996 matches
-
să se poată regăsi și să ia ce poate, ascultându-și inima. Dacă n-ar fi fost acea veche năzuință a mea, această îndelednicire de acum de a scrie, ar fi fost o cutezanță. Scrisul, ca și viața, are căi întortocheate, greu de descifrat, e un labirint cu infinități ascunse în textul literar. Deși stau singură la masa de scris, în spatele meu fojgăie o mulțime de alter ego care se iau la harță. Scrisul impune, pe lângă inspirație și un strop de
NICIODATĂ NU E PREA TÂRZIU de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 579 din 01 august 2012 by http://confluente.ro/Elena_buica_niciodata_nu_e_prea_tar_elena_buica_1343815559.html [Corola-blog/BlogPost/360068_a_361397]
-
Impact > Scrieri > MINTEA UMANĂ Autor: Camelia Constantin Publicat în: Ediția nr. 1345 din 06 septembrie 2014 Toate Articolele Autorului În subteranele minții umane bântuie umbre ... strigoii unor traume sau întâmplări generatoare de suferințe fizice sau psihice. Mintea ... un labirint nesfârșit, întortocheat, plin de capcane și entități nevăzute. Uneori e ca o mlaștină cu nisipuri mișcătoare unde poți fi înghițit fără milă. Nimic nu poate prevesti o eventuală deraiere sau pierderea realității. O fracțiune de secundă și întunericul cuprinde culoarele rațiunii scufundându
MINTEA UMANĂ de CAMELIA CONSTANTIN în ediţia nr. 1345 din 06 septembrie 2014 by http://confluente.ro/camelia_constantin_1410006290.html [Corola-blog/BlogPost/365306_a_366635]
-
Este atât de vizibil ? ” îi dă replica ,căutându-i privirea pătrunzătoare ,în oglindă. Se-ntâmplă lucruri atât de minunate dincolo de înțelesul firii. Însă cine dorește ca să le-nțeleagă ? Poate doar mintea care se pierde de foarte multe ori printre lianele întortocheate ale rațiunii. Dar inima e cea a cărei voce, e singura pe care trebuie s-o asculți ! „- Da ! Dar uneori, este mai bine să lași cioburile nestrânse decât să te rănești încercând să le pui la loc ! Simțise adevărul vorbelor
VIAȚA LA PLUS INFINIT (12) de DAN GHEORGHILAȘ în ediţia nr. 1845 din 19 ianuarie 2016 by http://confluente.ro/dan_gheorghilas_1453228880.html [Corola-blog/BlogPost/372320_a_373649]
-
vom mai întâlni niciodată! - O amintire vie în cartea aducerilor aminte! O escală în care ne-am cunoscut, ne-am petrecut zile și nopți la cursuri și sesiuni alături de colegi de care viitorul ne va despărți. - Și totuși pe cărările întortocheate ale destinului sper să ne mai întâlnim unii cu alții. - Anii se perindă ca norii pe bolta cerului iar prezentul, cu fiecare clipă care se scurge, va deveni trecut... - Un monstru uriaș parcă ne mână să trecem cât mai repede
SIMFONIA IUBIRII de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1270 din 23 iunie 2014 by http://confluente.ro/Ion_nalbitoru_1403537274.html [Corola-blog/BlogPost/349301_a_350630]
-
trăite de tine, într-un straniu deja-vu, dintr-o altă existență, dacă ar fi să crezi în teoriile budiste. Destul de ciudat. Parcă ești abandonat în plin fabulos, într-un fel de labirint vegetal în care, după ce colinzi până la sfârșeală coridoarele întortocheate, în căutarea ieșirii salvatoare, constați că ai mai fost cândva pe acolo, și peisajele îți sunt vag cunoscute. Însă firul Ariadnei îl deține scriitorul și tu trebuie să te ghidezi după el. Când relatează despre presupusele aventuri galante, autorul o
DE IOAN GH. TOFAN (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 1043 din 08 noiembrie 2013 by http://confluente.ro/Calator_pe_meridiane_launtr_cezarina_adamescu_1383944526.html [Corola-blog/BlogPost/342067_a_343396]
