1,061 matches
-
spre fundalul plin de suflet și dacă totul se îmbină ridic palmele spre firul de iarbă firul de apă al izvorului din centrul satului copilăriei necopilărite mereu matur ridică mireanul ciutura din fântâna cu cumpănă picătura de speranță prinde răsăritul însetați așteaptă copiii apa mereu însetați să doară mereu iubirea de plin de vid de gând împlinit în trup de vis întreb și păstrez palma deschisă încercării pentru o împlinire pe care aproape niciodată nu o simțim oval perfect și atunci
PĂSTREZ PALMA DESCHISĂ ÎNCERCĂRII de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 1420 din 20 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/anne_marie_bejliu_1416438202.html [Corola-blog/BlogPost/376821_a_378150]
-
și dacă totul se îmbină ridic palmele spre firul de iarbă firul de apă al izvorului din centrul satului copilăriei necopilărite mereu matur ridică mireanul ciutura din fântâna cu cumpănă picătura de speranță prinde răsăritul însetați așteaptă copiii apa mereu însetați să doară mereu iubirea de plin de vid de gând împlinit în trup de vis întreb și păstrez palma deschisă încercării pentru o împlinire pe care aproape niciodată nu o simțim oval perfect și atunci de câte ori mai ridică mireanul ciutura
PĂSTREZ PALMA DESCHISĂ ÎNCERCĂRII de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 1420 din 20 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/anne_marie_bejliu_1416438202.html [Corola-blog/BlogPost/376821_a_378150]
-
în relația dintre înțelepciunea lumească și credință. El s-a ostenit serios cu deprinderea înțelepciunii lumești, dar nu din motive de curiozitate, ci determinat fiind de înaintarea pe calea virtuților. Sfântul Vasile cel Mare era preocupat de aflarea adevărului mărturisitor. Însetat profund de adevărul mântuitor al existenței, Sfântul Vasile cel Mare optează în cunoaștere pentru ceea ce este edificator din punct de vedere spiritual. Pentru Sfântul Vasile cel Mare întreaga înțelepciune și cunoștință erau puse în slujirea Adevărului. El „Nu putea limpezi
DESPRE RELAŢIA DINTRE RAŢIUNE ŞI CREDINŢĂ ÎN TEOLOGIA SFÂNTULUI VASILE CEL MARE… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1817 din 22 decembrie 2015 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1450768115.html [Corola-blog/BlogPost/366342_a_367671]
-
Acasa > Strofe > Simpatie > CÂND GÂNDUL... Autor: Mihail Janto Publicat în: Ediția nr. 1600 din 19 mai 2015 Toate Articolele Autorului Când gândul mai zvâcnește-n al meu suflet, mi-atinge buzele-nsetate, căutând, șoaptele ce îmi mângâie în cuget, păcatul dulce ce mă chinuie adânc. Degetele îți ating păru-n joacă, și în șuvițe lungi, cosițe despletesc, tremur de fiori, clipa mă dezbracă, dorințe nude și săruturi te-nblânzesc. Va geme-n mine
CÂND GÂNDUL… de MIHAIL JANTO în ediţia nr. 1600 din 19 mai 2015 by http://confluente.ro/mihail_janto_1432019743.html [Corola-blog/BlogPost/362978_a_364307]
-
jeleau, Apa dispăruse, de sete piereau... Cumpăna coboară, trage ceru-n jos, Iar găleata ajunge la loc răcoros. Picături de viață ia-n trupul ei ei. „Cumpăna scoate apa ca să bei... Vă-nchinați!... iar sunteți scăpați.” Le zice,-nțeleptul celor însetați: Găleata, cuminte, face drumu-ntors, Din adâncuri scoate argint luminos, Stropi de apă vie pentru muritori, Și stă ridicată, ținând capu-n nori Ea veghează-ntruna câmpul aurit - Speranța păstrează pentru cel trudit. A mai spus bătrânul întru-nțelepciune: „Crucea suferinței
