10,469 matches
-
petrec ziua de șabat acasă, împreună cu toți membrii familiei. În weekend, oamenii ies în stradă, pleacă în excursii, la spectacole sau, dacă rămîn totuși acasă, stau acasă cu ochii pironiți la televizor. În felul acesta familiile se destramă, oamenii se înstrăinează treptat. Sau, cum spune Alexandru Șafran, omul încetează de a mai fi el însuși, a fost scos din autenticitatea sa și aruncat în domeniul abandonului, pe care mulți îl califică drept comunitate. Dar această comunitate nu are nimic, ea nu
Lecția de toleranță by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/11224_a_12549]
-
mijlocul 63 - conceptul se poate depăși pe șine într-un calitativ superior. Ideea care se creează pe șine începând cu sine: rațiunea în accepțiune hegeliana Rațiunea este conceptul obiectiv al întregii realități; procesul revenirii acesteia la sine după ce s-a înstrăinat de sine prin concept este numit de Hegel spirit. "Lupta rațiunii este efortul de a înfrânge ceea ce intelectul a fixat"64. Autorul Științei Logicii insistă asupra transformării conceptului, legat inextricabil de intelect, în Idee, adică în rațiune, gândirea aflată în
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
time, i’m în:) Nu am înțeles de ce suportul de curs (manualul, slide-urile și profilul personal) sunt în limba engleză, iar cursul se desfășoară în limba română. din cauza că acești “pretendenți” sunt români . aialalti care vizualizează restul info-urilor poate sunt înstrăinați de neam și tzara . dar poate și din alte cauze . cauze multiple. @amaranda, pentru că deținătorul licenței încă lucrează la o versiunea românească a manualului și cu toții preferam că această versiune să fie mai degrabă bună decât pripită. în ce priveste
Au început înscrierile la primul curs de Process Communication by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82693_a_84018]
-
în cap și veți deveni și dvs. un patron cu mentalitate liberală. Ideile de stânga nu sunt o boală a tinereții. Comentarii de culise: 1. Nu există plusvaloare? Dar taxa pe valoare adăugată pe ce este? 2. Omul nu se înstrăinează prin munca, ci după muncă (dacă abia se întreține pe sine ca muncitor). 3. Corporatismul nu este cumva un proiect socialist mai cu cap ( tot “fiecăruia după nevoi”)? Cine controleza nevoile, controlează tot (v. manipularea după Maslow). 4. În satul
Comunismul de marturie si marxismul de inventar by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/83001_a_84326]
-
mașina, să fie de familie bună sau să fie exotici, pur și simplu. Trei bărbați încalcă a-ceste reguli în viața sa. Primul este chiar tatăl care o fascinează, exercită o atracție "metafizică". Filosofia lui Vasile Conta este cea care îl înstrăinează pe tatăl său de familie, îl transformă într-un membru atipic al societății Tescanilor. Al doilea este George Enescu, bărbatul cameleon, care își poate modifica radical comportamentul sau chiar expresia feței. Dragostea Marucăi pentru Pynx este cea mai frumoasă poveste
Poveștile Marucăi by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/15447_a_16772]
-
Degas (un tablou a lui Degas se intitulează chiar Balerina verde), nebunia de la bistro are dinamismul din scenele lui Toulouse-Lautrec, iar mama bătrână și cicălitoare nu poate fi decât mama lui... Whistler. Naratoarea spune la un moment dat: "M-am înstrăinat de realitate. N-o mai percep decât printr-o transparență mișcătoare; este imaginea unei boli amânate [...] mi-am cam terminat cuvintele"(p.77). Sunt câteva momente în roman de o încremenire melancolică tristă care te duc cu gândul la atmosfera
Colocvii despre roman by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/14592_a_15917]
-
materie cu vocație comunicațională." O asemenea acumulare de imponderabile pune la încercare până și răbdarea celui mai sârguincios și mai de bună credință cititor. Ironia unui astfel de demers critic hipertehnicizat stă în faptul că nu face altceva decât să înstrăineze din nou textul caragialian de cititorul nostru, care se vede exclus de la dialogul cu acesta din cauza unui excesiv elitism de limbaj.
Pragmatică în loc de analiză by Irina Marin () [Corola-journal/Journalistic/14132_a_15457]
-
că piesele sale seamănă între ele, nu se știe de ce (adică se știe, dar explicațiile tehnice ar fi aici fastidioase), ca picăturile de țuică. Publicul de bază al muzicii folclorice e compus din săteni și orășeni cu instrucție sumară, prea înstrăinați de lumea rurală, prea nerăbdători să o evacueze din viața lor și/sau prea complexați pentru a mai avea gust pentru muzica tradițională; prea străini de civilizația urbană pentru jazz, rock sau pop; prea tineri pentru romanțe; prea bătrâni pentru
Refuz by Speranța Rădulescu () [Corola-journal/Journalistic/15079_a_16404]
-
considerațiune”- andreigheorghe.ro/ forum). Ar mai fi de văzut dacă actuala modă anglicizantă poate aduce schimbări în raportul dintre variante; probabil că nu, chiar dacă, teoretic, legătura etimologică (cu englezismele în -tion) ar putea sprijini formele în -țiune ; diferențele de pronunție înstrăinează însă cuvintele și le obscurizează originea.
