104,540 matches
-
Nora Iuga Din nou Viena. A cîta Vienă pentru mine. Pentru ei, prima. îi invidiez. Sosim în Westbahnhof cu grupul: trei băieți, două fete și o doamnă cu pălărie. însoțitorul vagonului de dormit îmi dă jos bagajele și mă întreabă într-un autentic dialect ,wianerisch" dacă toți tinerii ăștia frumoși sînt nepoții mei. Dau din cap aprobativ. Cască ochii mari, zîmbește, zîmbește strîmb, făcîndu-se că mă crede, și intră în vorbă cu altcineva. Domnul în negru care ne așteaptă pe
Șase poeți români în căutarea unui donator de sînge vienez by Nora Iuga () [Corola-journal/Journalistic/11218_a_12543]
-
trece de la plîns la rîs ca norul deasupra Stephansdomului: vrea Ribiselwein (Vin de coacăze). Teodor tace întunecat ca Părintele Serghie. Claudiu e un apaș. Bobiță mănîncă ștrudel cu mere, garnisit cu sos de vanilie ,Nu-i așa că nu sînt grăsuț?" întreabă din trei în trei minute. ,Woher kommen Sie, was sind sie?" (De unde sînteți? Ce sînteți?) Ghiciți. ,Italiener". Toți ne cred italieni. Nu-i rău. în Grinzing. Teodor Dună e în sfîrșit în elementul lui. Se lasă purtat de poteca îngustă
Șase poeți români în căutarea unui donator de sînge vienez by Nora Iuga () [Corola-journal/Journalistic/11218_a_12543]
-
că ,Marió" este îndrăgostit de Shakira! După care, spre a ne convinge, imaginea se mută din studio în hotelul neptunian și, în timp ce Vargas Llosa traversează holul însoțit de Patricia, este abordat de un reporter (nevăzut) care, plin de antren, îl întreabă pe celebrul scriitor peruan - evident, de față cu doamna - dacă e adevărat că e îndrăgostit de Shakira. Pe ultimele cuvinte ale întrebării, până să se dumirească Vargas Llosa despre ce este vorba și să mediteze la un posibil răspuns, este
Trecerea lui Vargas Llosa prin România by Gabriel Liiceanu () [Corola-journal/Journalistic/11222_a_12547]
-
de zi, cu o singură pauză scurtă pentru un prânz frugal. Și când călătoresc lucrez. Și aici, în hotel, am lucrat azi de dimineață două ore și după masa de prânz o oră." Dar stări de spirit nu are? îl întreb. Melancolii, depresii, chefuri și lipse de chef... - ,Sigur că am. Dar nu știu cine a spus că e de ajuns să privești intens un obiect pentru ca el să devină interesant. Însuși privitul foii de hârtie te poate pune la treabă. Și apoi
Trecerea lui Vargas Llosa prin România by Gabriel Liiceanu () [Corola-journal/Journalistic/11222_a_12547]
-
Pavel Șușară Aflat în Israel, ca membru al unei delegații oficiale în care reprezenta mediul de afaceri, Victor Florean a fost întrebat de către un demnitar israelian, în timpul prezentărilor protocolare, dacă are vreo legătură cu muzeul Florean. Răspunzînd că este chiar creatorul și proprietarul acestuia, centrul discuției s-a deplasat rapid spre zona culturală, și o banală întîlnire de afaceri a devenit, firesc
Muzeul Florean în 2005 by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/11216_a_12541]
-
nu se găsesc și alții care să ajungă la aceleași tiraje ca el - sau măcar pe sfert! - scriind după rețeta succesului comercial infailibil. Marii scriitori, vine replica, nu se compromit, conștiința artistică le interzice să coboare la formule comerciale! Dar, întreb, scriitorii mai mici, care aleargă după cititori și sînt în stare și de compromisuri, ca să le intre pe sub piele, ei de ce nu nimeresc rețeta literaturii comerciale care aduce milioane de cumpărători ai mărfii numite carte? Fiindcă dacă ar exista o
