948 matches
-
ochii lui. Pragmatismul începea să se topească odată cu imaginile care apăreau. Bine că filma ! Extraordinar ... „ cubul” se luminase puternic si se vedeau creste de munți, apoi pe o culme ce domina platoul, o stâncă aparte străjuia proiectându-se pe cerul înstelat. Și iată că dintre stele, era una ce părea că se face din ce în ce mai mare, iar o rază se fixase pe stâncă și apoi dispăru. Coborâse într-un vârtej de lumini multicolore care apropiindu-se, s-au domolit și s-au
ÎN PĂDURE de DOREL DĂNOIU în ediţia nr. 2233 din 10 februarie 2017 by http://confluente.ro/dorel_danoiu_1486720440.html [Corola-blog/BlogPost/369151_a_370480]
-
Nu-i legat, în ce e trupul, nici de carene, nici de os. Pe pământ izvorul vieții nu e și n-a fost nicicând : Nici în sânge, nici în creier, nici în inima bătând, Ci el curge din adâncul Cerurilor înstelate, Nevăzut fior de viață în oricare vietate. Iar când vietatea moare, se dezleagă-ntreg misterul, Căci pământul ia țărâna, pe când sufletu-l ia Cerul, Cum, spărgând un bec ce face casa de lumină plină, Sfărmat este doar becul, nu izvorul
O POVESTE PENTRU CEI MARI SI PENTRU CEI MICI de CONSTANŢA ABĂLAŞEI DONOSĂ în ediţia nr. 1412 din 12 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/constanta_abalasei_donosa_1415787563.html [Corola-blog/BlogPost/379806_a_381135]
-
fără etaj cu excepția apartamentelor grupate și care au un singur nivel și sunt prevăzute cu scări de acces la etaj pe cele două laturi mărginașe, toate, indiferent de “înălțarea” pe verticală (am în vedere pe cele din downtown) arborând drapelul înstelat al Americii, cu locuri de parcare acoperite în dreptul fiecărui “bloc” și fără a fi “închise”, inclusiv pentru motovelocipede sau mijloace rezervate persoanelor cu handicap, etc. O curățenie izbitoare m-a frapat de la primii pași, de ziceai că zona nu e
NUNTĂ SÂMBETISTĂ ÎN CALIFORNIA! (5) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 324 din 20 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Nunta_sambetista_in_california_5_.html [Corola-blog/BlogPost/357302_a_358631]
-
din față a nopții, ba de partea din față a zilei, ba de partea din spate a soarelui, ba de partea din spate a lunii. Adorm culcată pe zâmbetul tău. Mi-am tăvălit privirea în răsfățul bucuriei. Adorm în culcușul înstelat al cuvintelor dintre mine și tine. Mi-am pus capul pe o silabă, ți-am luat în brațe primul zâmbet și m-am lipit de ecoul sufletului. Îmi auzi respirația? Mi-am împletit degetele cu răspunsurile tale și mă plimb
LEAGĂNUL NOPȚII de IULIA DRAGOMIR în ediţia nr. 1878 din 21 februarie 2016 by http://confluente.ro/iulia_dragomir_1456053397.html [Corola-blog/BlogPost/370091_a_371420]
-
SĂPTĂMÂNII RETROSPECTIVADE PROZĂA SĂPTĂMÂNII Acasa > Literatura > Beletristica > LIMBAJUL STELELOR Autor: Ana Cristina Popescu Publicat în: Ediția nr. 2070 din 31 august 2016 Toate Articolele Autorului Ana-Cristina POPESCU Limbajul stelelor Piesă într-un act Decorul: O grădină, o bancă, un cer înstelat. Personajele: Adam și Lioara. (Adam și Lioara stau pe bancă și privesc cerul înstelat.) Lioara: Mi-e teamă. Niciodată cerul n-a fost mai întunecat. Și totuși sunt stele. E atât de negru de parcă s-ar fi înecat într-un
