dinicu Golescu (filiații care pe mine, recunosc, mă încântă), recenta carte semnată de cunoscutul eseist și hermeneut Iulian Chivu, intitulată, exotic, Crepuscul la Ullervad, Editura SITECH, Craiova, 2014, propune, spre conștientizare și dezbatere, cu mijloacele
EUGEN DORCESCU, ÎN CĂUTAREA FRATELUI PIERDUT de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 1390 din 21 octombrie 2014 by http://confluente.ro/eugen_dorcescu_1413867387.html [Corola-blog/BlogPost/383794_a_385123]
-
relațiile ei cu poetul, despre aventurile lor în orașul lui Strauss și nici despre personalitatea poetului. Ne-ar fi plăcut să-l descrie pe îndrăgostit, cum arăta el în cele mai frumoase clipe ale vieții, ce preocupări avea etc. Cele mai multe însemnări le avem de la colegi și de la Slavici. Ion Slavici l-a remarcat la cursurile lui Lorenz Stein și ale lui Ihering- „un albanez, îmi ziceam, poate chiar un persan”: un tânăr oacheș, cu fața curată și rasă peste tot, cu
MIHAI EMINESCU VĂZUT DE CONTEMPORANI de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 916 din 04 iulie 2013 by http://confluente.ro/Mihai_eminescu_vazut_de_conte_ion_ionescu_bucovu_1372950281.html [Corola-blog/BlogPost/371000_a_372329]
-
mai ales domnului Maiorescu, că e-n stare să-și ia și el o patalama la mână? Se-apucase cu râvnă de treabă acum în preajma examenelor! Citea zile și nopți în pat, în tihnă, cu hârtie și creion și făcea însemnări. În răstimpuri mintea-i fugea aiurea, se scula, trecea la masă, răscolea prin terfeloagele lui, își nota câte-un vers sau câte-o rimă, prinse din zbor, le răsturna, le sucea, le potrivea și nu se lăsa până nu-i
EMINESCU LA VIENA- ÎNTÂLNIREA CU VERONICA de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1191 din 05 aprilie 2014 by http://confluente.ro/Ion_ionescu_bucovu_1396676143.html [Corola-blog/BlogPost/347746_a_349075]
-
clipe, de obicei, își trăgea spirtiera lângă el, o aprindea să-și pregătească o cafea tare, aprindea și o țigară, se-așeza turcește-n mijlocul camerei și își sorbea cafeaua în liniște. În acest timp, cărțile și caietele pline cu însemnări se răspândeau prin pat, pe masă, pe jos până la ușă, într-o dezordine desăvârșită; patul rămânea zile-ntregi cu așternuturile neridicate, fumul gros de țigară umplea camera și aerul începea să râncezească în mirosuri închise. Adesea uita de zi și
EMINESCU LA VIENA- ÎNTÂLNIREA CU VERONICA de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1191 din 05 aprilie 2014 by http://confluente.ro/Ion_ionescu_bucovu_1396676143.html [Corola-blog/BlogPost/347746_a_349075]
-
îi amplifică viziunea. Scrie sedusă de ideea creației, preocupată de coordonatele existenței, de realizarea estetică a textului. Esența liricii atrage prin sinceritate și reverie, prin dorința de transcendere spre universul cosmic, prin figurația metaforică din care țese grațios universul afectiv (Însemnări din volumele „Sub cerul armoniei”, „Cuvinte de dor”, „Culori în iubire”). RENATA ALEXE Pitesti, 14 martie 2017 Referință Bibliografică: SPICUIRI LIRICE / Lia Ruse : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2285, Anul VII, 03 aprilie 2017. Drepturi de Autor: Copyright © 2017
SPICUIRI LIRICE de LIA RUSE în ediţia nr. 2285 din 03 aprilie 2017 by http://confluente.ro/lia_ruse_1491199611.html [Corola-blog/BlogPost/381492_a_382821]
-
