49,940 matches
-
Marina Constantinescu Festivalul Enescu 2005 s-a încheiat de ceva vreme. Ați putut citi în paginile revistei, ca întotdeauna pe perioada festivalului, cronici, însemnări, analize, la cald, la rece, puncte de vedere despre absolut tot ce a fost important. Un tur de forță impresionant, o atitudine exemplară a colaboratorilor noștri Elena Zottoviceanu, Ada Brumaru, Dumitru Avakian, Valentina Dediu. Au
Sindromul Zacharias by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/11238_a_12563]
-
doilea n-ar fi privit cu dezinvoltura unui moft. Nu știu dacă ați observat felul în care se distribuie în România admirația. Oamenii cumpătați, corecți, onești sunt priviți cu un dispreț suveran: niște momâi, niște neisprăviți, niște incapabili. Eroul e întotdeauna cel aflat la limita legii, înconjurat de aura violenței și a abuzului. De la Toma Alimoș la Miron Cozma, imaginația populară a exaltat astfel de figuri. Dacă Părinții Întemeietori ai Americii sunt o seamă de oameni ai spiritului, ,descălecătorii" români trebuie
Furtul, ca artă frumoasă by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/11223_a_12548]
-
au derutat în clipa aceea geografia și visele? Apoi, dintr-odată, a apărut sigla TVR 1-ului și doamna Eugenia Vodă ascultându-l cu ochii măriți pe domnul președinte Traian Băsescu, care spunea râzând cu mare veselie: doamnă, eu port întotdeauna cu mine următorul și sfântul principiu marinăresc: eroarea comandantului este considerată voia Domnului. Niciodată un comandant, dacă nu este băut în momentul în care face o eroare de navigație și pune nava pe uscat sau generează o coliziune, niciodată nu
Despre unii care își văd ceafa by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/11245_a_12570]
-
sa distructivă, vizând o societate alienată și viciile ei, nu e din aceeași categorie cu satisfacția estetică neroniană în fața cetății în flăcări. Pamfletul arde purificator în numele restaurării unor valori legitime, pregătite de o nouă întemeiere. Pamfletarul de calibru este dublat întotdeauna de un moralist. Situația lui Arghezi nu este alta, până la un punct. Căci excesele îl fac să depășească prevederile morale. Oricât ar părea de surprinzător, etica pamfletarului este cel puțin la fel de importantă ca estetica speciei pe care o practică. Nu
Pamfletul apocaliptic by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11256_a_12581]
-
egalizează valorile și nonvalorile. Când obiectul pamfletului, de dragul artei, nu mai contează, înseamnă că moralistul a murit. Plăcerea estetică a demolării de dragul demolării compromite campania pamfletarului fără discernământ. Căci pamfletarul care mai păstrează o doză de rațiune trebuie să aibă întotdeauna o justificare morală. Nicolae Balotă constata, pe bună dreptate, în monografia sa din 1979 consacrată lui Arghezi că ,excesul coroziunii" face ca moralistul să fie înlocuit brutal de pamfletarul orbit de patimă. Din nefericire, Arghezi nu este ghidat în permanență
Pamfletul apocaliptic by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11256_a_12581]
-
ci în sufletul cititorilor. E un adevăr banal că, înaintînd în vîrstă, putința de a ne lăsa în seama ficțiunii livrești scade tot mai mult. Lecturile care ne-au format ființa și, uneori, ne-au hotărît destinul le-am avut întotdeauna în tinerețe. După acest moment al exaltării juvenile, nu mai urmează decît exersarea premeditată a unei aptitudini ce transformă pasiunea tinereții în rafinamentul tehnic al maturității. Suplinim emoția scrisului prin tehnica lui și, astfel, îl omorîm cel mai adesea. Iar
Paravanul regretelor noastre by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/11284_a_12609]
-
românesc. Nici o altă generație de creatori din Moldova de la est de Prut n-a adunat atâtea referințe pozitive în presa culturală românească, câte pot fi contabilizate în dreptul postmoderniștilor basarabeni. Poate nu e relevant acest fapt și, desigur, nici nu reprezintă întotdeauna un criteriu infailibil, dar cinci din cei șase scriitori basarabeni care au primit, după 1990, Premiul Uniunii Scriitorilor din România - un premiu care chiar contează - sunt autori postmoderni. Considerăm tendențioase și pline de rea credință și alte afirmații ale Dvs.
