665 matches
-
Dumitru Hurubă Fila unu. Dumnezeule! Din nou inundații, din nou imagini tv terifiante, cu ape învolburate și grozăvia de pe fețele oamenilor; din nou case transformate în locuințe lacustre sau ruine și oameni privind întrebători către un Dumnezeu care nu mai vrea, parcă, să fie de partea noastră, a românilor... Într-un singur an, în câteva luni, șase valuri de inundații cumplite. Până și imaginile de la televiziune ne încremenesc de această dezlănțuire a forțelor unui
File din jurnalul telespectatorului Haralampy by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/11291_a_12616]
-
simțită, un fel de briza parfumată (nu, nu e bine zis „parfumată”, pentru că mireasma venea, cumva, din ea Însăși, ca un dat primordial, ca un fel de suflet nevăzut, dar omniprezent) și am tresărit. Ea m-a privit mirată, cumva Întrebătoare, ca și cum nu și-ar fi dat seama ce se Întâmplă cu mine, apoi cred că a Înțeles, pentru că a zâmbit din nou (de data asta parcă și puțin ironic) și s-a Îndepărtat Încet, abia lunecând, parcă plutind cumva, ca să
O poveste cu Dolce Vita și Floriana Flower. In: Editura Destine Literare by Doru Moțoc () [Corola-journal/Journalistic/81_a_356]
-
cartelă pentru alimente. Ori mâncarea nu ajunge, ori e vorba de o categorie marginalizată. Ori de amîndouă. Sau, poate, de o marginalizare la dimensiuni neașteptate. Scriitorul împrumută ceva din personajul său, Maigret. Nimic forțat. Nimic senzațional. Doar prezența aceea masivă, întrebătoare, care strivește parcă artificiile lăsînd să transpară, treptat, un adevăr construit pe detalii incontestabile. Realitatea nu e interpretată. E doar observată din punctul ei slab. Tehnica literară a romanului polițist își schimbă semnul; ea devine o tehnică de descoperire a
Centenar Georges Simenon by Radu Ciobotea () [Corola-journal/Journalistic/14236_a_15561]
-
dar n-am îndrăznit să te strig, să-ți fac semn, să-ți spun că mi-e frică de umerașele cu paltonașe, de portmantourile cu blănuri groase, de bărcuțele de hîrtie din congelatorul zanussi printre care zăbovesc foci cu priviri întrebătoare" (30 noiembrie). Extraordinarei îngrămădiri de obiecte i se adaugă peisaje urbane halucinante, topite în fizionomia unui personaj de neidentificat - cu care se poartă dialoguri imaginare - degenerînd apoi în îndepărtate și ireale, exotice decoruri: "într-una din serile acelea de noiembrie
Jurnal de versuri oranj by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/15148_a_16473]
-
sunt șanse de salvare a pisicului. Mai sunt, dar, deocamdată, se pun la punct câteva detalii ale unui plan complex de salvare pentru a se evita catastrofa căderii felinului ( masculinul de la felină). Prim plan cu forțele de ordine privindu-se întrebătoare, chiar discutând și gesticulând ceva spre copac, dovadă că le frământă problema. Și, în sfârșit, în sfârșit... S-a găsit soluția: un viteaz ostaș român e gata să-și dea viața pentru onoare, patrie și pisic. Se urcă în copac
Oscar pentru un pisic by Telefil () [Corola-journal/Journalistic/13674_a_14999]
-
cu care erau întâmpinați refugiații români în Franța de după 1947, când intelectualitatea occidentală se situa, în covârșitoarea ei majoritate, la stânga eșichierului politic. Se pare că deja la momentul respectiv intelighenția franceză renunțase cu totul să mai aspire la ceea gândire întrebătoare care, potrivit sociologului Edgar Morin, ar fi trebuit să caracterizeze esența naturii unei intelectualități moderne. Demarxizarea elitelor pariziene avea să se producă (și într-o proporție nu tocmai convingătoare) abia prin anii șaptezeci. Era normal ca o atare conjunctură să
