54,930 matches
-
ai reprezentată concret, în proximitate, pe care o poți atinge, ca să poți urla apoi "este!". Pentru două nopți, nu m-am mai simțit rătăcită. Nici singură, cum mă simt de atîtea ori, de atîtea ori. Am venit pregătiți pentru această întîlnire. Și ea, chiar s-a produs. Într-o atmosferă de o normalitate profundă. Cînd s-a terminat concertul din prima seară, se apropia de ora unu din noapte. Nimeni nu se grăbea nicăieri. Nici la aplauze, nici după. Nimeni nu
Sindromul Zacharias by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/11238_a_12563]
-
nevoie de ,rating". E nevoie ca micuțul ,Marió" să prindă contur în umbra protectoare a uriașei Shakira. În anii '80 citisem, ca mulți din generația mea, Războiul sfârșitului lumii, în româna superbă a lui Mihai Cantuniari. A fost prima mea întâlnire cu Vargas Llosa. }in minte că la capătul celor 5-600 de pagini mi-a rămas un gust straniu, pe care la început mi-a fost greu să-l identific, pentru că nu avea nimic de-a face cu bucuria lecturii. Eram
Trecerea lui Vargas Llosa prin România by Gabriel Liiceanu () [Corola-journal/Journalistic/11222_a_12547]
-
afaceri, Victor Florean a fost întrebat de către un demnitar israelian, în timpul prezentărilor protocolare, dacă are vreo legătură cu muzeul Florean. Răspunzînd că este chiar creatorul și proprietarul acestuia, centrul discuției s-a deplasat rapid spre zona culturală, și o banală întîlnire de afaceri a devenit, firesc, antecamera unui traseu simbolic. Economie și cultură, afaceri și bunuri simbolice, capacitatea de a face bani și disponibilitatea de a-i cheltui pentru construcții spirituale, iată subiecte inepuizabile, a căror finalitate nu poate fi decît
Muzeul Florean în 2005 by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/11216_a_12541]
-
privat în actul cultural și, simultan, decongestionarea culturii care se găsește încă într-o gravă dependență de banii publici. Bani care se cheltuiesc, de cele mai multe ori, cu totul aberant. Însă asemenea acțiuni nu sînt posibile fără implicarea profesioniștilor și fără întîlnirea concretă, nemijlocită, a omului de afaceri cu omul de cultură, a managerului cu artistul. Muzeul de Artă Contemporană Florean, din Baia Mare, este de mai mulți ani o realitate constantă în spațiul cultural românesc. Dacă omul de afaceri Victor Florean este
Muzeul Florean în 2005 by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/11216_a_12541]
-
de maturitate, toate acestea sugerează un portret al lui Mircea Bochiș la care puțini artiști din România de astăzi pot aspira, fie acestă aspirație și una pur teoretică. Dar dincolo de persoane și de locuri, dincolo de nume și de biografie, aceste întîlniri ale unor lumi aparent diferite, cum ar fi aceea a afacerilor și aceea a artei, determină, prin consecințe, o altă percepție a principiilor de parteneriat, de comunicare, de profesionalism și, nu în ultimul rînd, chiar o altă percepție a ideii
Muzeul Florean în 2005 by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/11216_a_12541]
-
în Țară, la Posada, București ori Mogoșoaia. în privința relațiilor epistolare dintre Marcel Proust și Martha Bibescu, ,vasta corespondență" de care încearcă să ne persuadeze autorul, se reduce la câteva scrisori ce se pot număra pe degetele de la o mână, iar întâlnirile lor, mai mult intersectări, la trei. E o realitate ce ar fi putut fi verificată ușor dacă autorul ar fi consultat, înainte de a scrie articolul, măcar indexul Corespondenței lui Marcel Proust, a cărei publicare, în 21 de volume, s-a
Marcel Proust în România? - Connaisseur! by C.D. Zeletin () [Corola-journal/Journalistic/11233_a_12558]
-
