10 matches
-
organicu, este supusu la cate se coprindu în articolulu alu 2-lea. Articolul 4 Nevirsnicii neguțători, si de voru avea voia cerută după art. alu 2-lea, daru nu potu nici să ipoteceze (adică să zalojesca lucruri nemiscatore) nici să înstreineze averile loru cele nemiscatore de catu numai cu întărirea judecatei, care va cerceta mai înainte de este acesta spre învederatu folosui alu negotiului loru. Articolul 5 Muierea cu bărbatu de nu va avea ecsoprica, nu poate să se negutiatoresca, iaru avendu
EUR-Lex () [Corola-website/Law/135812_a_137141]
-
2 cărți, adecă cu o carte de are toate liturg(h)iile și cu aceasta, și eu eceasta paraclitic(h)i și le-am cumpărat atunce, și le-am afierositu Sfintei beserici, și cine le-ar fura și le-ar Înstreina de la beserica aceasta să fie blăstămatu de domnul Dumnezeu și neiertatu și pe cee lume amin - 1780 av(gust) 11 / <ss> Alexandru Rășcanu biv vel”</citation>. O altă Însemnare atestă dăruirea unui Triod către biserică: . Redăm În continuare notițele de pe
BISERICILE DIN SATUL FRENCIUGI, COMUNA DRĂGUŞENI, JUDEŢUL IAŞI by COSTIN CLIT, IONUŢ ALEXANDRU FIGHER () [Corola-publishinghouse/Memoirs/392_a_1315]
-
zidem temelie au nemerit un om cu 2 cărți, adecă cu o carte de are toate liturghiile și cu această paraclitchii și le-am cumpăratu atunce, și le-am afierositu Sfintei beserici, și cine le-ar fura și le-ar Înstreina de la beserică aceasta să fie blăstămatu de Domnul Dumnezeu și neertatu și pe cee lume amin. 1780 av(gust) 11 / Alexandru Rășcanu biv vel. Pe un Octoih mare, p. 10-25. Biblioteca bisericii din satul Frenciugi. Și eu, Mihai, fiul protopopului
BISERICILE DIN SATUL FRENCIUGI, COMUNA DRĂGUŞENI, JUDEŢUL IAŞI by COSTIN CLIT, IONUŢ ALEXANDRU FIGHER () [Corola-publishinghouse/Memoirs/392_a_1315]
-
-și schim a numele „înstrăinate”, adică schimbate de către Încet, încet, orașul își revenea după coșmarul cutremurului din data de 9/10 ralul Antonescu a decis numirea primarilor di proape toate orașele țării, numai dintre militarii x. „Numele meu a fost înstreinat și rusificat cu timpul” a numelor. În acest scop, fusese emisă în anul 1937 și o le b vechile autorități ale provinciilor redobândite de România în urma primului război mondial. Pe 7 noiembrie 1940, la Primăria Huși era înregistrată la numărul
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
botezat ortodox la 20 octombrie 1908 în satul Congaz, județul Cahul - Basarabia, în conformitate cu articolele 20, 22, 23 și următoarele din Legea numelui, fac prezenta cerere pentru redobândirea vechiului meu nume românesc de BACAIANU (subl.în orig.), în locul numelui de Bacaianov, înstreinat și rusificat cu timpul (...)”. Desigur, orice astfel de solicitare avea nevoie și de mai multe documente justificative. Acestea erau următoarele: „... declarațiile autentice de care înțeleg să mă servesc, certificatul de naționalitate nr.1751/1928, eliberat de primăria orașului Comrat, județul
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
contrazice, fiindcă la 17 iunie 1782 patriarhul trece la fapte: „De vreme ce ne-am înștiințat de cătră cuviosul chir Ignatie, egumenul sfintii noastre mănăstiri Bârnovii,... cum că multe părți de moșie și alte danii de ale sfintei mănăstiri s-ar fi înstreinat și acum s-ar fi stăpânindu și s-ar fi împresurându cu nedreptate de cătră alții” Și patriarhul știe să blesteme nu șagă, părinte! Iaca ce spune el mai departe: „Să fie blestemați de Domnul Dumnezău atotțiitorul și precurata a
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
Probabil că această primă versiune a fost finalizată în jurul anului 1795, pentru că, în deschiderea ei, într-o „Epistolie închinătoare, cătră Mitru Perea” (anagramă pentru Petru Maior), autorul însuși scrie următoarele : „Doisprezece ani au trecut... de când eu fui silit a mă înstreina de țara mea” (92, p. 543). Or, se pare că anul „înstrăinării” este 1783, dată când Ion Budai-Deleanu pleacă la Viena (1783-1787) și de acolo la Lemberg-Lvov (1788-1820). Aceste câteva amănunte biografice ridică o altă întrebare. De când putea să cunoască
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
și făcător de rău, pre unii ca aceia la domnia mea să-i aducă și s-or judeca pre faptele lor cu ocna. Așijderea, înțeles-am,... precum o samă de călugări și de călugărițe... și-au părăsit mănăstirile și au înstreinat pre la țări și șăd pre la neamurile lor și pre la curți boierești și la preseci...și la odăi și mănăstirile rămâind făr-de călugări...Pre unii ca acia, ori unde s-ar afla...pre toți să-i ia de
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]
-
înapoiate Mănăstirii Secu, singura în măsură să se 67 bucure de frumusețea lor. Mitropolitul de atunci, Gavriil Calimachi, om cu suflet nobil, a cerut de la domnul Moldovei, Grigore Alexandru Ghica voevod “ca să se dea acele odoare mănăstirii, să nu se înstreineze, fiind lucruri bisericești și mai vârtos sfinte moaște spre apărarea pământului. Și pentru o facere de bine ca aceasta, veșnică pomenire va rămânea numele Măriei tale la sfânta mănăstire.” Cuvântul bun și blând al mitropolitului a avut trecere în fața domnitorului
Bucurii sfinte în glasuri din cetate by Ierodiacon Hrisostom Filipescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/462_a_1113]
-
iunie 17, s-a trezit “cuviosul chir Ignatie egumenul sfintii noastre mănăstiri” a Bârnovii - după cum glăsuiește patrieșia sa Avramie - și și-a înștiințat stăpânul “cum că multe părți de moșie și alte danii de ale sfintei mănăstiri s-ar fi înstreinat și acum s-ar fi stăpânindu și s-ar fi împresurându cu nedreptate de cătră unii și alții, din care pricini să faci mare păgubire și strâmbătate sfintei mănăstiri... Deci... s-au făcut de cătră noi această patrierșască carte de
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]