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/94317_a_95609]
-
fără casă și făr’ de coltuc friguroasele străzi ale săracilor străzi așezate-n creierul ologilor lumii inefabile străzi ale memoriei străzi ale celor care-și scandează singurătatea străzi care duc în ceruri străzi care duc în pămînt străzi inerte și întrebătoare străzi cîntate de poeții romantici melancolice străzi străzi de pierdut coroana de spaimă străzi pentru cei fără de zbor străzi adormite străzi revoltate de orbitoarea lumină a zorilor. Atîtea zile și nopți în care mă dor străzile de mers. CEEA CE FLACĂRA
Poezie by Daniel Corbu () [Corola-journal/Imaginative/3736_a_5061]
-
ca o flacără obraznică în fața unei ploi care nu se sfârșește. Nu era sânge pe mâinile celor înfometați - înarmați cu o secetă care, poetic, nu avea niciun înțeles. Cu foamea, deveniseră frați și neștiute surori. Se bănuiau, se iubeau, erau întrebători de carne și sânge - Cineva trebuia să omoare cina copilăriei ca să mănânce! Și să ridice mâinile la cer: măcel, sau mister? Esențialitatea lor era carnivoră. Cu focul stins în vatră, „inima și rărunchii”: iată înnobilarea masacrului. Vin acasă. Printre resturi
Moartea căprioarei by Traian T. Coșovei () [Corola-journal/Imaginative/4159_a_5484]
-
foarte prezentă în textele românești din ultima vreme!), observăm că sieși e în avantaj clar. Sie este extrem de rar și - în puținele cazuri în care e folosit - este însoțit de adjectivul de întărire însuși: “Stau pe două picioare? își șoptea întrebătoare sie însăși. Atunci cum se face că nu cad?” (lumeapiticilor.ro); “Eminem ăla de sub fereastra ta (...) își răcnește sie însuși ce își răcnește” (poezie.ro). Citatele par să sugereze că în prezent sie ar fi resimțit ca insuficient pentru a
„Asupra sieși” by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13386_a_14711]
-
că va da publicității listele cu informatorii și colaboratorii și că ofițerii de informații nu vor mai lucra cu agentură. Mă aflam la Iași atunci când colegii din Secția județeană m-au informat despre această declarație incredibilă. Se uitau la mine întrebători și consternați. Le-am spus să-și vadă liniștiți de treburile curente și să îi asigure pe colaboratorii lor că s-a dat o interpretare greșită spuselor domnului director.Întors urgent la București, domnul profesor Virgil Măgureanu m-a asigurat
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93758_a_95050]
-
noastră. S-a strâns și mai mult în mine, culcându-și capul în poala mea. Mă privea cu ochi jucăuși. Mi-a tras mâna de pe umărul ei și a dus-o pe șold. Am mângâiat-o. A surâs, privindu-mă întrebătoare. "Tu vrei?", i-am răspuns, strângând-o de coapsă. "De ce nu", a chicotit. - învelește-mă, m-a rugat. Mi-e răcoare. Am acoperit-o cu paltonul meu. își desfăcuse capsa fustei. Știam ce-aveam de făcut mai departe. - Nu-s
Mașa by Ioan Lăcustă () [Corola-journal/Imaginative/12431_a_13756]
-
Alexandru LUNGU Lumina frântă umbrele cu fețe nevăzute pășesc într’un alai de tăinuită ghicitură prundișul dintre somn și veghe pietrele tăcerii netezite dincolo de timp de lina apă curgătoare se’mbucură de trecerea luminii frânte întrebătoare înstelări ascultă foșnetul plutind peste prundiș sclipătul unei secunde dezvăluie fața și duhul întruchipărilor de vis: fiecare umbră-i jumătate demon și înger jumătate Heruv dăruitor unde se ascunde duhul cu patru aripi heruvul dăruitor de taine? nimenea adie întrebătoare
