12 matches
-
tale fiindu noi rânduiți prin țidulă Gospodu, ne-am adunatu la sfânta Mitropolie de am făcut cercetare asupra pricinei înpărțeleloru de țigani ce s`au obicinuitu pănă acumu aicea în țară și pentru partea moldovenească, ce s`au amestecatu prin însurări și măritări cu neamulu țigănescu, asupra cărora pricini măcaru că sunt făcute, întăi, ore care hotărâri prin domnescu hrisovu, și al doilea rându, mai pe largu și mai cu deedinsulu s`au făcutu hotîrâre prin 10 ponturi în domniea din
ȚIGĂNCILE SCLAVE CĂSĂTORITE RELIGIOS CU BOIERII ROMÂNI? VASILE CEL MARE AȘA LEGIFERA ÎN CANONUL 42 ACUM 1700 DE ANI! de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2160 din 29 noiembrie 2016 by http://confluente.ro/marian_nutu_carpaci_1480432272.html [Corola-blog/BlogPost/367482_a_368811]
-
și a soțieiacestuia, Safta Brâncoveanu, fiica fostului domnitor Constan tin Brâncoveanu (1688-1714). Așadar, iată-l înrudit dintr-odată cu trei mari familii boierești foarte importante. De altfel, banul se arată foarte mulțumit de această alianță, fă când următoarea apreciere: „cu care însurare el s-a foarte îndestulat, fiind Elena, soția lui, bogată de moșii, vii și dobitoace“. Alegerea unui partener în clasa boierească se ordonează în jurul următoarelor pretenții: să fie „de neam bun“, „obraz de cinste“, „de cinste și de neam bun
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
individ, nefiind o impunere din partea familiei. În această situație călugărirea unei fete, de exemplu, presupune și impune înzestrarea; zestrea o va însoți la mănăstire și îi va asigura existența cotidiană. În aceste condiții, devine evident că măritarea unei fete și însurarea unui băiat, cât mai repede cu putință, pot fi gândite de șeful familiei ca o strategie: începutul unei alianțe, de ajutor în căsătorirea celorlalți copii, dezvoltarea unei afaceri, construirea unei cariere politice, consolidarea unei prietenii sau a unor camaraderii deja
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
nu se poate să nu ne punem întrebarea în ce măsură acele texte au fost accesibile nu numai clerului înalt, ci mai ales clerului mărunt, în ce măsură ele au schimbat cu adevărat o regulă, o practică, o cutumă. Pravila oferă, în capitolul „Pentru însurarea; și ce iaste însurarea“, o primă analiză asupra cununiei: „Însurarea se chiamă că deacă se împreună un om cu muiare și care nice o au văzut, nici cu dinsa au vorbit; iar deaca se cunună cu ia, atunci el o
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
nu ne punem întrebarea în ce măsură acele texte au fost accesibile nu numai clerului înalt, ci mai ales clerului mărunt, în ce măsură ele au schimbat cu adevărat o regulă, o practică, o cutumă. Pravila oferă, în capitolul „Pentru însurarea; și ce iaste însurarea“, o primă analiză asupra cununiei: „Însurarea se chiamă că deacă se împreună un om cu muiare și care nice o au văzut, nici cu dinsa au vorbit; iar deaca se cunună cu ia, atunci el o ia la casa lui
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
texte au fost accesibile nu numai clerului înalt, ci mai ales clerului mărunt, în ce măsură ele au schimbat cu adevărat o regulă, o practică, o cutumă. Pravila oferă, în capitolul „Pentru însurarea; și ce iaste însurarea“, o primă analiză asupra cununiei: „Însurarea se chiamă că deacă se împreună un om cu muiare și care nice o au văzut, nici cu dinsa au vorbit; iar deaca se cunună cu ia, atunci el o ia la casa lui și lăcuiaște cu dinsul, adecă șed
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
cu muiare și care nice o au văzut, nici cu dinsa au vorbit; iar deaca se cunună cu ia, atunci el o ia la casa lui și lăcuiaște cu dinsul, adecă șed amândoi într-o casă. Încă se mai chiamă însurare căce că se împreună și se fac amândoi un trup, după cum au zis domnul nostru Isus Hristos, cu molitve și cu cununie pre leage de la preot“. Ba mai mult, glava 203 pune accent pe importanța virginității premergătoare nunții - „curăția juniei și
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
Sintagma lui Matei Vlastaris - o împrumutaseră din dreptul roman), femeile despărțite neavând dreptul să se recăsătorească. Nepunând la îndoială „prima nuntă” - potrivit poruncilor Sfântului Vasile cel Mare - pravila înconjoară a doua căsătorii cu epitemii 205: „Cine va fi a doa însurare fiindŭ de mulți ai, să aibă pocaanie 2 ani 206, iară de va fi tânăr, și-i va muri muiaria, iară de va putea răbda așa, după cuvântul Apostolului, iară de nu va putea, iară el să ia a doa
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
va fi tânăr, și-i va muri muiaria, iară de va putea răbda așa, după cuvântul Apostolului, iară de nu va putea, iară el să ia a doa muiare, iară de va fi bătrânŭ și se va însura a doa însurare, unii ca aceia mânie pre Dumnezeu, să aibă pocaanie 3 ai, metanii câte 24 în zi” 207. Asprimea judecății (un preot, dacă se recăsătorea, își periclita cariera: „Preotulŭ de se va însura cu a doa muiare să se delunge din
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
Dumnezeu, cine va intra în trei nunte, dîreptŭ acéia cine va veni într-acésta lucrare fără de lége curvește, unii ca aceia să aibă pocoanie 3 ai”211), și nu este deosebită de libertinajul sexual: „Iară neștine de va face a treia însurare să se pocăiască patru ai, și în toate zilele câte 66 de metanii, că se cheamă curvariu”212). A patra căsătorie înseamnă curvie curată: „Cine se însoară de 4 ori, să se pocăiască 8 ai, metanii câte 100 în zi
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
zice sfetâi Grigorie) și unele ca acélea le urăște besérica ca niște spurcăciuni; iară se socotesc e mai bună decât înălțarea curviei”216 -, punct de vedere „mirenesc” - precizează „tâlcuirea” - ce vădește o flexibilitate relevabilă: „însă légea mirenească sufere a treia însurare, și copiii care se nasc într-însa zice să le fie pre lége și-i chiamă și întru moștenire. Iară canoanele pre cela ce e însurat a treia oară nu-l priiméște, ce-l țin ca o spurcăciune de la besérică
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
a îmbogățit, de altă parte, s-a mărit a lui ipolipsis, nu numai căci era Cantacuzino și ginere de Basarab, ci mai mult cu îngrădirea ce se încuscrise cu douăsprezece familii din cele mai în stare ale Valahiei, prin mijlocirea însurării fiilor săi și a măritișului fetelor sale” (Ghenealoghiia..., ed. cit., p. 82). 297. Nicolae Stoicescu, Dicționar..., pp. 137-138. 298. Nicolae Stoicescu, op. cit., pp. 129-130 299. Vezi Ștefan S. Gorovei, Mihai Sorin Rădulescu, op. cit., p. 228. 300. în Dicționarul... lui Nicolae
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]