138 matches
-
Nicolae Popoviciu al Oradiei, un mare ierarh, care binemerită venerația generațiilor prezente și viitoare ale Bisericii și neamului nostru. Cu adevărat, Episcopul Dr. Nicolae Popoviciu, va rămâne pentru noi o emblemă de referință, o călăuză statornică, un model viu și însuflețitor de trăire, acțiune și dăruire creștinească și românească. Va dăinui de-a pururi ca o lespede neclintită a sfântului altar al Bisericii și al Neamului. Pr. Dr. Ioan - Mircea Ghitea Referință Bibliografică: Semnal editorial și Publicistic - Stelian Gomboș, O remarcabilă
SEMNAL EDITORIAL ŞI PUBLICISTIC – STELIAN GOMBOŞ, O REMARCABILĂ PERSONALITATE A VIEŢII BISERICEŞTI ŞI NAŢIONALE – EPISCOPUL DR. NICOLAE POPOVICIU AL ORADIEI, EDITURA „ROMÂNIA ÎN LUME” de STELIAN GOMBO by http://confluente.ro/Semnal_editorial_si_publicist_stelian_gombos_1368788408.html [Corola-blog/BlogPost/354889_a_356218]
-
Ediția nr. 1400 din 31 octombrie 2014. Mi-a fost dat să cunosc încă un Om. Un Maestru care, în simplitatea să, se numește singur “doar un pălmaș”. Genial, de o modestie rar întâlnită, pătruns de lumină și credința, un însuflețitor al lemnului, al “strâmbăturilor” întâlnite înaintea pașilor săi. Am urcat pe aleea de sub Tâmpa cu emoție și parcă drumul către Turnul Lemnarului, unde își avea Domnia sa atelierul, devenea tot mai anevoios. Am zăbovit o clipă, înainte de a coborî treptele spre
CLARISSA EMANUELA by http://confluente.ro/articole/clarissa_emanuela/canal [Corola-blog/BlogPost/360455_a_361784]
-
pe o carte deschisă. Citește mai mult Mi-a fost dat să cunosc încă un Om. Un Maestru care, în simplitatea să, se numește singur “doar un pălmaș”. Genial, de o modestie rar întâlnită, pătruns de lumină și credința, un însuflețitor al lemnului, al “strâmbăturilor” întâlnite înaintea pașilor sai.Am urcat pe aleea de sub Tâmpa cu emoție și parcă drumul către Turnul Lemnarului, unde își avea Domnia sa atelierul, devenea tot mai anevoios. Am zăbovit o clipă, înainte de a coborî treptele spre
CLARISSA EMANUELA by http://confluente.ro/articole/clarissa_emanuela/canal [Corola-blog/BlogPost/360455_a_361784]
-
aceiași, din tagma celor pe care-i știm. E adevărat, după 1848, până acum, s-a tot scris despre agonia acelei Europe imperiale. Dar nu cu dreaptă măsură, și nici cu hemografie despre Transilvania și martirii ei pe baricada idealurilor însuflețitoare: „Libertate! Egalitate! Fraternitate!” Încercam, mai sus, să explic titlul „latinesc” inventat de mine și atribuit acestui Cuvânt de întâmpinare, stabilind a priori o numerotare a argumentelor. Dacă în primul rând invocam o coordonată emoțională, în al doilea rând și, de
HISTORIA HEMOGRAPHICA... de MARIANA CRISTESCU în ediţia nr. 1864 din 07 februarie 2016 by http://confluente.ro/mariana_cristescu_1454805524.html [Corola-blog/BlogPost/370112_a_371441]
-
reprezintă mai bine: italienii pe Dante, englezii pe Shakespeare, francezii pe Voltaire, germanii pe Goethe, rușii pe Pușkin. Românii îi deleagă lui Eminescu sarcina de a-i reprezenta în fața lumii întregi, fiindcă ei înșiși au dobândit în opera lui conștiința însuflețitoare a trecutului și a năzuințelor lor și le-au inspirat încrederea deplină în puterea lor de a îmbogăți, prin creație originală, cultura universală... Fără Eminescu nu putem înțelege bine, ca pe niște produse ale culturii românești, nici pe Xenopol, nici
LUCEAFĂRUL POEZIEI ROMÂNEŞTI de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 41 din 10 februarie 2011 by http://confluente.ro/Luceafarul_poeziei_romanesti.html [Corola-blog/BlogPost/349007_a_350336]
-