Poezie by Alexandru LUNGU () [Corola-journal/Imaginative/13259_a_14584]
-
întrebătoare înstelări ascultă foșnetul plutind peste prundiș sclipătul unei secunde dezvăluie fața și duhul întruchipărilor de vis: fiecare umbră-i jumătate demon și înger jumătate Heruv dăruitor unde se ascunde duhul cu patru aripi heruvul dăruitor de taine? nimenea adie întrebătoare temerea clipei văzduhul fără culoare norul singuratic călătorind asupră-mi grindina descumpănirii despică semnul și neuitarea cade în ropot nemărginit ploaia celestă grindina neghicirii pe acoperișul lumii se sparge heruvul destăinuit într’un cerc luminos se arată purtând pe patru
Poezie by Alexandru LUNGU () [Corola-journal/Imaginative/13259_a_14584]
-
se întunecase și buna dispoziție de care ne bucurasem pînă atunci, dispăru. Îl priveam fără să pricep, motivul pentru care receptase cu răceală manifestația afectuoasă a bunului său prieten. După un timp de reculegere a Maestrului, am aruncat o privire întrebătoare, încercînd să aflu, de ce anume se întunecase atît de adînc. Lovinescu s-a uitat la mine fără a-mi da nici o explicație. Văzînd că stărui să aflu, avu un gest de zădărnicie care mă derută. Stăruința mea îl enerva. - Nu
Evocări esențiale din aproape o sută de ani de viață by Ioana Postelnicu () [Corola-journal/Imaginative/14432_a_15757]
-
cărări de aer subțire aștern fiori și ispite către așteptarea visătoarelor fecioare Umbra prin tăceri a trecut prin tăceri o umbră pârdalnică de s'au înlăcrimat florile și văzduhul e prins în rana păcatului dintâi? nimeni nu deslușește mișcările răului întrebători fără dezlegare suntem stane de piatră sub desimea grea a norilor ce ne despart de lumini tăinuite
Poezie by Alexandru LUNGU () [Corola-journal/Imaginative/14952_a_16277]
-
confortabil unor oameni ce-și duc un trai liniștit. Profesorul Își făcuse din sufragerie și cabinet de lucru, unde chiar și acum Își mai pierde ore bune printre cărțile bogatei biblioteci cu care-și Împodobise pereții. Se așezară tăcuți. Profesorul Întrebător, musafirii stânjeniți. Nu știau cum să Înceapă. - Dacă nu vă supărați, ne puteți spune unde se află soția dumneavoastră, acum? Întrebă civilul. - Desigur. Este plecată la băi, la Herculane. - De mult? se interesă el. - De câteva zile. În fiecare an
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_215]
-
și o tehnica desăvârșită l-au făcut celebru. Ciudatul pictor a fost considerat un poet vizionar, un artist al sublimului, un plastician virtuos, o enigma... Tablourile sale combina viziuni remarcabile asupra lumii și se bucura de apreciere, chiar daca uneori rămânem Întrebători și Îngândurați În fata lor. Simbolist, peisagist, portretist, realist magic, surrealist la urma urmelor, el a trecut prin viata lăsând o semnătură originala În arta secolului douăzeci. Tragediile antice și dramele teatrale din ziua de azi incită oamenii să plângă
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_215]
-
național de proză al Ziarului de Iași, oferit de un juriu format din Alexandru Călinescu (președinte), Emil Brumaru, Valeriu Gherghel, Nichita Danilov, Codrin Liviu Cuțitaru și Gabriel Horațiu Decuble. Tot despre cărți, dar de pe la alții, scrie Casiana Ioniță, sub titlul întrebător Cui i-e frică de un top literar? Topul l-a făcut New York Times pentru ultimii 25 de ani de literatură americană. "Ce face un roman să fie valoros" este esența discuției pe lîngă lista cu Beloved pe primul loc.
