1,061 matches
-
-l înțelegeți. Sufletul acesta, de lacrimă și melodie, în care voi ați turnat numai amărăciuni iar semnele vremii au prevestit numai furtuni, în clipa asta de început de judecată și de osândă cântă biruitor, pentru toți nevoiașii și toți prigoniții însetați și flămânzi de soare, de adevăr, de dreptate și libertate [...] Nu trece o lume cu voi, Vizanti! Se sfârșește numai un vis rău. Visul rău al țării. Țara asta, pe care o simt în carnea și în sângele meu de
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
altfel, numărul ochelarilor mei. 71 Același transfer al aluziilor intertextuale survine în finalul scenetei argheziene, când irelevanța întregii conversații, dată de inutilitatea solicitării (Clientul e orb), trimite atât la furia funcționarului din Petițiune, agasat fără scop de cetățeanul buimac și însetat, cât și la perplexitatea în fața oratorului mut, încercată de "prezențele absente" din Scaunele. Iată de ce piesa Neguțătorul de ochelari, apărută în volum abia în 1968, dar scrisă deja în 1928, apare drept "verigă lipsă" nu între Urmuz și Eugen Ionescu
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
din cale, se izbea sleit de puteri și de copaci, rănindu-mi genunchii. Apoi răsuna pe neașteptate chemarea unei păsări, orăcăitul unei broaște, și o nouă speranță Începea să ne Însuflețească. Cu siguranță că se află apă prin apropiere. Calul Însetat simțea În coaste pintenii călărețului, dar Îi presimțise intențiile și pornise Într-un trap Însuflețit. O baltă, un creek sau chiar un pârâu se afla În fața 136 H. Matei, op. cit., p. 96. 137 Enciclopedia de istorie universală, p.265. 66
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
regulă prin termenul „șaptezecism”. Poetul nu se sustrage aerului de familie: un modernism târziu, obosit cu distincție, lipsit de mari investiții energice, rafinat și calofil, uniformizând într-o dicție stinsă eterogenitatea influențelor livrești. Abia al cincilea volum de poezie, Spiritul însetat de real (1978; Premiul Uniunii Scriitorilor), a provocat receptivitatea criticii. Motivul ține de accidental: poezia lui R. oferă un caz neproblematic de evoluție nesinuoasă, discretă, de augmentare prin proliferare (și nu prin bruscare calitativă) a unor coordonate inițiale. Printr-o
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289289_a_290618]
-
-n vânt. Dar când mă-cred în bucurii depline Și ceasului dorit în culme sunt, Recad în jalea primelor suspine. * De-ndată ce lumina mi se stinge Și-mi aflu tihna în sfârșit, în pat, Biet sufletu-mi, de tine însetat, Pornește, rătăcind, până te-atinge. Și-atunci îmi pare că la piept pot strânge Tot ce atâta vreme-am căutat Și pentru care-atât am suspinat, Încât credeam ades că mă voi frânge. O, somn dorit, o, noaptea mea prea
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
o să rupă gardul de lut al câmpului, să-l înece și să-i facă lanul de grâu una cu mâlul luncii? Dar nu! Îngrăditura e puternică și apa o înconjoară cuminte și se tot duce la vale, lăsând câmpul tot însetat și ofilit. Furia Aparului pentru o astfel de nedreptate îi dă aripi gândului și faptei. Ia o săpăligă de la colibă, coboară la pârâu și din câteva lovituri furioase face o mică deschizătură în gărduțul de lut, în care apa se
Hidronimie by Marcu Botzan [Corola-publishinghouse/Science/295566_a_296895]
-
aceste mecanisme, mai există o serie de alte influențe asupra senzației de sete. Uscăciunea mucoasei bucale și faringiene produce sete profundă, și de asemeni se pare că există un sistem de control și la nivel gastro duodenal, deoarece un individ însetat consumă atâta apă cât este necesară pentru a-și reface osmolaritatea și nu mai mult, deși apa se găsește încă în stomac și intestine și nu s-a absorbit încă, pentru a reduce stimularea asupra barosau osmoreceptorilor. Bazele acestui fenomen
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
autoritatea celui liber față de cel ce urmează să devină liber. Extensia puterii este deci o extensie în sfera libertății. „Puterea supremă“ nu poate s-o aibă decât „cel mai liber“, iar „cel mai supus“ nu poate fi decât „cel mai însetat de libertate“. „Cel mai puternic“ și „cel mai supus“ sunt astfel cel mai aproape unul de altul. Așa cum cel mai puternic se știe cel mai liber, cel mai supus se recunoaște drept cel mai neliber, și astfel drept cel ce
Despre limitã by Gabriel Liiceanu () [Corola-publishinghouse/Science/583_a_1233]
-
hotar. Cântecul, nesațiu etern, izvor nesecat de îndârjiri, zidiri de veacuri viitoare, amic în bucurii și balsam în rostiri funebre. Cântecul trezește în suflet orice amorțire, împodobește lumini și împrăștie speranțe, înfruntă cotropiri și răpune șovăiri. Cântecul potolește jarul oricărui însetat. Cântecul înfruntă moartea pe câmpul de luptă. Cântecul înalță fruntea noastră, fărâmă cătușele oricărei dureri și urcă la cer simfonii feerice. Cântecul te însoțește oriunde, în adâncimi de ocnă, în singurătate, înflăcărează inimi. Cântecul doboară pe mișei, cântecul te însoțește
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
Clipa trecerii mă doare. Vise arse, vise arse, Strânsu-s-au cuțit în oase, Sfredelesc la geam trecutul, De mă doare ca și cnutul Căci nu pot le-afla cuvântul Câte-au fost, au! câte-au fost, Câte și fără de rost! Numai însetatul poate Scormonind prin vremi și fapte Prin hățiș tăind poteci Ca și cei trecuți în veci, Va găsi un strop de apă Pentru suflet, pentru sapă, În lugubra noastră groapă! Nu-mi da plânsul neputinții Ci dă-mi Doamne noi
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
cea de a doua, care marchează și debutul dumneavoastră scenic? Piesa se numea, de fapt, „Încotro, dragul meu rătăcitor?“. Am încercat să vă propun un peregrin prin lumea lui lăuntrică, dar și prin lumile colindate. Să invoc spiritul lui necontenit însetat de armonii, rătăcirea lui nu în neant, ci datorată neastâmpărului de a investiga lumile din sine și din preajmă. Citindu-1 prin operă, am căutat să refac trei ipostaze lăuntrice ale acestui destin singular de poet român. Un destin tragic, de
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_989]