Scrisoare deschisă către Grigore Vieru () [Corola-journal/Journalistic/11278_a_12603]
-
i se pare o modă prostească, România nu e pregătită cu adevărat să intre în UE, sanctificarea lui Ștefan cel Mare și cea a lui Eminescu țin de propaganda cea mai ieftină făcută de ,maneliștii culturali", TVR-ul a avut întotdeauna ,reflexul aservirii față de putere", instituții culturale importante ale statului (USR, Academia, ICR) au încăput pe mîna unor neisprăviți și fac propaganda Puterii (contextul e cel de anul trecut), terorismul nu poate fi ignorat, ne privește și pe noi etc., lucruri
Bunul-simț ca ideologie by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/11303_a_12628]
-
dar, cu un pic de străduință a cititorului, se pot culege argumentele disocierii dintre postmodernitate și postmodernism. În Recapitularea modernității nu e vorba însă niciodată de modernitate, în accepția ei riguroasă (cum o putem înțelege de la H.-R. Patapievici), ci întotdeauna de modernism, în special (cum am spus) de modernismul poetic românesc. Sigur că un bilanț al modernismului românesc era o datorie pentru un adept al postmodernismului, cum este și cum se recomandă I. B. Lefter. E spre onoarea lui că
Un concept integrator al modernismului românesc by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11300_a_12625]
-
beethovenian le aruncă spre viitor (Schubert, Brahms). Puterea de organizare, de cuprindere a pianistului ne-a prilejuit satisfacția unei versiuni remarcabile; poate doar o tentă de humor în plus și ceva pedală în minus pe alocuri ar fi fost utile. întotdeauna este interesantă o privire din afară asupra muzicii noastre chiar dacă nu coincide cu ceea ce gândim noi. Sonata I de Enescu ne este atât de familiară încât ne poate mira că, de pildă, partea a II-a nu este cântată lejer
Momente de vârf by Elena Zottoviceanu () [Corola-journal/Journalistic/11307_a_12632]
-
Dumitru Hurubă Vesel și popular ca întotdeauna, domnul președinte Traian Băsescu i-a îmbucurat în ziua începerii noului an școlar pe elevii fără vreo șansă la coroniță, declarând spre toate Jurnalele tv: -,Să știți că aveți un președinte care nu a fost premiant"... -Uraaaaa!, a țipat fericit
Nepremiantul nostru președinte by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/11311_a_12636]
-
Internațional de Canto Hariclea Darclée inițiat și organizat cu triumfale succese recunoscute în lumea întreagă de către marea soprană Mariana Nicolesco. Impactul asupra mea nu putea, firește, să fie decât pe măsura acestui eveniment, a cărui complexitate s-a manifestat, ca întotdeauna, pe multiple paliere: profesional, artistic, pedagogic, didactic, festiv, etic, uman. Organizatorii, membrii juriului, tinerii artiști aflați în competiție și toate categoriile de colaboratori erau ca prin miracol armonizați sub semnul bucuriei senine aduse de energia catalizatoare a personalității Marianei Nicolesco
Festivalul Darclée by Stephan Poen () [Corola-journal/Journalistic/11327_a_12652]
-
intertextul fără text. Sigur, e și puțin din răsfățul și orgoliul auctorial, dar notele și trimiterile ce însoțesc fiecare poem din Rebis au un rol foarte clar de aide-livresc/lingvistic, un manual de palimpsest așa cum rebusurile (spre deosebire de integrame) sînt însoțite întotdeauna de un mic dicționar de termeni rari. Să luăm, aproape la întîmplare, două exemple. Primul: ultima strofă din al VIII-lea poem: ,Ostroave-n aburi: nor de tern,/ ŤIslande casteť, nu Lipare;/ Islande, caste nulipare, -/ ostroave-n aburi: Nord etern
Ceci n'est pas une poésie! by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/11316_a_12641]
-