Războinicul Becali nu l-a dovedit pe Coelho by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/11244_a_12569]
-
literatura, ci literații au o problemă cu cititorii. Romanul a fost acuzat de cînd a apărut ca specie, că e plebeu și nesimțit. Lipsea termenul "kitsch", inventat în zilele noastre, ca reproș maxim față de aceste creații ale populismului literar. Mă întreb dacă nu cumva Coelho, comercialul, cum i se spune, povestind despre lumea de azi cu un aer de înțelept atoatecunoscător, nu s-a întors spre rădăcinile romanului, cu toată naivitatea literară pe care o presupune o asemenea încercare. Întorcîndu-mă la
Războinicul Becali nu l-a dovedit pe Coelho by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/11244_a_12569]
-
sufletul androgin în Pupa russa de Gheorghe Crăciun sau relația ucenic-maestru în romanele recente ale lui Nicolae Breban, pînă la Puterea nevăzută, apărut de curînd, sau dezastrul spiritual al epocii actuale, ca în romanele lui Dan Stanca. ș...ț Mă întreb ce le lipsește pentru a stîrni un ecou important în Europa. Și un răspuns acesta ar fi: sînt prea livrești, prea eseistici, poate chiar prea narcisiști, parcă ar scrie numai pentru critică. De aceea și succesele lor sînt în mai
Printre degete. De fapt, pe degete... by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11246_a_12571]
-
acestea conversația s-a derulat nerigid, abordându-se mai multe subiecte. O anume pată în tablou l-a surprins. Îl acompaniase mai multe ceasuri, totuși T.M. nu dăduse semne la urma urmei că înregistrase efectiv prezența lui, nu l-a întrebat cum își duce existența, la ce lucrează, care sunt ultimele lecturi și busola de care e ghidat. Cum ar fi putut interpreta dezinteresul cu care era primit? A.K. nu era exagerat de susceptibil, nu credea că dezinteresul marelui scriitor
Micile infirmități ale oamenilor mari by S. Damian () [Corola-journal/Journalistic/11194_a_12519]
-
Aceasta era tema anchetei. Daniel Kehlmann alege o figură periferică din Iosif și frații săi, ciclu pe care îl încheiase scriitorul în preajma întrevederii cu A.K. Ce semnificație are în țesătura narativă batrânul Mont-Kaw, un administrator la curtea lui Potiphar? întreabă comentatorul. Fiindcă suferă de insomnie, bătrânul îl imploră pe Iosif să-l ajute să adoarmă. Tânărul pripășit la curte și-a făurit o reputație de vraci, se servește de hipnoză și cu o voce monotonă îl sustrage pe pacient din
Micile infirmități ale oamenilor mari by S. Damian () [Corola-journal/Journalistic/11194_a_12519]
-
comandant, dacă nu este băut în momentul în care face o eroare de navigație și pune nava pe uscat sau generează o coliziune, niciodată nu este judecat"... -Asta să însemne că precum pre mare așa și pe uscat? m-a întrebat Haralampy cam impacientat. Deja începuse să mă enerveze cu întrebările lui... -Auzi, i-am zis, știi ce? Parcă a-i fi frate cu Iago... -Noa-noa! De ce te nărăvezi pântru atâta lucru? -Bine-bine, da' lasă-mă să-ți povestesc mai departe
Despre unii care își văd ceafa by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/11245_a_12570]
-
este de o ,agresivitate defensivă". Nu voiește, în ruptul capului, să i se observe vulnerabilitatea. Se află în continuă alarmă, din groaza de ridicol. A ratat multe prilejuri benefice din spaima de a se face de râs. Octavian Paler se întreabă, pe bună dreptate, dacă e vorba aici, despre o biografie, drumul de la naștere la ,exitus", sau de un destin. în carte există mai multe răspunsuri, din care voi alege pe cele ce revin mai des și pe cele - de ce să