să nu-l uite pe EMINESCU nu doar la ceas aniversar ori comemorativ, ci zi de zi, în fiecare minut și clipă. Autoritățile de pe toate palierele și de la toate nivelurile se impune să nu uite că, fără EMINESCU, fără modelul însuflețitor și conștiința acestei valori de excepție (din Patrimoniul Cultural național, european și mondial), poporul nostru cade, decade instantaneu la stadiul tribal, preistoric de populație oarecare, fără niciun fel de identitate, fără trecut, prezent și viitor. Prețuindu-l încă o dată pe
Epilog deschis EMINESCU – Românul Absolut by http://uzp.org.ro/epilog-deschis-eminescu-romanul-absolut/ [Corola-blog/BlogPost/93779_a_95071]
-
30 aprilie a avut loc Adunarea din Duminica Tomii, sub conducerea lui Avram Iancu, Papiu-Ilarian și Buteanu. După masă a sosit și Simion Bărnuțiu de la Sibiu. S-au ținut cuvântări. „Enuziasmul- scria ‹Organul luminării›- cu care (acest popor) asculta cuvintele însuflețitoare și ascultarea de îndemnurile oratorilor erau nemărginite. Cine va mai zice că poporul român e popor sălbatic? Cine ar mai avea așa îndoială, păcat că n-a venit la Blaj, la Duminica Tomii să-l vadă pe acest popor și
CELEBRAREA REVOLUTIEI XI A GENERATIEI DE LA 1848 de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1060 din 25 noiembrie 2013 by http://confluente.ro/Celebrarea_revolutiei_xi_a_gen_pompiliu_comsa_1385364307.html [Corola-blog/BlogPost/347256_a_348585]
-
corporal, nicidecum sufletesc, rapsodul cântecului ardelenesc, doinitoarea, mângâietoarea inimii românilor, «crăiasa munților» (și ea iubea renumele acesta), patriarhul cântecului român al Ardealului și nu numai al lui, ci al României toate. Am cântat împreună în Basarabia a fost, între noi, însuflețitoarea inepuizabilă, ne-a întreținut veselia, ne-a „îmbolnăvit” de bunădispoziție, iar pe basarabeni i-a cucerit. Din păcate media românească nu a ilustrat-o nici suficient pe cât a meritat-o, nici în coloristica ce i-ar reda măcar o parte
LUCREŢIA CIOBANU MÂNGÂIEREA CÂNTECULUI, SUS, PE FRUNŢILE MUNŢILOR de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1735 din 01 octombrie 2015 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1443704686.html [Corola-blog/BlogPost/381838_a_383167]
-
Lițu, publicat în Ediția nr. 2070 din 31 august 2016. Revenirea Ericăi, a colegelor și colegilor la liceu a fost asemenea întâlnirii a două sau mai multe stoluri de vrăbii într-un loc plin de firimituri de pâine, datorită discuțiilor însuflețitoare. Toloșica, prietena Ericăi, care nu făcuse parte din grupul din Roman, avidă să afle cât mai multe amănunte, sorbea pur și simplu fiecare cuvânt al acesteia. Fusese uimită încă de la prima întâlnire cu aceasta. Dorea să afle ce minune se
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/adrian_li%C8%9Bu/canal [Corola-blog/BlogPost/365526_a_366855]
-
lucidă, pentru a da detalii. De la celelalte ... Citește mai mult Revenirea Ericăi, a colegelor și colegilor la liceu a fost asemenea întâlnirii a două sau mai multe stoluri de vrăbii într-un loc plin de firimituri de pâine, datorită discuțiilor însuflețitoare.Toloșica, prietena Ericăi, care nu făcuse parte din grupul din Roman, avidă să afle cât mai multe amănunte, sorbea pur și simplu fiecare cuvânt al acesteia. Fusese uimită încă de la prima întâlnire cu aceasta. Dorea să afle ce minune se
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/adrian_li%C8%9Bu/canal [Corola-blog/BlogPost/365526_a_366855]
-