-
e dor de Teiul din Copou, De gazdă lui, casa Pogor, De Creangă bun amicul lui, De bojdeuca Țicăului, De unde ar fi văzut El Gândindu-se cu alean Aceea minune "Sară de Deal". L-am căutat pe Eminescu Pe străzile întortocheate Ale Vienei sau de la Berlin, Să-i aflu urmele prin toate, Pe lungi, istovitoare drumuri, În biblioteca Humbold Pe ulițele Bucureștiului, La Blaj acolo-n mică Romă În inima Ardealului. Am rătăcit pe Canal Grande, Doar, doar îi voi auzi
DOR DE POET de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 379 din 14 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Dor_de_poet_rodica_elena_lupu_1326556991.html [Corola-blog/BlogPost/361300_a_362629]
-
scoatem creierii de la dospit și să ne gândim bine ce facem cu aurul. Pe la șantier aud de privatizări și investiții. Într-adevăr, situația nu era chiar așa de simplă, iar cei doi nu aveau cunoștință de legislația cu sensurile sale întortocheate. Lui Pătru Valdescu îi sclipea mintea, dar nu avea bagajul de cunoștințe prin care să rezolve problema în litera legii. A urmat o săptămână destul de stresantă. Pentru prânz își lua mâncare în traistă și nu mai venea acasă. Mereu găsea
XII. PARADIS ÎN INFERN de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1419 din 19 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/ion_nalbitoru_1416383706.html [Corola-blog/BlogPost/384620_a_385949]
-
întinde pe dealuri și se lasă apoi spre vale trecâd pârâul de o parte în alta printr-o mulțime de poduri și punți .Casele de chirpici majoritatea asemănătoare prin arhitectură sunt așezate de-alungul străzilor,înșiruindu-se pe ulițe mici și întortocheate unde noroiul trece peste încălțăminte în anotimpul ploios.Duzii erau pomii pe care îi vedeai orișiunde ți-ai fi aruncat privirea și din care vara se auzeau glasuri cristaline. Distanța mare față de cel mai apropiat oraș era un motiv temeinic
FLOAREA de ADRIANA PAPUC în ediţia nr. 1891 din 05 martie 2016 by http://confluente.ro/adriana_papuc_1457209960.html [Corola-blog/BlogPost/384189_a_385518]
-
muncitor la un atelier, un fost pilot, june prim în vremea regalității. Și unul și celălalt erau prieteni cu tata. Primul, om la 60 de ani când eu eram studentă, avea nevastă tânără, de 40, cu care împărțea un apartament întortocheat și intim, la primul cat al unui imobil interbelic, în care erau îngrămădite cu gust, jilțuri îmbrăcate în piele de Cordoba, măsuțe joase din lemn de trandafir, oglinzi de cristal de pe la 1890, scrumiere de marmură, tapiserii și tablouri, gramofoane și
LUMEA DE ATUNCI... de CORINA DIAMANTA LUPU în ediţia nr. 215 din 03 august 2011 by http://confluente.ro/Lumea_de_atunci_.html [Corola-blog/BlogPost/371261_a_372590]
-
Mă cheamă dealurile verzi și luminoase Pe care ma rostogoleam, Copil fiind, Zburdalnic și nepăsător, Indiferent la trecerea mea grăbita prin lume. Mă cheamă dorul nebun, Plecat cu tolba plină de îndemnuri, Să m-aduca acasă, După drumuri lungi și întortocheate, Numarandu-mi pașii apăsați și greoi, Scurtand-mi potecile, oprindu-mi alergarea neobosita. Mă cheamă vântul ștrengar, Ce-mi fredonează cântarea vieții Și-a locurilor ce-am lăsat. Mă cheamă părinții, S-ajung la căsuța din vale, Unde timpul curge
ACASA de ELEONORA STOICESCU în ediţia nr. 1634 din 22 iunie 2015 by http://confluente.ro/eleonora_stoicescu_1434998128.html [Corola-blog/BlogPost/365889_a_367218]
-