LIMBAJUL STELELOR de ANA CRISTINA POPESCU în ediţia nr. 2070 din 31 august 2016 by http://confluente.ro/ana_cristina_popescu_1472670919.html [Corola-blog/BlogPost/375421_a_376750]
-
în: Ediția nr. 2070 din 31 august 2016 Toate Articolele Autorului Ana-Cristina POPESCU Limbajul stelelor Piesă într-un act Decorul: O grădină, o bancă, un cer înstelat. Personajele: Adam și Lioara. (Adam și Lioara stau pe bancă și privesc cerul înstelat.) Lioara: Mi-e teamă. Niciodată cerul n-a fost mai întunecat. Și totuși sunt stele. E atât de negru de parcă s-ar fi înecat într-un cazan cu smoală. Adam: N-a răsărit luna încă! Lioara: Dar e târziu. A
LIMBAJUL STELELOR de ANA CRISTINA POPESCU în ediţia nr. 2070 din 31 august 2016 by http://confluente.ro/ana_cristina_popescu_1472670919.html [Corola-blog/BlogPost/375421_a_376750]
-
inimi și-n suflet gențiane Ce împletesc speranța cu dragostea... în vers. Grădini de curcubeie, în el, am semănat, Petale parfumate și muguri de fiori. Cărări ce duc la lună, pe bolta luminată, Ni se deschid, de-odată, spre cerul înstelat. O sfântă fortăreață dintr-un vis sublim In noapte-am făurit din lacrimă... de dor Mândră, se înalță pe brațele Celeste Iubirea-i... Fortăreața din Cosmosul divin. Intre Pământ și Ceruri, ne va uni și-n moarte Căci am zidit
O SFÂNTĂ FORTĂREAȚĂ de DOINA THEISS în ediţia nr. 1395 din 26 octombrie 2014 by http://confluente.ro/doina_theiss_1414333260.html [Corola-blog/BlogPost/379643_a_380972]
-
vrea să zbor departe, spre infinite maluri, Să pot ajunge-n stele purtat de dor și vânt. Cât mi-aș dori să văd iubirea cea curată Cu pașii de copilă, pierduți prin înserări, Dar timpul iar mă ceartă, cu noaptea înstelată Mă rătăcesc prin ceață, la margine de mări. Din visul meu mă-ntorc prin norii-nlăcrimați, Mi-ating cu teamă tâmpla scăldată de ninsori, Pe brațe-mi cade-o frunză și-n ochii ei mirați Văd zările iubirii brăzdate de
FILE DE CARTE de DANIEL LUCA în ediţia nr. 2083 din 13 septembrie 2016 by http://confluente.ro/daniel_luca_1473729521.html [Corola-blog/BlogPost/373949_a_375278]
-
a XVI-a Festivalului Timpului - TEMPUSFEST. În proiect, pe planșetă, se află un sediu nou, conturat în forma unui om răstignit orizontal, pe Terra cu brațele și picioarele ancorate într-un cerc cu o circumferință segmentată reprezentînd infinitul, privind cerul înstelat ca fiu al Cerului pe Terra. În capul acestuia se află un ”T” semnul timpului - Tempus nemuritor - gîndul nemuritor al lui Zamolse. --------------------------------------- STROE, Geo, FUNDAȚIA ACADEMIA DACOROMÂNĂ, ”Tempus DacoRomânia ComTerra” de la vis la realitate, Editura DacoRomână T.D.C., 2016, București, 101
FUNDAŢIA ACADEMIA DACOROMÂNĂ – DE LA VIS LA REALITATE (1) de GEO STROE în ediţia nr. 2174 din 13 decembrie 2016 by http://confluente.ro/geo_stroe_1481591446.html [Corola-blog/BlogPost/370583_a_371912]
-
să se ascundă ,deoarece acasă nu se mai putea întoarce. Își ridică capul greoi, plin de gânduri negre și privirea îi fu captata de lumină de diamante a lunii care se oglindea pe deasupra lacului, creând impresia de un alt cer înstelat. Parcă scotocind prin amintiri, Karon închise ochii, dar numai o clipă, pentru a-și aminti de locul acela.Era lacul unde...și se opri. Nu mai avea rost să-și amintească.Dar dacă avea dreptate , lângă lac trebuia să fie