la față acești scriitori (era interzisă publicarea fotografiei autorului pe coperțile cărților), dar toată lumea știa aceste nume (aureolate și de frecventa lor citare în emisiunile postului de radio ,Europa Liberă"), iar întîlnirea unui autor în carne și oase se transforma întotdeauna într-un eveniment memorabil. Trivializarea spațiului public (prin proliferarea pe posturile de radio și televiziune a pornografiei, violenței, limbajului obscen, umorului grosier) a atins, inevitabil, și lumea literaturii. Limbajul literar pare a se adapta, de voie, de nevoie, la retorica
Întoarcerea la maeștri by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/11339_a_12664]
-
așa, cu ștreangul de gît, mă aștern, în sfîrșit, pe treabă și în general treaba îmi merge bine" (p. 212). Acest stil ,Șora" în viața literară nu este deloc o raritate, cu deosebirea semnificativă că altora treaba nu le iese întotdeauna la fel de bine. Ceea ce deranjează în aceste ,dialoguri pe hîrtie" sînt întrebările nejustificat de lungi (ele sugerează o dorință a autorului de a se băga în seamă mai mult decît o permite modestul statut de reporter pe care și l-a
Întoarcerea la maeștri by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/11339_a_12664]
-
în domeniul securității naționale. Aceasta face ca identificarea obiectivă a riscurilor specifice unui anumit moment să fie dificilă și tributara atât subiectivismului cercetătorilor, cât și dependența de contextul actual al securității. Privite în mod sistemic, noțiunile supuse analizei se află întotdeauna într-un raport bine determinat. Pe perioada coexistentei lor, cănd prognozele în domeniul securității nu întrevăd eliminarea vreuneia prea curând, riscurile, amenințările și vulnerabilitățile pot funcționa după principiile jocurilor cu suma nula. Astfel, securitatea națională se poate asigura fie prin
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
Suțu, mare logăfăt al Moldovei (1789-1871), Editura Humanitas, București, 2014, p. 37, 81: "Printre însușirile cu care providența a fost zgârcita față de mine - spune Nicolae Suțu - cea pe care am regretat-o cel mai adesea a fost memoria"; Am regretat întotdeauna lipsa memoriei, aceasta facultate care înlocuiește atât de lesne învățătură. Sârguința la lucru mi-ar fi economisit două treimi din necazuri dacă și memoria mi-ar fi venit în ajutor" 2 Radu Rosetti, Amintiri. Ce am auzit de la alții. Din
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
A. Lunsford, Helen Moglen & James Slevin, The Right to Literacy, New York, MLA, 1990, p. 74-80 și C. H. Knoblauch& Lil Brannon, Critical Teaching and the Idea of Literacy, Portsmouth, NH, Boynton, 1993. Prima categorie ar include "alfabetizarea funcțională", care este întotdeauna "alfabetizare în vederea unei activități/pentru ceva" (e.g. alfabetizare medicală, alfabetizare statistică, alfabetizare digitală, alfabetizare militară etc.), și "alfabetizarea culturală", care se întemeiază pe o concepție mecanicista privind existența unor valori perene transmise prin mijloacele discursivizării tradiției; a doua categorie ar
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
reprezintă o teorie care se impune lent în cadrul comunității științifice, reușind să facă față criticilor și, cel puțin pentru o perioadă, să își probeze validitatea. Cu timpul, paradigmă, care pentru Kuhn se întâlnește preponderent în cadrul științelor naturale, nu socio-umane, fiind întotdeauna dominantă (hegemonica) - începe să fie contestată din diferite direcții. Dacă reușește să incorporeze aceste obiecții sau să le invalideze, paradigmă supraviețuiește. În caz contrar, este înlocuită de o nouă paradigmă. Ciprin Nițu consideră paradigmă kuhniană prea "tare" pentru a fi