CUMPĂNA de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 968 din 25 august 2013 by http://confluente.ro/Marin_voican_ghioroiu_cumpa_marin_voican_ghioroiu_1377420346.html [Corola-blog/BlogPost/346608_a_347937]
-
Acasa > Stihuri > Semne > EREZIA LACRIMILOR DIURNE Autor: Costel Zăgan Publicat în: Ediția nr. 1315 din 07 august 2014 Toate Articolele Autorului Și-n sufletul meu înmulțitu-s-au nebunii Doamne De prea frumoase deșertăciuni însetat-am foarte Ziua și noaptea grăiesc numai coșmaruri Fără nu măr lenevitu-m-au mângâierile muierii Loc n-am găsit plânsului meu Că beznă-i Doamne și-n mine Cu toate că stele prea multe-mi îngreunează pleoa pele O dar frica
EREZIA LACRIMILOR DIURNE de COSTEL ZĂGAN în ediţia nr. 1315 din 07 august 2014 by http://confluente.ro/costel_zagan_1407436280.html [Corola-blog/BlogPost/353881_a_355210]
-
sfinții din ceruri! Nu erau de ajuns două la urcare și patru la coborîre?. M-am lins pe bot și de cafea! Mara, în schimb, mi-a întins, surâzătoare, sticla ei în care licărea o nuanță de coniac. Am pus însetat gura pe ea. Pfuai! Abia m-am abținut să nu scuip în fața ei. -- Poți să bei liniștit! E ceai de sunătoare! Am înghițit cu noduri câteva guri și i-am înapoiat ceaiul, ocazie cu care i-am prins degetele într-
EXPERIMENT DE BURLAC de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1533 din 13 martie 2015 by http://confluente.ro/mihaela_alexandra_rascu_1426214556.html [Corola-blog/BlogPost/348699_a_350028]
-
ale reveriei și lasă clipele ostenite să adoarmă pe umerii nemuririi fără să-și ia rămas bun de la vremelnicie.... Soarele răsfrânge o amintire într-un decor mirific undeva la poalele munților care se îneacă în amurg.... O lacrimă sfințește pământul însetat de jurăminte neîntinate când soarele învață să zâmbească într-un freamăt târziu.... Nu e vreme de suspine. E vremea amurgurilor din noi Care ard pe rugul eternității.... ... Citește mai mult Amurgul dintre noi e o povestescrisă în frânturi de timppe
ALEXANDRA MIHALACHE by http://confluente.ro/articole/alexandra_mihalache/canal [Corola-blog/BlogPost/385242_a_386571]
-
-ti frange-al tău spate-ndata Lovind rebel de-o masă cu pieptul chinuit, Că părul tău ce urlă când, smuls de min' deodată, Coloana-ti arcuiește si-asteapta pregătit... Și te lovesc lăuntric, ca un nebun ce simte, Turbarea însetata, ca de-un cumplit măcel, Căci simt, apocaliptic, cum arzi frângând comete, Cănd cerul ne blesteama cu mingi de foc din el... Lacrimi îți curg șiroaie pe pielea tremurânda, Cănd simte cu durere acel prea dulce chin, Care ne leaga
DULCE CHIN de OCTAVIAN GHERGHELI în ediţia nr. 2106 din 06 octombrie 2016 by http://confluente.ro/octavian_ghergheli_1475772062.html [Corola-blog/BlogPost/382443_a_383772]
-
Odobescu „puț cu furcă”, adică fântâni cu cumpănă, semne neschimbate în schimbătoarele peisaje. Aceiași furcă seculară, aceiași cumpănă înălțată spre cer, de la care cere îndurare și...apă pentru izvoare, ca să umple ciuturile goale. Nu cerșesc apă pentru ele, ci pentru însetații Bărăganului. Dar, mai întâi, pentru pământul său veșnic pârjolit de arșiță. Așa le vezi în zare, de la mari depărtări. Cumpene rugătoare cu ciuturile mereu goale. Cumpene încremenite în fundalul siniliu din străvechile timpuri...Doar burduful acelor vremuri a fost înlocuit