KARON de VIOLETA CATINCU în ediţia nr. 2236 din 13 februarie 2017 by http://confluente.ro/violeta_catincu_1486998664.html [Corola-blog/BlogPost/382983_a_384312]
-
Printre luminile stravezii ale neantului, Ai renăscut din moartea cea de demult, În boarea de vânt te-ai ridicat de la pământ. Fâlfâind aripile neumbrite a unei iubiri stăpânite, De dorul pâmântului, în freamătul gândului, Cuvânt înaripat din înalt prin cer înstelat Renasc la lumină unde-i iubirea divină. SĂ-ȚI FIE DOR Să-ți fie dor, ca vuietului de mare, Cu jale acum, tu să privești în zare, Să vezi cum fost-am o cruce ferecată, Acum când fruntea-ți e
LABIRINTUL INIMII (VERSURI) de CLAUDIA BOTA în ediţia nr. 2286 din 04 aprilie 2017 by http://confluente.ro/claudia_bota_1491320697.html [Corola-blog/BlogPost/374564_a_375893]
-
răpune,/ Fanatic pas, îmi lepăd șovăiala,/ Silabele îmi tulbură sfiala:/ Prea Bunule, Te rog, vreau iertăciune!// De-ajuns îmi e a ochilor dogoare,/ Frânt ca o pâine-i săracul meu belșug!/ Învață-mă să fiu! Sonetul pare// Steaua pereche din înstelatul crug.../ Și dă-mi apoi eterna sărutare,/ Tată, ’nainte de-a mă urca pe rug!’’. Sonetul CXXXIX are o abia perceptibilă trimitere ezoterică prin apelul: ,,Asalt aș da, cărarea-i neaflată,/ Adam și Eva, izgoniți, fac pasul,/ În timp ce Kundalini (s.n.
DAN LUPESCU despre albumul liric… FiinD. 365 + 1 Iconosonete de THEODOR RĂPAN by http://uzp.org.ro/dan-lupescu-despre-albumul-liric-fiind-365-1-iconosonete-de-theodor-rapan/ [Corola-blog/BlogPost/92450_a_93742]
-
martie 2017. Planeta Oac de Nicolaie Tony DINCĂ Într-o noapte liniștită, Pe un plaur tolănită, În mijlocul unui lac, O broscuță năzdrăvană Își cânta, ca o soprană, Aria în nota... oac. Deodată, văzu surprinsă, Pe lacul ‒ oglindă-ntinsă, Toată bolta înstelată Și, nedumirindu-se, Se prinse gândindu-se Că lumea e răsturnată. „ Doamne, cât am fost de proastă! Ceru-n jurul meu adastă Iar eu mă credeam brotac. De fapt, în realitate, Astrele îmi sunt surate Iar eu sunt planeta... Oac
NICOLAIE DINCĂ by http://confluente.ro/articole/nicolaie_dinc%C4%83/canal [Corola-blog/BlogPost/384822_a_386151]
-
Sub raza celei ce mă luminează. În nopți târzii, alături de a mea, Pe 'nalta boltă, mai lucește una - Însingurată și uitată stea, Pe-același loc, de mult..., dintotdeauna. Să fie steaua ta, aceea ce apare, În serile târzii, pe bolta înstelată? În licărul ei palid, mi se pare Că-s ochii tăi, aceiași..., de-altădată. Amintire albastră Pe ceașcă, trei flori de nu-mă-uita își admiră azuriul petalelor; Culoare din albastrul ochilor tăi a folosit zugravul; Sorb ceaiul și gândul sfielnic se
POEME de VERONICA OŞORHEIAN în ediţia nr. 190 din 09 iulie 2011 by http://confluente.ro/Poeme_0_1.html [Corola-blog/BlogPost/344352_a_345681]
-
Lebede , o mică ceață, Privesc luna, nu departe, A căzut în apă beata. Albe semne de-ntrebare Plutesc demne și cochete, Dar se-ntreaba : - Așa e oare, Sau cumva noi suntem bețe ? Iata-aici doi tineri care Culcați sub cerul înstelat, Nu simt că-i seară și răcoare, Pesemne teiul i-a-mbatat. Mie ce mi se întâmplă? De o viață împreună, Paru-i alb nu doar la tâmpla Și ce strâns te țin de mână ! Te văd astăzi tot frumoasă Și pentru