suportă greu condiția de emigrant. Fusese prevenit că T.M. își păstra cu îndărătnicire, și între străini, un ritm de existență fixat din anii de debut, efortul creației și recreerea se succedau conform unei ordini, improvizația nu era agreată. La dificultățile întâlnirii pe care le prevedea se adăuga timiditatea maladivă a solicitantului. Câteva luni mai târziu, în anul 1938, Arthur Koestler (de la nașterea căruia s-au împlinit 100 de ani), tânărul cu pricina, va obține șansa unei convorbiri în doi cu Sigmund
Micile infirmități ale oamenilor mari by S. Damian () [Corola-journal/Journalistic/11194_a_12519]
-
război mondial se profilase ca un campion al conservatorismului (Considerațiile unui apolitic) . În acel text susținuse ideea evadării din tumult, în favoarea seninei indiferențe, erau gândurile unui nostalgic al elitei, ale unui reacționar. Precizez că în perioada în care se petrece întâlnirea cu A.K., adică în toamna anului 1937, scriitorului nu i se atribuise încă funcția de șef al rezistenței intelectuale. Protagoniștii curentului antifascist erau împrăștiați, nu se coagulase deocamdată o unitate a împotrivirii, faptul că erau exilanți stânjenea sforțările de
Micile infirmități ale oamenilor mari by S. Damian () [Corola-journal/Journalistic/11194_a_12519]
-
A.K., când în autobiografia sa se va opri asupra episodului, va destăinui că tema angajării politice n-a avut întâietate în schimbul de păreri. Omiterea subiectului iscă azi nedumeriri. Și tânărul A.K. fusese confruntat cu ispita revoluției, sosise la întâlnirea cu T.M cu o experiență pe frontul de luptă, parcursese faze de extremă implicare. T.M. fusese impresionat de martiriul pe care îl traversase junele oaspete. La vârsta sa, nu mult peste adolescență, acesta cutreierase planeta în lung și lat
Micile infirmități ale oamenilor mari by S. Damian () [Corola-journal/Journalistic/11194_a_12519]
-
contactul cu noile generații. În realitate, oaspetele a declarat ipocrit că trebuie să se grăbească să nu piardă trenul. Formulând acest pretext, nu dorea numai să-l menajeze pe amfitrion. Făcând un bilanț în sinea lui, a fost decepționat de întâlnire. N-a putut desprinde din dialog nimic consistent. O singură sclipire de spirit a întrerupt monotonia. După ce a ascultat explicațiile lui T.M. despre capriciile inspirației, pe care acesta le-a ilustrat cu experimentele sale de documentare pentru Iosif și frații
Micile infirmități ale oamenilor mari by S. Damian () [Corola-journal/Journalistic/11194_a_12519]
-
cu Goethe. Ca și acesta, construise o operă uriașă, avansase pe cărări virgine, nu mai avea cu cine să schimbe experiența câștigată, dar era dispus să transmită mai departe ceea ce luase în stăpânire. De aceea s-a repetat în decursul întâlnirii din Elveția aluzia la meritele lui Eckermann, confidentul credincios care s-a mulțumit să fie un satelit. Fără să facă direct propunerea, T.M. i-a dat de înțeles lui A.K. că l-ar dori în funcția de nou Eckermann
Micile infirmități ale oamenilor mari by S. Damian () [Corola-journal/Journalistic/11194_a_12519]
-
cu verdictul convenabil puterii bolșevice. Era produsul unei perversiuni care fusese imposibil de anticipat. Așadar A.K. s-a eschivat, ba, mai mult, s-a scuzat că trebuie să plece și a întrerupt vizita. După ce și-a sedimentat impresiile despre întâlnire, care nu erau deloc confortabile, nu și-a modificat prețuirea față de marele romancier. Prin vederea lui în carne și oase i s-au întărit însă unele alergii de cititor. Epica lui T.M. e masivă și simetrică, conchidea el, pretutindeni domnește
Micile infirmități ale oamenilor mari by S. Damian () [Corola-journal/Journalistic/11194_a_12519]
-
sportului (Thomas Alkemeyer) etc. (din păcate, spațiul nu îmi permite să amintesc aici toate lucrările cu teme captivante prezentate în cadrul colocviului, cer iertare pentru aceasta atât cititorilor interesați, cât mai ales participanților români la colocviul clujean). În afara sesiunilor de conferințe, întâlnirea a inițiat bazele unei rețele de excelență având drept obiectiv realizarea unei Enciclopedii a imaginarului european și a unor ateliere de lucru aferente (workshops). Proiectul se numește EURIMAG, este propus de Phantasma, Centrul de Cercetare a Imaginarului, organizatorul colocviului, și