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
sau pimp-uite cu ‘drive test-uri’ incluse, și poți învăța cum să-ți pimp-uiesti singur bicicletă. Și desigur, pentru cei pasionați care își aduc bicicletele, putem să inițiem noi personalizarea bicicletei:) Cum ultimele sute de metri dinaintea unui eveniment rezervă întotdeauna câteva surprize, vă dăm de veste că intrarea va fi gratuită - așa că veniți veniți fără grijă, pe bicicletă sau pe lângă ea, vă primim cu o sticlă de apă și multă voie bună. -> Cum ajungi la Cinematograful de Vară? ...pe care
Bike In by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82706_a_84031]
-
sau oprești - este ca și cum ți-ai aruncă cojile de ouă pe geam (după ce ți-ai făcut o omleta în bucătărie se înțelege) (re)educația rutieră se poate obține doar prin măsuri drastice reduse la null toleranță . adică : amenzile exorbitante sunt întotdeauna o soluție alternativă . vorba neamțului : pe om îl doare adesea la inimă și în cot - însă între grav și foarte dureros - îl doare în bugetul propriu . așadar, în funcție de veniturile anuale ale “potențialului infractor rutier” se stabilește de regulă dinamic penalizarea
Parbrizul nu desparte două lumi by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82715_a_84040]
-
mai bun decât ești, dar și pentru că are o capacitate extraordinară de a-ți arată exact unde și cum anume greșești. De cele mai multe ori, nici nu-ți explică, e suficient să te imite. Adaugă câteva tuse caricaturale, așa că primești critică întotdeauna cu un zâmbet. Și nu stă niciodată să te aștepte. Ai mereu senzația că mai ai de exersat, când ea trece deja la următoarea figură. Pare straniu, dar, pe masura ce nu te mai gândești la ce ai învățat, dansezi mai bine
Cum am învăţat să dansez tango by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82659_a_83984]
-
de exersat, când ea trece deja la următoarea figură. Pare straniu, dar, pe masura ce nu te mai gândești la ce ai învățat, dansezi mai bine. Pentru că nu dansezi cu mintea, ci cu trupul. Sunt obișnuit cu scenă și cu reflectoarele. Am întotdeauna emoții, dar am învățat să lucrez cu ele, să le fac, adică, să lucreze pentru mine, nu contra mea. Nu mi se mai întâmplă, ca acum mulți ani, să mi se usuce gură, să-mi tremure audibil vocea, să transpir
Cum am învăţat să dansez tango by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82659_a_83984]
-
mai sărac dacă ești sărac în România! @muritororulderand, nu știu de unde ai priceput asta. tot ce spun e că actualul sistem de etichetare e abscons pentru cei mai mulți oameni - sunt listate doar ingredientele, despre care nici oamenii cu facultate nu știu întotdeauna dacă sunt nocive sau nu. Problema siguranței alimentare e de maximă importanță și de minime soluții la noi, deocamdată. Eu nu înțeleg de ce guvernul preferă să poziționeze taxa pe ‘fast food’ așa, în loc să-i dea înainte cu luptăm împotriva evaziunii
Taxa pe fast-food by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82652_a_83977]
-
în cazul țigărilor nu faci decât să oferi 2 exemple anecdotice, cu’ai tăi părinți și’o profa. cam subțire, imho. fast food-ul e la putere la noi în țară. cred că nu va dispărea niciodată, iar oamenii vor avea întotdeauna nevoie de mâncare. probabil de aia s-au gândit “mai marii noștri” să inventeze taxa asta. e o sursă sigure de a mai câștigă niște bani că, cine știe dacă ajung la stat sau în buzunarul cuiva...dar să mai
Taxa pe fast-food by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82652_a_83977]