PARCUL MEU de EMIL ŞUŞNEA în ediţia nr. 1480 din 19 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/emil_susnea_1421653122.html [Corola-blog/BlogPost/377062_a_378391]
-
nu-și află alinare Într-o lume-așa de mare? Dorule, ce mult aș vrea Dacă-ai vrea...dacă-ai putea Să pornim la drum de mâine Eu cu tine...tu cu mine Pe cărări de vis curat Către cerul înstelat... Și acolo-n galaxii Poate că vom întâlni O Iubire care n-are Pe pământ asemănare Și-ai să cânți doruțul meu Dorul inimii mereu!!! Iartă-mă Părinte Sfânt! Pentru ruga nerostită, Pentru cântul necântat. Pentru zborul ce s-a
OMAGIU DIVIN 18 de MARIA LUCA în ediţia nr. 1899 din 13 martie 2016 by http://confluente.ro/maria_luca_1457845183.html [Corola-blog/BlogPost/384213_a_385542]
-
Acasa > Poezie > Cantec > MOTANUL IOACHIM (CUMĂTRA VULPE) Autor: Mihaela Oancea Publicat în: Ediția nr. 1295 din 18 iulie 2014 Toate Articolele Autorului Mare tărăboi afară! Ce să fie, bunăoară? Cum era noapte-nstelată Și, trezit așa deodată, Pe-o ureche cu scufia, Ioachim ieși sub via Cea cu struguri tămâioși, Sări degrab’ în galoși, Zăpăcit și adormit, Când prin dreptu-i a țâșnit O nălucă roșcovană, Cu mișcări ca de cucoană. Atât apucă să
MOTANUL IOACHIM (CUMĂTRA VULPE) de MIHAELA OANCEA în ediţia nr. 1295 din 18 iulie 2014 by http://confluente.ro/Mihaela_oancea_1405717245.html [Corola-blog/BlogPost/349328_a_350657]
-
de cuvânt auzi mereu ecoul ce-n sufletul lumii se naște și adie fără urmă prin noi de la Inceput ca să vedem același vis să urmăm același drum, un eter ne respira, un Destin ne conduce căci purtăm aură unui cer înstelat și-n noi înscrisă adânc legea tainica a firii de când venim si cand plecăm în Lumina. Citește mai mult Imago mundiîntre mine și ține, mărturisesc un poemo cale numai a meași o lumină ce arde în mineochii mei oglindesc același
MARIUS HORVATH by http://confluente.ro/articole/marius_horvath/canal [Corola-blog/BlogPost/382575_a_383904]
-
Pământenilor, în dar.” Dar nici luna nu este omisă, crăiasa nopții în toate ipostazele: „Stăpâna nopții”, „Unde-i luna?!”, „Eclipsă”, „Luna plină”, „Luna e îndrăgostită”: „O steluță călătoare / Se îndreaptă către Soare, / Să-l invite la serată / Când e bolta înstelată./ / Ar dori ca el să vină / Cu o trenă de lumină, / S-o așeze la picioare / Lunii. Doamna nopții are / / Strălucirea-nlăcrimată, / Că-i de Soare-amorezată. / Ar dori o clipă-n care / Dragostea să i-o declare. / Veșnic Ziua îi desparte
SIMFONIA NATURII ŞI FARMECUL COPILĂRIEI de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1433 din 03 decembrie 2014 by http://confluente.ro/ion_nalbitoru_1417630456.html [Corola-blog/BlogPost/362286_a_363615]
-
este mai vioi, / Aducând speranțe noi.” Într-adevăr copilăria parcă nicăieri nu este mai frumoasă ca la țară! Cei care trăiesc în mediul rural au acest avantaj să stea vara până noaptea târziu pe prispa casei și să admire cerul înstelat sau să „zboare” cu săniuțele pe derdeluș iarna. Poate de aceea copiii de la oraș doresc atât de mult ca în vacanță să meargă la țară, la bunici, unde se simt în libertate deplină în mijlocul naturii. Parcă fără de veste, ca un
SIMFONIA NATURII ŞI FARMECUL COPILĂRIEI de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1433 din 03 decembrie 2014 by http://confluente.ro/ion_nalbitoru_1417630456.html [Corola-blog/BlogPost/362286_a_363615]