Cercetarea Imaginarului by Ruxandra Cesereanu () [Corola-journal/Journalistic/11248_a_12573]
-
Academia Română, Universitatea Națională de Muzică și Societatea Română de Radiodifuziune. Trei serii de teme: Enescu, estetică și stil; Enescu în luminile presei; Documente inedite. Cuprinderea totalității rămâne de a fi estimată în timp. înțelegem aceasta și citind retrospectiva ultimelor două întâlniri internaționale anterioare (Simpozioanele din 2001 și 2003, publicate de Editura Institutului Cultural Român alături de alte ,enesciene" și lansate chiar în după-amiaza de 10 septembrie în plină desfășurare a zilei de noi comunicări). Textele publicate și audiția celor de acum îmi
Permanențe by Ada Brumaru () [Corola-journal/Journalistic/11260_a_12585]
-
fine a apărut administratorul teatrului, un bărbat care mi-a fost foarte simpatic, și s-a apropiat de mine. Am observat că era tulburat. , Suntem într-un impas, domnule V'rissimo", a spus el. ,Ambasadorul dumneavoastră nu vrea să prezideze întâlnirea." ,Perfect!" am exclamat. ,Asta înseamnă că nu vom avea prezidiu. Prefer să vorbesc fără să-mi stea cineva în spate." Bărbatul și-a consultat ceasul. ,Nouă trecute. Suntem deja în întârziere. Publicul a devenit nerăbdător. Teatrul mi se pare un
Centenar Erico Verissimo - Solo de clarinet by Micaela Ghițescu () [Corola-journal/Journalistic/11241_a_12566]
-
anii '70, o semnătură frecventă în paginile culturale ale ziarului Foaia noastră, unde au apărut multe din materialele sale documentare despre Goga la Budapesta (studiile universitare, publicațiile, traducerile, colegii și colaboratorii, corespondența etc.). Amintim aici doar un articol care consemnează întâlnirea lui Sámuel Domokos cu Veturia Goga, pentru împlinirea unui dat testamentar al poetului român, depunerea de flori de pomenire la mormântul lui Ady, prieten apropiat familiei (Trandafiri roșii..., nr. 15,1 august 1970). Era vara când profesorul definitiva monografia sa
Octavian Goga la Budapesta by Cornel Munteanu () [Corola-journal/Journalistic/11255_a_12580]
-
de la universul familiei, eul poetic recuperează, printr-o memorie afectivă, bogăția spirituală și umană a originilor. De aceea, durerea alternează romantic cu răzvrătirea, înfrângerea elanurilor sufletului cu înălțarea în lumină. Această dublă stare a dus în poezia lui Goga la întâlnirea armonioasă dintre elegia eminesciană și meditația blagiană. Din această perspectivă, Goga este poate poetul cel mai reprezentativ pentru momentul posteminescian și un precursor al meditației existențiale blagiene. Mesianismul, ca formă a poeziei active, de implicare, înseamnă înzestrarea superioară a cântecului
Octavian Goga la Budapesta by Cornel Munteanu () [Corola-journal/Journalistic/11255_a_12580]
-
că nici o reflectare nu-i cu nimic mai mult decît originalul, căutăm în chipul nostru din oglindă dorita dezlegare a cine știe căror de demult mistere. Poate din cauză că acolo ne vedem și ochii, și orice oglindire e, de fapt, o întîlnire de oglinzi. Părelnică portiță de ieșire, închisă imediat, prin simetrie, cu alte argumente: , Din unele, foarte limpezi oglinzi emană un subtil regret, acela că, fiindu-ne atît de mult, ne sînt atît de puțin, că ne răscolesc fără ca vreodată să
Ape-ape by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11250_a_12575]
-