Ochiul Magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/10566_a_11891]
-
e! Fără a intra pe un teren suficient de spinos, (erotetica sau știința întrebărilor reprezintă aproape jumătate din filosofia limbajului și, probabil, mai mult de cât atât, din filosofia analitică) totuși, ca omeni cu mintea, zicem noi, limpede și veșnic întrebătoare, încercăm să ne dăm răspunsuri pentru a ne păstra pe linia vieții, oricum, în derivă, mai ales atunci când nu le primim și, mai ales, când autoritățile ridică din umeri sau pun pe tapet abureala cu izul veșnicului gri. Și pentru ca
Titi - Par omul nou și sclinteala vremurilor. In: Editura Destine Literare by Nicolae Bălașa () [Corola-journal/Journalistic/85_a_447]
-
extraordinar, un destin literar excepțional etc. Însă de aici vine imediat o întrebare firească: cum se face că o antologie de proză a poetului, publicată anul trecut, trece neobservată, nesemnalată în nici un fel în presă culturală românească? Este vorba despre Întrebătorul, volum apărut în condiții grafice excelente la Editura Eminescu, cuprinzînd celebrul roman Zenobia (1985), Medium (1945) și Poetizați, poetizați... (1970). Așadar nu o simplă reeditare, ci un regal prozastic într-o singură carte. Într-un cuvînt adresat cititorului (scris în
Persoana întîi singular by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/16946_a_18271]
-
de nerostit pe care le sărutăm, ne mișcăm într-o cameră înzestrată cu nenumărate balanțe lascive, gigantice și delicate" etc. Persoana întîi plural (caracteristică manifestelor avangardiste) se va transforma, în prozele lui Gellu Naum, în persoana întîi singular. Gellu Naum, Întrebătorul, Editura Eminescu, București, 1999, 526 p., f.p.
Persoana întîi singular by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/16946_a_18271]
-
ai trimisdupă mine cuvânt ?Să vin să te vădsă te credsă te cânt...floare galbenă...... VIII. ISPITIREA VREMELNICULUI, de Marius Horvath, publicat în Ediția nr. 1613 din 01 iunie 2015. Ispitirea vremelnicului Din zodii profane am venit să fiu cuvânt întrebător și strigat de ispita demonului din pustie. Călător în nemișcare : văd cu ochii închiși ascult lucrurile vorbind vrăjit de luminile veșniciei. Anotimpuri vin să se repete. Zile trec fără nume, fără semne. Merg tăcut spre mine. Spre Lumină. Spre lume
MARIUS HORVATH [Corola-blog/BlogPost/382575_a_383904]
-
care îl înghite bombănind. Vadim: ... sângele străbunilor... lacrimile... Cărțile sunt împărțite. Se uită fiecare la ele. Traian: Eu merg. Pune pe masă 1000 de euro. Elena (nedumerită, utitându-se în cărți ca curca-n lemne): Ăă... Îi arată lui Traian cărțile, întrebătoare. Traian: Mergi și tu. Elena (foarte sigură pe ea): Da! Merg! Se scotocește prin poșetă și pune pe masă un ruj și o ojă. Boc: Atât? Elena (ofensată): Ai idee cât au costat astea? 2000 de euro au costat. Ediție
Dezvăluire șoc despre guvernarea Boc by Simona Tache () [Corola-blog/Other/19982_a_21307]
-
dreaptă, în așteptarea unui mesaj numai de ea auzit. I se ghicesc, pe reverul impecabil, elitrele deschise ale unui scarabeu metalic, - într-una din imagini își duce într-acolo mîna, pe piept, - gestul, la ea obișnuit, concordă cu o expresie întrebătoare. Mă fulgeră, pentru o clipă, nălucirea unui intens moment de artă, trăit împreună, tot la Roma, cînd îi împărtășeam revelațiile geniului incomod care a fost Caravaggio. Locul care ne țintuia fericiți era biserica San Luigi dei Francesi, celebra capelă Contarini
Cine chiamă pe cine? by Dan Hăulică () [Corola-journal/Journalistic/2592_a_3917]
-
alăturat ciocolatele calde preparate cu siropuri gourmet cu arome de turtă dulce, cremă de zahar ars și alte gusturi specifice sezonului, vinul fiert cu condimente după rețetă casei și punch-ul non-alcoolic la a caror vedere mulți încep prin a ridica întrebători din sprânceană și sfârșesc prin a mai cere încă o porție. Simplă citire a meniului îți umple gândurile cu arome îmbietoare dar experiență senzorială devine completă atunci când faci un pas lângă raftul cu ceaiuri și le adulmeci pe rând alegandu
Festivalul aromelor de iarna [Corola-blog/BlogPost/99669_a_100961]