satul parcurge „marile zguduiri” de după război. Noul regim răvășește satul, răstoarnă vechile rânduieli, scoate în față pe sărăcanii satului, un Isosică, Tăbârgel, Plotoagă, Zdroncan, Bilă, Mantaroșie etc. De ce romanul s-a numit „Moromeții”? Mergând pe firul documentelor am găsit în „Însemnarea celor care se cunună” din anul 1834 că „s-au logodit și s-au cununat mirele Dumitru sin MARIN MOROMETE, locuitor în satul Bucovul (vecin cu Siliștea Gumești) cu numita mireasă Dobra, fata lui Neagu Dinu, locuitor în satul lor
ION IONESCU BUCOVU: Gânduri despre MOROMEŢII la 60 de ani de la apariţia romanului by http://revistaderecenzii.ro/ion-ionescu-bucovu-ganduri-despre-morometii-la-60-de-ani-de-la-aparitia-romanului/ [Corola-blog/BlogPost/339413_a_340742]
-
românii au fost în contact? Că limba geto-dacilor a fost apropiată de a romanilor, ambele provenind din trunchiul comun al limbii pelasgilor, care vorbiseră limba protolatină, ne-au dovedit-o mărturiile poetului latin Ovidiu din „Tristele” și „Ponticele” sale, precum și însemnările istoricului Dio Casius citat de N. Densușianu în „Dacia Preistorică”, pag.1065, din care rezultă că dacii vorbeau cu romanii înainte de cucerire, fără interpreți. Capcane pentru erudiți Tocmai această asemănare între cele două limbi a făcut să pătrundă cu ușurință
LIMBA ROMÂNILOR-5 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1432 din 02 decembrie 2014 by http://confluente.ro/nastase_marin_1417551464.html [Corola-blog/BlogPost/371887_a_373216]
-
mai tarziu, asta se datorește, fără îndoială, zburdălniciei și lipsei de simpatie pentru respectivii domni profesori. În schimb, la limba română și la istorie era tare. Fiindcă n-aveau cărți, învățau gramatică și celelalte după dictat. Eminescu căpătase de la Pumnul însemnările de lecțiuni și le împrumuta și la colegi, cu condiția de a nu îndoi și murdări filele, dar temeiul cunoștințelor sale era lectură. Lăsând în plată Domnului problemele de aritmetică, citea pe înfundate, închis în casă, cărți din bibliotecă școalei
EMINESCU ŞCOLAR LA CERNĂUŢI de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1982 din 04 iunie 2016 by http://confluente.ro/ion_ionescu_bucovu_1465021241.html [Corola-blog/BlogPost/378297_a_379626]
-
cu dânsul în fumoarul răzorului unde fumam și vorbiam. Acolo, dansul mi-a povestit în mai multe nopți întâmplările lui Manon. Avea o memorie strașnica, căci ce citea odată era în stare să- ți reproducă vorba cu vorba » (Nicu Eminovici: „ Însemnări din viața mea”-Colecția Maica Xenia Velizariu). Pasiunea tatălui său a aprins de timpuriu o altă pasiune a fiului pentru cărți; citite, adnotate, copiate ele sunt purtate de Eminescu prin lăzi, geamantane, cufere, în peregrinările din țară și străinătate. Fericită
EMINESCU ŞCOLAR LA CERNĂUŢI de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1982 din 04 iunie 2016 by http://confluente.ro/ion_ionescu_bucovu_1465021241.html [Corola-blog/BlogPost/378297_a_379626]
-
noi nici nu le cunoșteam urma. De cele mai multe ori nici nu știa ce lecție are de învățat, eșia nepregătit în fața profesorilor, dar putea să se descurce cu cunoștințele lui...” Teatrul îl cucerise în deosebi. Printre manuscrisele lui se găsesc câteva însemnări despre arta dramatică. Îl interesa meșteșugul, autorii însemnați, prefgătind o conferință de propagandă a ideei de cultură prin teatru, ținută la Blaj, iată fragmentul: «Teatrul, ca șibiserica, e în puterea lui Dumnezeu, care îndeamnă că sufletele să se purifice prin