FÂNTÂNA BĂRĂGANULUI de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1671 din 29 iulie 2015 by http://confluente.ro/nastase_marin_1438201163.html [Corola-blog/BlogPost/350318_a_351647]
-
rugătoare cu ciuturile mereu goale. Cumpene încremenite în fundalul siniliu din străvechile timpuri...Doar burduful acelor vremuri a fost înlocuit cu ciutura contemporană. Din păcate, adâncul Mării Sarmatice, bogat în săruri, a dat gustul sălciu apelor din fântâni. Doar animalele însetate o beau, însă oamenii...Rare, chiar foarte rare sunt fântânile cu apă vie, bună de băut. Din această cauză, oamenii locului aduc apa de băut de la mari distanțe. De aceea, o spun cu durere, că suferința cea mai mare a
FÂNTÂNA BĂRĂGANULUI de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1671 din 29 iulie 2015 by http://confluente.ro/nastase_marin_1438201163.html [Corola-blog/BlogPost/350318_a_351647]
-
vietăți și pentru oameni.Și de aceea fântânile Bărăganului se roagă: Primește, Doamne, ruga fântânilor! Tot mai puține, tot mai bătrâne...unele fără ciuturi...altele fără cumpene...rupte, putrezite...altele cu izvoarele secate, ori astupate... Și dă-i, Doamne, Bărăganului însetat, apa vie cea de toate zilele! Altfel...altfel, va plânge amarnic, cu lacrimi de nisip... bântuit de fantomele „codurilor” roșii și portocalii. Din acest motiv am intitulat imaginea cu fântâna Bărăganului „Rugă pentru apă”. Și, pentru că o consider un simbol
FÂNTÂNA BĂRĂGANULUI de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1671 din 29 iulie 2015 by http://confluente.ro/nastase_marin_1438201163.html [Corola-blog/BlogPost/350318_a_351647]
-
fi seva iubirii în tablouri de ceară sau voci sortite să dispară în albumul cu semne. Sosesc printre talazuri de dor, voi zidi podul dintre senin și verde, apoi vom învăța să supraviețuim într-o scoică deasupra unui blues - corăbieri însetați pe țărmuri descoperite într-un naufragiu de zori. Referință Bibliografică: Deasupra unui blues / Gina Zaharia : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 394, Anul II, 29 ianuarie 2012. Drepturi de Autor: Copyright © 2012 Gina Zaharia : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau
DEASUPRA UNUI BLUES de GINA ZAHARIA în ediţia nr. 394 din 29 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Deasupra_unui_blues_gina_zaharia_1327846982.html [Corola-blog/BlogPost/360593_a_361922]
-
afară Când ne plimbam, murdari, cu mare fală. Întoarcerea în sat e lucru mare Ce doar creștinii astăzi mai arată. Când așteptam cu mare-nfrigurare Să ne întoarcem iar, ca altădată. La plugul obosit de așteptare Când brazda o despică însetat. Acuma zace într-o nepăsare Fiindcă flăcăi de ieri, azi l-au uitat. Mi-e dor de liniștea de dimineață Când păsărele-n geam îmi ciripeau. Și când tot satul prinde iară viață Mi-e dor de toate ce mă
ÎNTOARCEREA ÎN SAT de FLORIN CEZAR CĂLIN în ediţia nr. 2028 din 20 iulie 2016 by http://confluente.ro/florin_cezar_calin_1468988100.html [Corola-blog/BlogPost/382558_a_383887]
-