„Propozițiune” by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13620_a_14945]
-
tehnică în alb-negru, care, în liniile subțiri ale desenului în tuș, fixează succint și nervos ceea ce îi izbește sensibilitatea. Sobrietatea imaginilor e adecvată materiei lor morale. Se află aci în cauză o sensibilitate, cum spuneam, a unui inadaptabil, a unui înstrăinat de existență printr-o nativă determinare, o sensibilitate care se ascute prin impactul său cu o perioadă "mizerabilă", venind într-un fel în întîmpinarea ei. Însă numai pînă la un punct. Căci epoca "stalinistă" cu anexele sale ce nu s-
Conotațiile libertății (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13927_a_15252]
-
atât de mult cât încerci să ne iei? Urâm darurile tale, prilej de pierzanie; nu primim o cinste care este mama necinstei! Ne dai averi care rămân aici și o slavă care se veștejește. Ne faci cunoscuți împăratului, dar ne înstrăinezi de adevăratul împărat. De ce ne mai oferi cu atâta stăruință puținele lucruri din lumea aceasta? Noi disprețuim întreaga lume! Tot ce se vede în lume n-are pentru noi un preț egal cu cele ce dorim! Uită-te la cerul
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
datorită americanilor. Tot ce aparține fostului Combinat de Utilaj Greu ar putea fi transferat către viitoarele spații de lucru ale General Motors. Halele de producție, corpul administrativ, pavilionul central și terenurile de zeci de mii de metri patrati vor fi înstrăinate în speranța redresării locului. E greu să renunți la ceva atat de important, dar e mai bine decât să îl lași să moară îngropat în pierderi. Chiar un reprezentant al sindicatului a specificat într-un interviu faptul că e bine
General Motors vine la Iasi? [Corola-blog/BlogPost/94425_a_95717]
-
care se înălțau deopotrivă cu pieptul urcând în locurile de unde se zăreau niște inimi piciorul meu fuge viclean el se retrage ca să îl dorești cât mai aproape de tine ca pe o carne de bărbat ori de femeie care s-a înstrăinat și nu-și mai găsește perechea decât tulburându-se. 8. m-am înșurubat înaintea pieptului tău genunchiul meu ți se așezase pe șold și lustruia osul pelvian ca un pantof cu toc rochia îmi era despicată pe șira spinării te
Poezie by Ruxandra Cesereanu () [Corola-journal/Imaginative/4565_a_5890]
-
din nou. Nu am ce pierde și nici ce câștiga, căci deja sunt. Trezesc savoarea, fac să urce sub lună gustul bogăției latente încă. Când nu pot adormi, devin soare, atent să dăruie, veghez talazul fără nume, să nu se-nstrăineze de cuvânt. Nedăruite, s-ar otrăvi și raze, și troiene, s-ar face propria lor limită, pietroasă. Otrava-i piatră, abdicare, când nu mai poți să mângâi, când uiți că zidul ești tot tu. Râd (în câteva luni voi muri
Poezii by Simona-Grazia Dima () [Corola-journal/Imaginative/6754_a_8079]
-
după legea lui Dumnezeu ele cu rănile lor nu mai întorc pe nimeni din drum abia acum se liniștește pe stradă o luptă abia acum iese luna de după Ambianța și pe ușa ei scrie spațiu de închiriat abia acum ne înstrăinăm noi pe noi și alții întreg cartierul nostru fiindcă noi n-am muncit făcut nimic pentru ca locul pe care ne-am născut să ne țină ca un plămân să ne ridice să ne coboare să ne lase cu ochii în
Poezie by Aida Hancer () [Corola-journal/Imaginative/7381_a_8706]
-
Concluzia este așadar că tînărul Eugen Ionescu își asumase probabil un anume rol de "francez" printre români, ceea ce nu-l împiedica să fie "la el acasă" în decorul deja de mult învechit al Bucureștiului. Iar dacă decorul nu-l mai înstrăina, nimic nu mai avea de ce să-l facă să se simtă în exil. Devine profesor de franceză. Problema identitară era închisă sau, măcar, suspendată. Contextul favorabil Împotriva ideii de conflict identitar în această perioadă vorbește nu numai istoria personală a
A treia identitate by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Imaginative/7958_a_9283]
-
de logodnica lui până la intenția de a-l părăsi datorită infirmității irecuperabile. Între Ștefan și Ioana (parc-am vorbi de două personaje din Noaptea de Sânziene, dar e o falsă impresie!) se lărgește din ce în ce mai mult o prăpastie, care îi va înstrăina unul de altul: Ioana crede, se roagă, pare să practice în secret un fel de „magie albă” care o spiritualizează, pe când Ștefan trece printr-o criză metafizică, nu poate crede în nimic și, ceea ce e mai rău, se îndoiește de
Un scriitor pierdut în exil by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/13190_a_14515]
-