se grăbește să ajungă la “Răzoare”. Lasă tramvaiele să curgă până ce dintr-unul îi face semn Albert. După două stații, la o oarecare distanță, ca un veșnic întârzâiat, îl zăresc pe Dinu și-i fac semne sau chiar scot strigate însuflețitoare la care acesta pornește să alerge, ca o gazelă, reușind în cele din urmă să se agațe de scara tramvaiului. Ceea ce îl surprinde în mod plăcut pe Florin, în ultima vreme,este că în același tramvai se află și Mia
VI. CASA SUFLETULUI MEU de ADRIAN LIȚU în ediţia nr. 2030 din 22 iulie 2016 by http://confluente.ro/adrian_litu_1469204635.html [Corola-blog/BlogPost/365163_a_366492]
-
Ediția nr. 2070 din 31 august 2016 Toate Articolele Autorului Revenirea Ericăi, a colegelor și colegilor la liceu a fost asemenea întâlnirii a două sau mai multe stoluri de vrăbii într-un loc plin de firimituri de pâine, datorită discuțiilor însuflețitoare. Toloșica, prietena Ericăi, care nu făcuse parte din grupul din Roman, avidă să afle cât mai multe amănunte, sorbea pur și simplu fiecare cuvânt al acesteia. Fusese uimită încă de la prima întâlnire cu aceasta. Dorea să afle ce minune se
III. ECOU RĂTĂCIT de ADRIAN LIȚU în ediţia nr. 2070 din 31 august 2016 by http://confluente.ro/adrian_litu_1472638736.html [Corola-blog/BlogPost/365180_a_366509]
-
comemorativ și omagial, căci anul acesta - 2013, se împlinesc 110 ani de la nașterea sa pe acest pământ, vom reține faptul că “Cu adevărat, Episcopul Nicolae Popoviciu rămâne pentru noi toți o emblemă de referință, o călăuză statornică, un model și însuflețitor de trăire, acțiune și dăruire creștinească și românească. Va dăinui de-a pururi, ca o lespede neclintită a sfântului altar al Bisericii și al Neamului.” (Pr. Dorel Octavian Rusu - Cuvânt Înainte, pag. 20). Cu alte cuvinte, “lucrarea de față reliefează
SEMNAL EDITORIAL ŞI PUBLICISTIC – PR. DR. IOAN MIRCEA GHITEA, EPISCOPUL MARTIR DR. NICOLAE POPOVICIU AL ORADIEI (1903 – 1960). MONOGRAFIE ISTORICĂ, EDITURA “ROMÂNIA ÎN LUME”, 2012, 410 PAG de STELIAN by http://confluente.ro/Semnal_editorial_si_publicistic_pr_stelian_gombos_1358255786.html [Corola-blog/BlogPost/348844_a_350173]
-
principală a fiecărui cântec al maestrului Marius Țeicu, deopotrivă melodic și textual are o dublă reflectare a omului în muzică și a muzicii în om. Această răsfrângere secundează iubirea, optimismul, verva vieții. Compozițiile maestrului Marius Țeicu au un ritm foarte însuflețitor și voios! Pe deasupra, au o rară luciditate a expresiei în ele palpită trăirile vieții, în ele viața e în act, deasupra visului, iar visul nu se rupe de viață! Aceasta, sigur, analizat în proporțiile dominante din întreaga operă componistică a
MARIUS ŢEICU. ZILELE ÎNSORITE, ZILELE ÎNFRIGURATE, BINELE, NEBINELE MUZICII UŞOARE ROMÂNEŞTI...! de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1517 din 25 februarie 2015 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1424844222.html [Corola-blog/BlogPost/366023_a_367352]
-
de vipere, cum veți scăpa de osânda gheenei ?” (Evanghelia după Sfanțul Apostol Matei - 23, 32-33) Să ne rugăm noi înșine mai mult și să-i îndemnam și pe alții că toate acestea să nu se întâmple! Rugăciunile noastre să fie însuflețitoare, dătătoare de energii de a ne implică, a acționa împotriva râului aducător de boli căci noi suntem trupul bisericii și Dumnezeu lucrează prin oameni! Nu mai putem rămâne indiferenți și neinformați pentru că multe rele se vor răsfrânge asupra sănătății noastre
Puterea rugăciunii în fenomenul vindecării by http://uzp.org.ro/puterea-rugaciunii-in-fenomenul-vindecarii/ [Corola-blog/BlogPost/94202_a_95494]
-