Timpul se risipește aiurea, în ore răvășite Și orologii dorm pe câmpuri cenușii. Clepsidrele măsoară doar clipe asfințite Când spre amurg privesc, pictând ore târzii. De-atâta așteptare, nici ploaia nu mai cânta, Cad boabe ca de plumb, pe-alei întortocheate. Sub pelerina ruptă de fulgere, o floare se alintă Tribut să dea uitării, petale-nmiresmate. Clipind în noaptea sură, un licurici dansează... Și piruete albe sculptează peste fâșii de luna. Cuprins de nostalgie, Luceafărul oftează Și flori de myosotis răsar
FLORI DE MYOSOTIS de CORINA NEGREA în ediţia nr. 2085 din 15 septembrie 2016 by http://confluente.ro/corina_negrea_1473962490.html [Corola-blog/BlogPost/375173_a_376502]
-
acest lucru însemnând că de fapt nu a sosit acel ceas. Turcul este simbolul temei, deoarece timp de secole, turcii au fost principalii invadatori ai Europei Centrale și teama supremă. Continuăm drumul regal pe Strada Karlova, o străduța îngustă, destul de întortocheata, care ar fi mult mai fermecătoare dacă nu ar fi intens circulata de mașini care uneori te intrebi dacă au loc să treacă. Și din păcate, aș spune, au ... Înainte de intrarea pe Podul Carol facem cunoștință cu părintele acestuia, Împăratul
ORASUL PRAGA de RUXANDRA CROITORU în ediţia nr. 215 din 03 august 2011 by http://confluente.ro/Impresii_de_calatorie_orasul_praga.html [Corola-blog/BlogPost/362437_a_363766]
-
ne salvăm din naufragiul ce ne-a surprins pe navă. Mai vine un cutremur, un incendiu, un potop Să ne mai spele de mizerii și păcate, Mai de curând un ger năprasnic de la Polul Nord A-nghețat mulți nevoiași plecați pe căi întortocheate. Când o să bată Soarele în gratii, Baronii din celule speră c-or să iasă, Ca să mai râdă o dată-n nasul astei nații, Care-i de ocară și mult prea păcătoasă. Pe cei năpăstuiți, nu de Domnul, ci de guvernanți; De
GERUL (VARIANTĂ LA BORFAȘII) de ION I. PĂRĂIANU în ediţia nr. 1467 din 06 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/ion_i_paraianu_1420531416.html [Corola-blog/BlogPost/352208_a_353537]
-
fir / de iarbă verde / un nenăscut al legii nenăscute / ce-și pregătește domnia, - râzândă, plângândă...” (Să nu ne ferim de suferință) În adevăr, fiecare dintre noi trăim suferința într-un mod special și unic. Important e a conștientiza sinuozitățile ei (întortocheatele striații). Și doar intrând pe fereastra gândului însângerat al poetului și tot lecție se cheamă: „Originile morții... nu se trag din trecut. Cuiul de fier al luntrei lui Caron / în închegare / dus doarme în respirația mea” (Despre originile morții). Dar
Uniunea Ziariştilor Profesionişti by http://uzp.org.ro/un-calator-prin-cuvinte/ [Corola-blog/BlogPost/94211_a_95503]
-
scăpați pe mulți dintre aceia care nu fură și devastează chiar cu mâna lor - pădurari, brigadieri, ingineri, toți aceștia îmbogățindu-se cu nerușinare din avuția poporului român, catastrofal administrată și apărată de un stat ticăloșit până în măduva oaselor. Pe căi întortocheate, pesemne că aceștia-i servesc (a se citi îi îmbogățesc) și pe puternicii zilei, marii democrați care se spetesc pentru popor, fapt pentru care legea o lasă mai moale când ajunge în anticamera lor... Un alt redutabil factor de producție
CARE PE CARE SAU ANGOASA ROMÂNILOR de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 1516 din 24 februarie 2015 by http://confluente.ro/george_petrovai_1424771442.html [Corola-blog/BlogPost/382728_a_384057]
-