meu interior de începutul lumii melancolic urlu de dor și văd atât de limpede că aceasta este adevărata imagine a ființei mele, plângând amarnic, hohotitor . ATÂT DE MULTE TE IUBEAM Oh, iubito, Atât de mult te iubeam Mâinile mele doreau însetate să te mângâie Încât au început să crească Foșnind dulce Înspre tine Ca o câmpie Iar pe trup mi-au crescut Mii de mâini, Ca niște lujeri de crini înfloriți, Care se alungeau către tine Cântând fericite Să te îmbrățișeze
POEZII DE IUBIRE de ŞTEFAN DUMITRESCU în ediţia nr. 1370 din 01 octombrie 2014 by http://confluente.ro/stefan_dumitrescu_1412180135.html [Corola-blog/BlogPost/353027_a_354356]
-
Cultură, spectacole, evenimente Însetații de scandal și fițe au tăcut. Zumzetul bârfelor de duzină a dispărut din București. Doar pentru două ore, e adevărat, dar acele ore au fost cu adevărat balsamice și cred că, spunând asta, vorbesc și pentru cei 3000 de oameni
Ştirile de la ora cinci au fost învinse by http://www.zilesinopti.ro/articole/648/stirile-de-la-ora-cinci-au-fost-invinse [Corola-blog/BlogPost/96918_a_98210]
-
înserare ceasul. La unison, cu limpezime glasul, Cum fierbe apa vesel la răstoacă. În prag de sărbătoare - așteptatul Înviorează glasuri cristaline Ce împânzesc de-a lungul și de-a latul. Nu știm izvor din care timpul vine, Iar ornic - nevăzutul, însetatul Speranțelor cu donițele pline. Adrian Simionescu Referință Bibliografică: Ajun / George Nicolae Podișor : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 302, Anul I, 29 octombrie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 George Nicolae Podișor : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a
AJUN de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 302 din 29 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Ajun.html [Corola-blog/BlogPost/357011_a_358340]
-
69 din 10 martie 2011 Toate Articolele Autorului Istoria, această Cenușăreasă nebună a fost fabricată, trucată sau cenzurată, după bunul plac al potentaților vremii, a fost considerată drept sfidare a principiilor morale și comparată cu zeii Moloch sau Baal, totdeauna însetați se sânge omenesc. S-a plimbat continuu prin universul uman, a cărui circumferință este nicăieri, iar centrul oriunde, s-a așezat la mesele sau tarabele internaționale și a tulburat rațiunile de stat. Ca niciodată sau ca întotdeauna, descrierea făcută anterior
DILEME de ION MĂLDĂRESCU în ediţia nr. 69 din 10 martie 2011 by http://confluente.ro/Dileme.html [Corola-blog/BlogPost/344851_a_346180]
-
fi de invidiat, o situație nedreaptă și umilitoare. Istoria, această Cenușăreasă nebună a fost fabricată, trucată sau cenzurată, după bunul plac al potentaților vremii, a fost considerată drept sfidare a principiilor morale și comparată cu zeii Moloch sau Baal, totdeauna însetați se sânge omenesc. S-a plimbat continuu prin universul uman, a cărui circumferință este nicăieri, iar centrul oriunde, s-a așezat la mesele sau tarabele internaționale și a tulburat rațiunile de stat. Ca niciodată sau ca întotdeauna, descrierea făcută anterior
DILEME de ION MĂLDĂRESCU în ediţia nr. 69 din 10 martie 2011 by http://confluente.ro/Dileme.html [Corola-blog/BlogPost/344851_a_346180]
-
Lumea oamenilor fără suflet. De ce să îmi spui “iubito” Dacă sufletul tău , atât cât mai ai , e arid Și orice sămânță de sentiment Piere înainte să încolțească ? Din inimă Ți-am trimis o ploaie de iubire, Credeam că asta aștepți însetat, Ca să crești cu ea un câmp de flori. Ploaia lovindu-se de sufletul tău S-a transformat în cristale de gheață Și a căzut pe jos Cu un zgomot dureros. Le voi strânge cu grijă Și le voi transforma în