din 31 octombrie 2014 Toate Articolele Autorului Mi-a fost dat să cunosc încă un Om. Un Maestru care, în simplitatea să, se numește singur “doar un pălmaș”. Genial, de o modestie rar întâlnită, pătruns de lumină și credința, un însuflețitor al lemnului, al “strâmbăturilor” întâlnite înaintea pașilor săi. Am urcat pe aleea de sub Tâmpa cu emoție și parcă drumul către Turnul Lemnarului, unde își avea Domnia sa atelierul, devenea tot mai anevoios. Am zăbovit o clipă, înainte de a coborî treptele spre
“SCOPUL TRECERII NOASTRE PRIN VIATA ESTE REDOBANDIREA UNITATII CU INTREGUL” de CLARISSA EMANUELA în ediţia nr. 1400 din 31 octombrie 2014 by http://confluente.ro/clarissa_emanuela_1414751938.html [Corola-blog/BlogPost/360369_a_361698]
-
artistice din mai mult de jumătate dintre județele țării și mesageri absolut din toată țara. Am fost cu toții de față, alături de el. Același succes l-a avut și a doua ediție, de anul trecut, din august 2014, la fel de inspirată și însuflețitoare, promovând valorile românești autentice. Dar acum, în 2015, voia ceva cu totul și cu totul ieșit din comun. Peste cele două ediții anterioare. Ceva de excepție.” * ... În noaptea de sâmbătă spre duminică: 11-12 iulie a.c., m-a vizitat, în vis
Piatră de hotar: 83 de ani Nu-l plângeţi. Corneliu LEU trăieşte! (Fulguraţii) by http://uzp.org.ro/piatra-de-hotar-83-de-ani-nu-l-plangeti-corneliu-leu-traieste-fulguratii/ [Corola-blog/BlogPost/92773_a_94065]
-
Lumea toată/E biserica Ta./ Sufletul dănțuiește/ În cele create/De Tine”, se repetă obsesiv, ca într-o litanie, ca o pioasă rugă înălțată și cuvânt de mulțumire adresat Divinității - ”ziditorul/Copacului” care ne-a creat și a creat spiritul însuflețitor al materiei. Copertele întâi și a patra sunt illustrate cu reproduceri după tablourile poetei. La o privire atentă vom descoperi concordanța dintre conceptual pictural și cel poetic. Victorița Dutu este o altfel de poetă, o altfel de prozatoare, o altfel
VICTORIŢA DUŢU ŞI FILOZOFIA CREDINŢEI de ELIZA ROHA în ediţia nr. 1924 din 07 aprilie 2016 by http://confluente.ro/eliza_roha_1460015984.html [Corola-blog/BlogPost/349887_a_351216]
-
științifice ale Universității”, începând din anul 1964 și până în 1977. În paginile acestor reviste și-a publicat o mare parte din lucrările sale, și-a făcut cunoscută activitatea de lingvist și filolog, dar și de scriitor, a creat o atmosferă însuflețitoare în munca de redactare a acestor publicații. Are un număr impresionant de lucrări de certă valoare științifică care l-au consacrat ca un important om de cultură: ,,Limba română literară - studii și articole'', 1970, ,, Originea limbii române literare'', 1971, ,,Studii
GAVRIL ISTRATE-UN INTELECTUAL AL ŢINUTULUI NĂSĂUDEAN LA 99 DE ANI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 808 din 18 martie 2013 by http://confluente.ro/Gavril_istrate_un_intelectual_al_florin_tene_1363615358.html [Corola-blog/BlogPost/345315_a_346644]
-
până când se lămurește dacă poate izbuti o descriere cu prestigiul necesar, spre a nu atinge nefast, cu un singur cuvânt, imaginea sa. În ce mă privește, ori de câte ori am încadrat textele mele în acest context, le-am itinerat pe cel mai însuflețitor gând, acela de a repera printre noi, modele, ținte care să ne îndrepte și îmbogățească sufletește, să ne convingă că fericirile nu sunt cifre și că un ban mai puțin, dar o frumusețe mai mult, înseamnă eficiența iubirii asupra suspansului
ELISABETA BOSTAN. CORIFEU BUHUŞEAN AL CINEMATOGRAFIEI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1187 din 01 aprilie 2014 by http://confluente.ro/Aurel_v_zgheran_1396319028.html [Corola-blog/BlogPost/354128_a_355457]
-