amărăștean - îi înteții dintr-odată mierea cuvintelor și se puse așa pe șagă, cu năsălie : - Vere Niță, prea proptii bre, până târziu în noapte, lustruind masa crâșmei lui Dragomir răsalaltăieri, nu ? - Vorbe, vere Gheorghe, muier'ta te-aținu cu povești întortocheate, pe care numai ea știe să le scornească, ca nimeni alta. - Nu iese fum fără foc, vere Niță. - De-ar fi așa, nu dau socoteală nimănui, păi? Mai leagă-i fleanca Măriii, auzi, și nu te tot fleșcăi pe lângă ea
NIŢĂ ALU DÂRĂ de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 345 din 11 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Nita_alu_dara.html [Corola-blog/BlogPost/359542_a_360871]
-
sufletul vieții. Îngenunchere. Sărutatul pământului. Îmbrățișarea aerului. Pășitul pe valuri. Stavilă cascadei din creierul munților. Ce? Un vers. Atât. Poate schimba Universul. Răsturna relieful. Transforma pietrele în stele suitoare în crug. Ori în nacele de păpădie pentru dirijabile. Tainice și întortocheate sunt căile dragostei. Dacă pornești pe ele, te înfunzi în labirintul de sine. Iar de aici, cu greu vei mai găsi o ieșire. Și totuși, “iubirea e singura care ne salvează”, spune autoarea, îl pierde pe om, dar îl și
CRONICĂ LITERARĂ LA VOL. ELENA M. CÎMPAN, JURNALUL NEFERICIRII , EDITURA NAPOCA STAR, 2012 (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 456 din 31 martie 2012 by http://confluente.ro/Eternele_iubiri_secvente_sufletesti_cezarina_adamescu_1333215822.html [Corola-blog/BlogPost/354848_a_356177]
-
mă răsfrâng doar în frânturi și sunt apus în răsărit, iar marea-și pune geamanduri haotic, nepermis, iubit, e marea cer, cerul e mare, sunt translucizi iar ochii tăi, se rupe zarea din nezare iar noi pornim pe alte căi, întortocheate-s ele toate nu doar a Domnului căi, avem minți prea întunecate ce în neguri se pierd pe văi. Referință Bibliografică: timp / Stejărel Ionescu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2229, Anul VII, 06 februarie 2017. Drepturi de Autor: Copyright
TIMP de STEJĂREL IONESCU în ediţia nr. 2229 din 06 februarie 2017 by http://confluente.ro/stejarel_ionescu_1486368200.html [Corola-blog/BlogPost/344189_a_345518]
-
le dezleg spre-a desluși de ce n-a fost să fie când era-n tot și-n toate atâta armonie ce aștepta ca rostu-i să-l culeg. De ce-am ales aiurea și-am renunțat ușor, plecând pe o cărare-ntortocheată, când sufletu-ncepuse să cânte-acea sonată creată pentru viață-n Do major. Astăzi compun alene, din ce în ce mai rar și pe hârtii străvechi, roase de molii. Predomină tristețea cântată de bemolii ce sorb orice diez și-orice becar. O singură romanță
POEME de ANATOL COVALI în ediţia nr. 1547 din 27 martie 2015 by http://confluente.ro/anatol_covali_1427481758.html [Corola-blog/BlogPost/340961_a_342290]
-
clase, ca trenul), a făcut-o cu ou și cu oțet, chiar și stărpătură a făcut-o, că barbatul ei, popă, nu-și băga preasfinția lui în acritura ei... acasă se ruga în genunchi la Domnul, iar pe cărările cele întortocheate punea patrafirul peste altele... bune de căciulă și pentru cinstita lui... Aș saluta o femeie judecător, procuror, dar mai bine să-mi trag una! O fi ea, Justiția, legată la ochi, dar nici chiar așa! Mai bine și-ar pune
EU PE CINE MAI ÎNJUR?... de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 1283 din 06 iulie 2014 by http://confluente.ro/George_safir_1404640368.html [Corola-blog/BlogPost/343555_a_344884]
-