ANA MARIA BOCAI by http://confluente.ro/articole/ana_maria_bocai/canal [Corola-blog/BlogPost/376148_a_377477]
-
Într-o lume împietrită ,Lumea oamenilor fără suflet.De ce să îmi spui “iubito” Dacă sufletul tău , atât cât mai ai , e aridși orice sămânță de sentimentPiere înainte să încolțească ? Din inimăți-am trimis o ploaie de iubire, Credeam că asta aștepți însetat,Ca să crești cu ea un câmp de flori.Ploaia lovindu-se de sufletul tăuS-a transformat în cristale de gheațăși a căzut pe josCu un zgomot dureros.Le voi strânge cu grijăși le voi transforma în altă ploaie,Pentru că eu
ANA MARIA BOCAI by http://confluente.ro/articole/ana_maria_bocai/canal [Corola-blog/BlogPost/376148_a_377477]
-
copiilor mei în acei ani grei. Se maturizaseră. Deși foarte tineri, deveniseră oameni pe picioarele lor, cum glăsuiește o vorbă veche. Eu le-am povestit pe larg, despre oamenii și locurile pe unde m-am peregrinat. Am ascultat cu sufletul, însetat șistrângându-se de regret, că la unele momente importante din viața lor, lipsisem. Îmi fuseseră povestite la telefon cu lux de amănunte, însă pentru mine erau pierdute, nu fusesem cu ei în acele momente. Viața e astfel, nu putem avea totul
INGRID (3)FRAGMENT de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 1986 din 08 iunie 2016 by http://confluente.ro/maria_giurgiu_1465418668.html [Corola-blog/BlogPost/385254_a_386583]
-
apele-i calde... Și cine nu iubește noaptea înstelată? Când cauți pierdut pe cer doar doua care, Dar sutele de stele, par c-apar deodată. Luna sângerie veghează peste ape, În Deltă, pescărușii se răcoresc nițel; Și păsărelele cele mai însetate Își umezesc ciocul în apa de nichel. Zorii zilei se arată în multele culori Și cerul pare a fi ca într-o poveste! E-atât de frumoasă vara chiar și cu ploi! Dar până la toamnă, mult nu mai este. Razele
VARA de BEATRICE LOHMULLER în ediţia nr. 915 din 03 iulie 2013 by http://confluente.ro/Vara_beatrice_lohmuller_1372879397.html [Corola-blog/BlogPost/340611_a_341940]
-
frunză Pe care luneca o buburuza În timp ce eu te pătrundeam pervers SONETE DISPERATE 28/11/2009 01:02 Riom 1 Tu nu auzi cum fulgii de zăpadă Tu nu auzi cum fulgii de zăpadă Se prăbușesc din ceruri că fiarele-nsetate Să sfîșie pămîntul și vîntul cum ne bate Lovindu-ne privirea cu lovituri de spadă ? Acum e clipă aia măreață, hai la lupta Dă-mi merele, frumoaso, arată-ți coapsă dulce, Să nu lăsăm zăpadă cea pură să ne spurce
SONETE ANGUASATE de IOAN LILĂ în ediţia nr. 267 din 24 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Sonete_anguasate.html [Corola-blog/BlogPost/355660_a_356989]
-
Și milă de mine nu ai avut, Un pahar de apă nu mi-ai dat Și-n boală cumplită m-ai lăsat. Doctorul: Când, Doamne, la ușa mea ai bătut Și milă de tine nu am avut? Judecătorul: Un copil însetat, gol și bolnav te-a căutat Și la tine milă n-a aflat. Luca, tu ce ai făcut Când săracul ajutor ți-a cerut, Ai luat arginți și l-ai ajutat Sau fără nicio recompensă l-ai vindecat? Luca: Doamne
DE PAȘTE de ANA CRISTINA POPESCU în ediţia nr. 2298 din 16 aprilie 2017 by http://confluente.ro/ana_cristina_popescu_1492350132.html [Corola-blog/BlogPost/375711_a_377040]