mintea omului pus în fața unei astfel de priveliști! Tendința acestui om ”ales” − folosind acest cuvânt biblic −, era de a-i uni pe toți creștinii români sosiți în Israel, indiferent de cultul cărora ei aparțineau în țară, știindu-se că valul însuflețitor de libertate ce a cuprins și România, ar fi fost de bun augur dacă nu s-ar fi abuzat de el, așa cum s-a și întâmplat în Occident, unde creștinismul s-a fărâmițat, din ce în ce, în tot mai
...JAFFO, LOC ANTIC AL REVELATIILOR! de ALEXANDRU ŞI MARICUŢA MANCIUC TOMA în ediţia nr. 270 din 27 septembrie 2011 by http://confluente.ro/_la_stanci_.html [Corola-blog/BlogPost/354040_a_355369]
-
-o-n al unirii fast. Români și românce, astăzi în zi de sărbătoare, Vă invit ca împreună să jucăm, Să ne înveselim din truda zilnică, Să cântăm imnul unirii mult dorit Și să aducem unirea vie printre noi! Citind hora însuflețitoare a lui Alecsandri, Să rămânem uniți în simțire și-n cuget: Un Decebal mereu neadormit, Care ne îndeamnă strșnic A ne da și ultima picătură omenoasă... neamului. Steaua Unirii Ursita ne-a fost dată din vechi vremi, Să stăm veșnic
PARTEA II DIN VOLUMUL MASTI de ALEXANDRU ENACHE în ediţia nr. 2149 din 18 noiembrie 2016 by http://confluente.ro/alexandru_enache_1479472490.html [Corola-blog/BlogPost/342962_a_344291]
-
După deschidere, invitați de Doamna Elena Harconița, directoarea Bibliotecii Științifice a USB "Alecu Russo", oaspeții au avut prilejul deosebit, în sala polivalentă a Universității de Stat "Alecu Russo" , anticipând evenimentul zilei de mâine, cel al Zilei Europei, să asculte o însuflețitoare lecție despre actualitate și despre ceea ce suntem, în raport cu evenimentele, ce au loc pe glob și în Europa. Rectorul Universității, Domnul Gheorghe Popa, doctor habilitat în filologie, a accentuat evoluția procesului de europenizare, necesitatea luptei cu așa-numita "europo-fobie", dar și
DESCHIDEREA EXPOZIŢIEI INSTITUTULUI CULTURAL ROMÂN MIHAI EMINESCU LA UNIVERSITATEA DE STAT ALECU RUSSO DIN BĂLŢI. ZIUA EUROPEI SE VA SĂRBĂTORI ÎN DATA DE 9 MAI LA BĂLŢI ŞI ÎN ŢARĂ. de LILIA MANOLE în by http://confluente.ro/lilia_manole_1431097835.html [Corola-blog/BlogPost/342572_a_343901]
-
dramatice, Artistă a Poporului, care, ca și la anterioara întâlnire (albumul fusese lansat cu cateva luni în urmă la Biblioteca Municipală, sub auspiciile D-lui Nicolae Dabija, cărturarul de notorietate internațională, ca moderator generos al evenimentului) m-a copleșit cu însuflețitoarele sale cuvinte. Tot acum l-am cunoscut (și am schimbat cărțile de autor între noi, invoc aici proporția) pe distinsul savant (doctor habilitat) Valeriu Dulgheru, cunoscut mie ca publicist de notorietate pe teme de istorie modernă și contemporană, prin intermediul săptămânalului
SUNT ŞI EU ÎN CETATE (VI) – AM FOST, DIN NOU, LA CHIŞINĂU… de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 1715 din 11 septembrie 2015 by http://confluente.ro/gheorghe_parlea_1441990260.html [Corola-blog/BlogPost/372194_a_373523]
-
Șoimaru, Ed. "Prometeu", 2003, Chișinău]. Atunci văzuse în arealul acestei comune ruinele celor mai masive cazemate de pe linia Frontului Moldovei, spațiu al războiului de recuperare a Basarabiei și Bucovinei de Nord în care speranța izbânzii s-a spulberat ireversibil. După însuflețitoarea întâlnire a basarabeanului cu școlarii și dascălii locului, toată grijă profesorului de la Chișinău s-a îndreptat spre dealurile domoale ale satelor comunei, cu peisajul lor denaturat de semnele antropicului, lucrări specifice războiului care purtau acum chipuri schimonosite, urmare a vulnerabilității
SUNT ŞI EU ÎN CETATE (VIII) – PEREGRINI PE URMELE CELOR CARE AU RĂSPUNS LA COMANDA “OSTAŞI, VĂ ORDON by http://confluente.ro/gheorghe_parlea_1463816514.html [Corola-blog/BlogPost/367470_a_368799]