clădirea faraonică a Palatului Parlamentului), corupția și goana bezmetică după cîinii vagabonzi apar obsedant în gîndurile autoarei. Bucureștiul copilăriei și tinereții ei a fost de mult făcut una cu pămîntul de buldozerele ceaușiste, vechile cunoștințe au murit sau s-au înstrăinat, nimic din visele suedeze despre "întoarcerea acasă" nu mai corespunde realității. Dezamăgirea este mare, iar sentimentul de înstrăinare este total. Este greu de spus, de aceea, dacă pentru scriitoare "acasă" înseamnă Suedia sau România. Cu siguranță, și România, și Suedia
Hoinăreală în timp by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12656_a_13981]
-
textele istorice tac. Ce s-a ales de ele? Unde s-or fi aflând? Au ruginit sub ruinele castelelor moldave? Le-au topit tătarii, polonezii ori muscalii? Le-au aruncat la grămada de fier vechi descendenții direcți? Le-or fi înstrăinat urmașii - îi știți, cei care până-n ziua de azi și-au trecut pe emblemă nemuritoarele slove " Nu ne vindem țara?" Răspunsurile la astfel de întrebări nici nu prea au importanță. Sau, dacă au vreuna, ea vorbește despre ciudata noastră relație
Unde sunt săbiile lui Ștefan cel Mare by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/12669_a_13994]
-
în funcție de problemele ei vitale și perene, ei se luptă cu veșnicia și pentru justificarea rasei. Cultura fiind opera talentului lor, ei reprezintă cu mai multă îndreptățire decît avocații din provincie, floarea intelectualității române". în perioada interbelică, cea în care se înstrăinează de poezie, condeiul lui Goga continuă, totuși, a se exprima, suficient de susținut, în publicistică. într-o publicistică ce, dacă-i adăugăm și magistralele pagini de jurnal (bunăoară cele atît de savuros incisive referitoare la patriarhul Miron Cristea, într-un
Cazul Goga (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12794_a_14119]
-
nouă reducere a cuvîntului. Esențială este desigur ortografia străină: sînt folosite literele k și q, care conferă textelor un aer englezesc, la modă, în contrast comic cu tonul neaoș al drăcuielii. În același timp, se produce o reducere grafică care înstrăinează și mai mult cuvîntul: adesea un u cert în pronunțare nu mai e păstrat în scris (propunîndu-se poate o lectură "rebusistică"): "și mda, ar suna ca draq" (forum.pixelrage.ro), "și mai lăsați draq komentariile" (bal2003.lgcb.ro); "taci draq
Drăcuieli by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12853_a_14178]
-
specific românesc (teritoriu denumit, deloc întîmplător, "Sumbria"), totul stă sub semnul nefericirii. Norii grei apasă în permanență asupra localității, nici o rază de soare nu reușește să-i străpungă pentru a lumina sufletele înnegurate ale oamenilor. Aceștia au ajuns să se înstrăineze de semeni și de sine, și-au extirpat orice urmă de sentiment și își trăiesc, într-un soi de automatism repetitiv depresia și singurătatea. Coșmarul comunist a fost înlocuit pentru mulți semeni de-ai noștri cu un coșmar post-comunist, la fel de
Cartea dezamăgirii by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12848_a_14173]
-
pe care nu-i cunoștea. Revolta care se aduna în el va răbufni în 1920, când se izolează de compatrioții participanți la războiul cu Rusia. Spaima de serviciul militar sau o lașitate neînțeleasă l-au plasat în marginea evenimentelor. Se înstrăinează astfel și pentru prima dată, umilit și indignat, se refugiază în anarhie și cinism, împotrivindu-se în felul acesta statului și altor evenimente de asuprire colectivă a individului. Acum, va redacta și prima lucrare "literară", monografia Ilustrissimae familiae Gombrowici, (rămasă
Centenar Witold Gombrowicz – "Un nebun răzvrătit" by Stan Velea () [Corola-journal/Journalistic/12363_a_13688]
-
Concluziile acestui exercițiu de autoscopie nu sînt dintre cele mai tonice pentru că de fiecare dată cînd se cîștigă ceva în plan profesional, se pierde altceva în plan personal. Astfel încît la un moment dat vedeta zilei se poate trezi total înstrăinată de cei din jur și de sine, pînă la pierderea noțiunii de ,acasă" (vezi pp. 96-98). Deși este încă foarte tînăr, Robert Turcescu este pe deplin maturizat ca om și ca jurnalist. Crezul său profesional este unul care ar trebui
Mesaje din România reală by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12443_a_13768]
-
lui Johann Strauss, Tolstoi și Hemingway, dar și filmul de cinematecă intitulat Casablanca, precum și un fel de napolitană numită ,Eugenia", pe care o socotește ,madeleine a sa din adolescență"). David Mc Neil își vede foarte rar tatăl, care se cam înstrăinase de el: ,artiștilor nu le plac bărbații" îl scuză fiul, dar pe un ton în care răsună, pianissimo, amărăciunea. Întreg textul este candid, cu un zâmbet abia schițat și o umbră transparentă de nostalgie. întreaga scriere ascultă, parcă, de vorba
EL by Dina Georgescu () [Corola-journal/Journalistic/11442_a_12767]