9 matches
-
ro); „Hai să facem o întâlneală că îmi este dor să mai schimbăm păreri" (clubmercedes.ro); „Punem de-o întâlneală mâine? Că tot e cald și frumos..." (astraforum.ro). Mult mai rar este folosit produsul unei alte substituții de sufix, întâlnitură („prima întâlnitură la care vin și io", eva.ro). Se pare totuși că ieșeală, deși respectă tiparul creațiilor familiar-argotice juvenile, este simțit de mulți vorbitori ca o imitație, ca un fals. Reacțiile negative sunt destul de numeroase: „Mă scoate din sărite
Ieșeală by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/6294_a_7619]
-
să facem o întâlneală că îmi este dor să mai schimbăm păreri" (clubmercedes.ro); „Punem de-o întâlneală mâine? Că tot e cald și frumos..." (astraforum.ro). Mult mai rar este folosit produsul unei alte substituții de sufix, întâlnitură („prima întâlnitură la care vin și io", eva.ro). Se pare totuși că ieșeală, deși respectă tiparul creațiilor familiar-argotice juvenile, este simțit de mulți vorbitori ca o imitație, ca un fals. Reacțiile negative sunt destul de numeroase: „Mă scoate din sărite reclama cu
Ieșeală by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/6294_a_7619]
-
astfel de proceduri, vaca revenea la normal. La alt descântec de „deochi”, pentru oameni și animale se foloseau un cuțit, un fir de brusture, apă și trei cărbuni aprinși. Se descânta astfel: „Ceală di diochi/ Ceală di pocitură,/ Ceală di întâlnitură’’. Acum se oprea din descântat, persoana bolnavă bea un pic de apă, apoi se spăla și ce rămânea o turna la un loc curat sau la rădăcina unui pom, continuându-se descântecul astfel: „Pi-o stâncă di chiatră/ Este-o
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
foc/ Și un ochi di apă/ Cum stângi apa pi foc/ Așa să stângă diochiturile, pociturile Floricăi,/ Să rămâie luminată și curată/ Ca argintul strecurat/ Cum Maică-sa din cer l-a lăsat’’. Apoi se sting trei cărbuni: unul de întâlnitură, altul de pocitură și al treilea de diochi. Când o vită sau un alt animal se lovea la ochi sau lăcrima prinzând pojghiță, trebuia descântat de „albeață”. Se folosea un fir de mălai tătărăsc, luat de la mătură și un fir
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
Copiii cei mici să nu se scalde în apa rămasă din ziua cea laltă, căci nu mai cresc, ci să se scalde totdeauna cu apă proaspătă. Apa care rămîne dumineca să se arunce; e bună numai pentru viermi. Apa de la întîlnitură* e bună de scăldat, ca să nu se lipească de cel scăldat boale și farmece. Pentru ca să nu te prindă frigurile, durerile de cap, de piept și de stomac, e bine ca la Bobotează [6 ianuarie], cînd se afundă steagul în rîu
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
împroura (a) - a vesti împușcată - plantă încelui (a) - a fura închiotora (a) - a lega încolți (a) - a înfige colți încura (a) - a alerga, a goni îngăimat - nehotărît înghinat - îngemănat îngrecată (femeie) - împovărată, îngreunată, însărcinată întinde (a) - a pierde din consistență întîlnitură - loc de confluență a apelor întorsură - arătură învădi (a) - a înnădi J jărbiuță - jurubiță jigadie - dihanie jigodie - jigăraie, boală la cîini jîr - jir, fructul fagului jora (a) - a jura juvină - jivină L la (a) - a spăla pe cap lăicer - covor
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
la vechii greci, până și statuile zeilor erau îmbăiate din când în când. Apa joacă un rol important și în medicina magică a românilor, fiind tocmai bună pentru vindecarea anumitor boli dacă este adusă de o fată mare, de la o „întâlnitură“ (unde se întâlnesc 3 izvoare), până-n răsăritul soarelui, pe o potecă înrourată; de mare leac sunt stropii de apă adunați de pe roata unei mori de apă când se învârtește. Iată și îndemnuri la respectarea regulilor de igienă: nu e bine
Agenda2003-18-03-b () [Corola-journal/Journalistic/280978_a_282307]
-
Reiner, în Langue française, nr. 90, 1991). Sufixul produce o lungire, o deformare a cuvântului, pe care nu îl face însă de nerecunoscut, stimulând doar plăcerea ludică a descoperirii. În română, intră în această categorie derivate ca prietenar (pentru prieten), întâlnitură (întâlnire), străinez (străin), băbăciune (babă). Trendinez întărește astfel, pe de o parte, clasa destul de redusă a derivatelor familiar-argotice în -ez (pentru care Adriana Stoichițoiu Ichim, în Vocabularul limbii române actuale, 2001, menționează formele maidanez și bordelez), pe de altă parte
Trendinez by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/7249_a_8574]
-
în bobi, în leacurile băbești („Tot făcut mi-a fost”, Diplomata din Vădeni, Doctorul și baba). Precum nefericita mamă din schița Izbăvirea blăstămului, care, având o fată mută și cu mintea inertă, își explică tragedia prin lucrături haine ale soartei: „întâlnitura”, „pocitura”, „strigătura”. Dincolo de astfel de spaime primitive, zbuciumul atinge, literar vorbind, cote de dramatism. Dacă în narațiuni ca acestea intervine și plăsmuirea, în schițele și nuvelele lui P. faptele parcă ar fi înregistrate pe viu (Moș Ion Postelnicul, În Măstăcani
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288944_a_290273]