-
-i alături mereu. Ești roua dimineții ce n-a sorbit, Nici viciul, nici timpul, nici chipul iubit. Ești încrederea ce a crescut în timp, Și numai destinul mă face s-o simt. Tu ești poarta ce așteaptă cuminte, Ca ceru-nstelat să vrea s-o alinte. Ești notele gamei ce am învățat, Iar cântecul meu spre cer a înălțat, Un imn al bucuriei,imn fermecat, Cu trupul ca un freamăt purificat. Ești cuvântul ce pe buze a împietrit, Atunci și acum
TE AȘTEPT IUBIRE de GABRIELA ZIDARU în ediţia nr. 1520 din 28 februarie 2015 by http://confluente.ro/gabriela_zidaru_1425143243.html [Corola-blog/BlogPost/374688_a_376017]
-
șoptind, că acolo, chiar s-ar fi născut; afirmație pecetluită și pe soclul statuii de la 1902). Un moment elevat îl constituie însăși lucrările Festivalului literar, pentru care, prezența iubitorilor lui Mihai Eminescu, s-ar cuveni onorată. La Mulți Ani - întru înstelată și eternă amintire, Mihai Eminescu! Oriunde (și oricând) te-ai fi născut, tot în acest spațiu binecuvântat, al Grădinii Maicii Domnului, rămâi! Al nostru ești, al tuturor românilor, in aeternum! Livia Ciupercă/U.Z.P.R.
Uniunea Ziariştilor Profesionişti by http://uzp.org.ro/lui-eminescu/ [Corola-blog/BlogPost/93150_a_94442]
-
vreau să-mi bată, clipa... ușurării. Gândul zbuciumat, durerea-l atinge. El luptă cu tristețea, ce parcă-și înfinge Colții ascuțiți, adânc în trupul meu. Inima îmi plânge, sufletul mi-e greu. Albastră... sclipire, în noapte, mă-nvelește E cerul înstelat ce trupu-mi ocrotește. Tristețea grea din suflet, el vrea s-o alunge... Din ochii albaștri o lacrimă se scurge. Litere dansează prin iriși obosiți Scrisoare-am umezit-o... din ochi nedormiți. In gând zbuciumat, regretul simt cum vine Iubirea tinereții
SĂ NE REVEDEM, OARE VOM AJUNGE? de DOINA THEISS în ediţia nr. 1257 din 10 iunie 2014 by http://confluente.ro/Doina_theiss_1402413795.html [Corola-blog/BlogPost/361987_a_363316]
-
manifestare a caracterului inteligibil, ea nu acționează decât sub imperiul legii morale”. Sigur că filozofia lui Kant a avut și merite. Se pot cita sentimentele de admirație și venerație cu privire la legile morale: „Două lucruri au mișcat deopotrivă sufletul meu: cerul înstelat deasupra mea și legea morală din mine”. Cât despre existența Bibliei se exprima: „este cel mai mare beneficiu pe care l-a exprimat vreodată rasa umană”; „Orice încercare de depreciere este o crimă împotriva umanității”. Eseistul filozoful Petre Țuțea (1902-1991
DESPRE CONȘTIINȚĂ de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 1872 din 15 februarie 2016 by http://confluente.ro/vavila_popovici_1455557320.html [Corola-blog/BlogPost/383299_a_384628]
-
rosti-se-va așa: „Ah! Am atâta dragoste în mine, / încât mi-ar trebui / un miliard de ani, - / ca să vă spun / o fărâmă de ea!” Te credem, Nichita! Și-ți mulțumim pentru toate darurile tale! Pentru Nichita, prietenia are haină-nstelată și învăluiri siderale: „De câte ori mă gândesc nu am dreptate; / numai când înverzesc am floare. De câte ori răsar stelele / nu mi-e noapte; / numai când înnoptez nasc întuneric. O, tu, de care îmi este atât de somn / o, voi, de care îmi
Uniunea Ziariştilor Profesionişti by http://uzp.org.ro/un-calator-prin-cuvinte/ [Corola-blog/BlogPost/94211_a_95503]