EMINESCU ŞCOLAR LA CERNĂUŢI de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1982 din 04 iunie 2016 by http://confluente.ro/ion_ionescu_bucovu_1465021241.html [Corola-blog/BlogPost/378297_a_379626]
-
interesat de o incursiune concretă, tulburătoare în viața și gândirea Părintelui Alexander Schmemann, lectura Jurnalului său (tipărit de Editura Reîntregirea în anul 2004) oferă cea mai intimă întâlnire cu omul, preotul, decanul care își imortaliza, în cele zece caiete de însemnări zilnice descoperite în biroul său, gândurile sau așteptările, bucuriile și dezamăgirile. În prezentarea de față, ne vom opri la două mărturii "oculare" ale unor personalități marcante care l-au cunoscut îndeaproape. Mai întâi, iată cum îl descria Sophie Koulomzin, "femeia
PĂRINTELE PROFESOR ALEXANDER SCHMEMANN (1921 – 1983) – UN MARE PROPOVĂDUITOR ŞI MĂRTURISITOR AL EUHARISTEI, AL TEOLOGIEI LITURGICE, ECLESIALE ŞI SACRAMENTALE ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 501 di by http://confluente.ro/Parintele_profesor_alexander_schmemann_stelian_gombos_1337086317.html [Corola-blog/BlogPost/358676_a_360005]
-
reașeza lucrurile în univers în funcție de sensibilitatea și subiectivitatea noastră, revolta noastră anistorică.” Salut apariția volumului Globul de cristal al scriitoarei Elisabeta Iosif, cu satisfacția unei lecturi de rafinament artistic și acuratețe literară. Cristina Ștefan- 25 apr 2010 Publicat în volum Însemnări (ne)critice- jurnal de lectură, Cristina Ștefan. Ed. ArtBook, 2013 foto- la lansarea cărților Lirei 21, București, 3 apr, 2015 Referință Bibliografică: ELISABETA IOSIF- GLOBUL DE CRISTAL / Cristina Ștefan : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1557, Anul V, 06 aprilie
ELISABETA IOSIF- GLOBUL DE CRISTAL de CRISTINA ŞTEFAN în ediţia nr. 1557 din 06 aprilie 2015 by http://confluente.ro/cristina_stefan_1428291389.html [Corola-blog/BlogPost/348683_a_350012]
-
și cu sufletul, trăind fragmente de viață refăcute ca din cioburile cu care se încheagă întregul. Din câteva creionări reface imagini care îți crează inefabila iluzie a eternității, asemenea unui abur prin care poți zări veșnicia. Nu de puține ori, însemnările sale au trezit în mine nostalgia duminicilor în care urmăream la TV emisiunea lui Aristide Buhoiu, "Drumuri europene". Lectura acestui volum mi-a amintit cum îmi sărea inima în sus de bucurie când auzeam melodia lui Jeff Wayne, “War of
MILENA MUNTEANU – „DEPARTE DE ŢARA CU DOR” de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 771 din 09 februarie 2013 by http://confluente.ro/Elena_buica_milena_munteanu_elena_buica_1360415350.html [Corola-blog/BlogPost/351862_a_353191]
-
îmi sărea inima în sus de bucurie când auzeam melodia lui Jeff Wayne, “War of the worlds a Eve of the War”, care anunța emisiunea și însoțea reportajele despre locurile care, pe-atunci, nu puteam visa să le vedem vreodată. Însemnările scriitoarei Milena Munteanu te cuceresc de la bun început prin felul în care știe să descopere partea de poezie a locurilor, să citească evenimentele care refac istoria unor popoare, trecutul glorios al unor localități, poveștile unor clădiri țesute și păstrate în
MILENA MUNTEANU – „DEPARTE DE ŢARA CU DOR” de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 771 din 09 februarie 2013 by http://confluente.ro/Elena_buica_milena_munteanu_elena_buica_1360415350.html [Corola-blog/BlogPost/351862_a_353191]