prin inițiale) ale căror portrete caracteriale și intelectuale le dau o concretețe pregnantă. Unii pot fi ușor decodați (Silvian Iosifescu, Crohmălniceanu, Henri Wald) - alții nu. Dar nimic nu-i procură o mai mare bucurie -, uneori de-a dreptul exaltantă - decît întîlnirea cu vechii prieteni la Paris, în Israel sau în America, cu reluarea unui dialog de fapt niciodată întrerupt și descoperirea ușurinței cu care pot fi regăsite după decenii vechi moduri de comunicare și coduri lingvistice secrete pentru alții. Fără a
Inadaptarea emigrantului by Gina Sebastian Alcalay () [Corola-journal/Journalistic/11251_a_12576]
-
simt nevoia să comunic cu ei, dar ei n-o fac, cred c-ar putea să mă întrebe multe lucruri despre text, despre ideile mele. Aștept din partea lor emailuri, chiar telefoane. LVR: Un ultim cuvânt, de astă dată despre această întâlnire cu scriitori din diferite țări aici la Festivalul Zile și nopți de literatură din Neptun. MP: Pentru mine, ca scriitor, această întâlnire e extraordinară, o experiență fericită. E grozav să comunici cu oameni care trăiesc ca și tine: citesc și
Cu Martin Page by Luminița Voina-Răuț () [Corola-journal/Journalistic/11263_a_12588]
-
despre ideile mele. Aștept din partea lor emailuri, chiar telefoane. LVR: Un ultim cuvânt, de astă dată despre această întâlnire cu scriitori din diferite țări aici la Festivalul Zile și nopți de literatură din Neptun. MP: Pentru mine, ca scriitor, această întâlnire e extraordinară, o experiență fericită. E grozav să comunici cu oameni care trăiesc ca și tine: citesc și scriu! Doar mâncarea de la hotel nu-mi place, în rest totul e în regulă, oamenii sunt calzi și amabili, iar subiectele abordate
Cu Martin Page by Luminița Voina-Răuț () [Corola-journal/Journalistic/11263_a_12588]
-
fi date. E minunat că nu mai există cenzură, că scriem fiecare ce dorim, dar e mai puțin minunat că selecția condeierilor se face, am impresia, exclusiv pe baza capacității de a delira pe teme date. Să participi la o întâlnire de două ore cu Mario Vargas Llosa - în seria ,Conferințelor Microsoft" - și tot ce reții se referă la lucruri ce puteau fi scrise direct în redacție a intrat deja în uzul presei din România. Era firesc să se facă pasul
Struții și povestașul by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/11269_a_12594]
-
zilele următoare, în două momente destinate tocmai acestui scop: la Romexpo, în cadrul ,Conferințelor Microsoft", și la Institutul Cultural Român, la conferința de presă. E drept că nici una, nici cealaltă n-au prea semănat cu niște șuete. Ca moderator al ambelor întâlniri, Gabriel Liiceanu a impus niște rigori care, cu siguranță, nu invitau la tradiționalul bătut pe burtă și la digresiunile în zona flecuștețelor mondene. Dar a existat un perfect cadru pentru orice fel de întrebare, ca de la profesionist la profesionist. Evident
Struții și povestașul by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/11269_a_12594]
-
dacă n-o faci, de ce mai continui să scrii? Pe cine minți, publicând carte subvenționată după carte subvenționată, când cititorii te-au părăsit demult, iar istoriile literare nu te mai menționează decât la capitolul ,și alții"? Absența scriitorilor români de la întâlnirile cu Mario Vargas Llosa sugerează un lucru încă mai grav: totala lor lipsă de încredere în ceea ce fac. Adoptând jalnica tactică a struțului, își imaginează că vor supraviețui ei cumva și valului neprielnic actual. Mă tem că n-o vor
Struții și povestașul by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/11269_a_12594]
-
rămânând să ducă lungmetrajul pe umerii lor. Nu știu dacă vă vine să credeți dar acest scenariu dezastruos e scris de Ronald Harwood, un scenarist al cărui input a fost esențial pentru Pianistul! La ce să te mai aștepți de la întâlnirea dintre un best-seller scris de Brian Moore și dintre un scenarist de success, plus o distribuție de zile mari...
Istoria se repetă... by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/11306_a_12631]