Omul cu urechea tăiată by Dina Georgescu () [Corola-journal/Journalistic/11235_a_12560]
-
Tumultul a durat maximum două sau trei minute, dar minute de cutremur, din cele care ni se par ore. Până la urmă am ridicat brațele ca și cum aș fi cerut pace sau m-aș fi predat.. Treptat s-a făcut liniște. Am întrebat cu voce tare: ,Pot vorbi și eu?" Au izbucnit râsete în diferite părți ale sălii. ,Doamnelor și domnilor, sper că v-ați răcorit cu toții, pentru că acum e rândul meu să mă răcoresc!"( Îmi mai amintesc perfect fața roz, rotundă și
Centenar Erico Verissimo - Solo de clarinet by Micaela Ghițescu () [Corola-journal/Journalistic/11241_a_12566]
-
în anume ceasuri o prăpastie de cercuri în cercuri și de vise în vise către nevăzutul unei realități de dincolo de orice vizibil și de orice pătimire; mereu presimțită și mereu inaccesibilă, însă mereu prezentă în eternitatea ei." Rămîne să te-ntrebi pentru ce sînt, oglinzile însele, precum legenda ce le-o face Petru Creția, atît de contradictorii. De ce chiar apele cu-atîtea estuare se liniștesc deodată, într-un cofraj unde se schimbă, din clipă-n clipă, tablou după tablou. Și liniștite fiind
Ape-ape by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11250_a_12575]
-
atentă, bine? Domnul Daniel cel Trist, Caransebeș. Îmi scrieți: , Am văzut la televizor un interviu cu cineva care spunea că, de la anul, vom mânca pâine ștanțată, sau cu etichetă. Ca înainte de '89. O fi un nou pas spre dictatură?" - vă întrebați cu oarece frică. Vă răspund: nu avem nici o șansă, fiindcă nu ne lasă marii corupți și escroci care... Dumneavoastră nu vedeți ce se întâmplă în țară, nu aveți televizor? Valentina Cruceanu, Cluj-Napoca. Un nou film cu Vacanța Mare? N-am
Pontul Euxin - mâna lungă a lacului Aral... by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/11266_a_12591]
-
celor care au parte de morți frumoase, înconjurați de cei dragi. Romanul lui Kerouak On the Road exprimînd fuga de o viață stătută, lipsită de spiritualitate, orientată exclusiv spre succesul social și material îi stîrnește o asociație asemănătoare: M-am întrebat, după ultima pagină a cărții, ce mijloace de evaziune disperată poate găsi un om în vîrstă, care se simte străin, inadaptabil, traumatizat, într-o epocă pe care nu o înțelege, pentru care ființa lui fizică și psihică nu are mijloace
Inadaptarea emigrantului by Gina Sebastian Alcalay () [Corola-journal/Journalistic/11251_a_12576]
-
lor viu, documentarea directă și nu doar cea livrescă ar fi distribuit, poate, altfel accentele în universul artistic al pictorului. Această problemă și-o pune în mod repetat și cu multă gravitate, în mai multe rînduri, el însuși: ,, M-am întrebat, nu o dată, scrie el, dacă în educația mea de pictor din anii tinereții atmosfera Parisului ar fi folosit temperamentului meu, sensibilității mele de început, ar fi dat la lumină alte valențe, m-ar fi derutat sau nu și mai ales
Organicismul picturii lui Corneliu Baba by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/11262_a_12587]
-
o atmosferă publică dominată de Sartre, Maurice Thorez și de arta abstractă într-unul din momentele ei de glorie, el răspunde, într-un anumit fel, adică tot printr-o întrebare retorică, însă în mod tranșant: ,,A fost momentul să mă întreb din nou dacă întîrzierea călătoriei mele de tinerețe nu a fost o împrejurare favorabilă a destinului care m-a ajutat să fiu, în arta ce o fac, cel ce-am vrut dintotdeauna, eu însumi".