La rang de cinste-i prefăcătoria , Si laudă că sunt Un bun creștin , Dar am uitat că Dumnezeu E viu , Si nu ma-nchin, în duh și adevăr . Sunt vânt Și-n vânt mă risipesc , aiurea , Pe drumuri fără rost , Întortocheate . Nu am ales cărarea spre lumină , Mă laud doar cu vorbe , Nu cu fapte . Referință Bibliografica: Te răstignesc / Florina Emilia Pincotan : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1944, Anul VI, 27 aprilie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Florina Emilia
TE RASTIGNESC de FLORINA EMILIA PINCOTAN în ediţia nr. 1944 din 27 aprilie 2016 by http://confluente.ro/florina_emilia_pincotan_1461778491.html [Corola-blog/BlogPost/381898_a_383227]
-
eu am rupt, Arătând că iubesc limba română. Nu îmi doresc mii de like-uri, Aș vrea doar la inimi să vă ajung. Să rămân în vreo carte zeci de veacuri, Tristețea prin strofe să vă alung. Știu, nu scriu metafore-ntortocheate, Am un vers simplu, dar plin de iubire. Nu compun nici poezii deocheate, Simplă-s și eu, în a mea aiurire. Referință Bibliografică: Simplu visător / Maria Cristina Pârvu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1963, Anul VI, 16 mai 2016
SIMPLU VISĂTOR de MARIA CRISTINA PÂRVU în ediţia nr. 1963 din 16 mai 2016 by http://confluente.ro/maria_cristina_parvu_1463407065.html [Corola-blog/BlogPost/378002_a_379331]
-
să ne atragă atenția, nimic care să ne ajute să distingem ceva. Părea doar că fiecare colț de stâncă e iluminat și că toate coroanele brazilor aveau un nimb imperceptibil de lumină. Am urcat o vreme muntele pe o configurație întortocheată a traseului, până am început să simțim că intrăm într-un povârniș abrupt. De la o oarecare înălțime se puteau vedea spinările întunecate ale munților rămași în urmă. Zărisem chiar, în plan îndepărtat, poiana albă, unde se afla Observatorul Astronomic. Începusem
PUTEREA RAZEI ALBASRE (5B) de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1992 din 14 iunie 2016 by http://confluente.ro/viorel_darie_1465885267.html [Corola-blog/BlogPost/379951_a_381280]
-
Pactul său cu satana este un secret bine ascuns sub „odăjdiile fastuoase” ale solemnităților religioase sau de „vechea lui rasă călugărească făcută din pânză groasă”, purtată în zilele contactului cu supușii. Marele filosof creștin rus speculează atitudinea cardinalului, care prin întortocheata ipocrizie a demersului său ia chipul lui Antihrist: „principiu nou, rafinat și seducător ce apare întotdeauna sub înfățișarea binelui.”( 13) Sistemul catolic al cezaropapismului, ce preface Biserica în stat, este pentru Dostoievski, unul dintre chipurile duhului Marelui inchizitor. De-a
DESPRE METAFIZICA CUVÂNTULUI ÎN ROMANUL FRAŢII KARAMAZOV DE F.M.DOSTOIEVSKI de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 130 din 10 mai 2011 by http://confluente.ro/Despre_metafizica_cuvantului_in_romanul_fratii_karamazov_de_f_m_dostoievski.html [Corola-blog/BlogPost/349611_a_350940]
-
nu uităm de frați măcar în zi de sărbătoare să zicem rugăciune măcar în zi de sărbătoare să nu avem rușine măcar în zi de sărbătoare să uităm de amar măcar în zi de sărbătoare să nu vedem al vieții întortocheat calvar măcar în zi de sărbătoare să știm și noi cânta măcar în zi de sărbătoare să fie altcumva măcar în zi de sărbătoare urât să nu vorbim măcar în zi de sărbătoare un ceas să ne iubim măcar în
POEME (LUNI, MARŢI, MIERCURI, JOI, VINERI, SÂMBĂTĂ, DUMINICĂ) de VASILE BELE în ediţia nr. 439 din 14 martie 2012 by http://confluente.ro/7_poeme_luni_marti_miercuri_joi_vasile_bele_1331769083.html [Corola-blog/BlogPost/348343_a_349672]