Organicismul picturii lui Corneliu Baba by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/11262_a_12587]
-
înțelege", spune cititorul nostru, prietenul, vai, și mai ales criticul, și dă cu cartea de perete și o uită în spatele fotoliului. în definitiv un asemenea text nici nu poate fi definit, clasificat, încadrat într-o categorie. ,Ce-o fi", se întreabă factorul de decizie captiv în tabelele mendeleieviene, ,poezie sau proză?". în cazul ăsta neputîndu-se stabili minoritatea căreia îi aparține, bietul text nu poate fi nici respins, nici premiat - grea dilemă! Divaghez, divaghez. Drama scriitorului este că are nevoie de cititor
Dacă inspiri numai ce expiri, mori by Nora Iuga () [Corola-journal/Journalistic/11268_a_12593]
-
simțit niciodată nevoia unui model, cum n-am simțit nevoia unui frate, m-a ferit Dumnezeu, iar modelul nu ți-l alegi, el dă singur buzna în intimitatea ta dacă găsește fotoliul potrivit ți se instalează confortabil, fără să te întrebe dacă te culci la aceeași oră cu el și nici dacă îți place deodorantul lui. Cum să mai intereseze un corp poetic în care s-au stratificat fortuit reziduuri din Dostoievski, din Rimbaud, din Thomas Mann, din Kafka, din Faulkner
Dacă inspiri numai ce expiri, mori by Nora Iuga () [Corola-journal/Journalistic/11268_a_12593]
-
pune odată capăt judecății lui Dumnezeu: , Știut fiind faptul că orice societate, din orice punct al globului și din oricare moment al minunatei sale istorii, este clipă de clipă, dar uneori cu ardoare sporită, și o societate de interpretare... mă întreb totuși dacă cei care i-au interzis poetului accesul la marele public nu au avut dreptate; ferind însă, nu așa-zisul public ,larg" (căci ce se pierde din înălțime și adîncime se pune pe lărgime) de violența și de ,ultrajul
Dacă inspiri numai ce expiri, mori by Nora Iuga () [Corola-journal/Journalistic/11268_a_12593]
-
mei nu prea am relații, mai degrabă cu traducătoarele mele din Japonia, Germania și Rusia care îmi scriu și-mi pun întrebări. Uneori simt nevoia să comunic cu ei, dar ei n-o fac, cred c-ar putea să mă întrebe multe lucruri despre text, despre ideile mele. Aștept din partea lor emailuri, chiar telefoane. LVR: Un ultim cuvânt, de astă dată despre această întâlnire cu scriitori din diferite țări aici la Festivalul Zile și nopți de literatură din Neptun. MP: Pentru
Cu Martin Page by Luminița Voina-Răuț () [Corola-journal/Journalistic/11263_a_12588]
-
Publicăm în special poezie, în proporție de 90 %, dar și critică, eseuri, și ocazional ficțiune. Cei care scriu ficțiuni sunt publicați de edituri comerciale, de aceea noi încercăm să sprijinim poezia. LVR - Pornind de la întrebarea esențială a acestui festival, vă întreb: de ce scrieți? EF - Adevărul e că nu știu de ce scriu. E un lucru foarte complicat. Nu știu dacă cineva poate să aleagă să devină scriitor, dar eu am știut asta de la 5 sau 6 ani. Mă ascundeam sub pat și
Cu Edward Foster by Luminița Voina-Răuț () [Corola-journal/Journalistic/11264_a_12589]
-
ianuarie 2006, iar ca editor, poezii de William Bronk și toată opera lui Gustaf Sabin. Sabin a murit în mod tragic în iunie, și înainte de a muri, când știa că-și trăiește ultimele clipe, m-a sunat și m-a întrebat dacă pot să-i editez întreaga operă; o voi face așadar, chiar dacă acest proiect va dura doi ani. O să mai public și alți autori: Butler Yeats, Robert Duncan, Hilda Doolittle, Alice Notley și Jack Spicer. LVR - Un ultim gând al
Cu Edward Foster by Luminița Voina-Răuț () [Corola-journal/Journalistic/11264_a_12589]
-
figurează ca o foarte discretă notă de subsol și dialogul pe care l-am avut cu Herta Müller la Timișoara, după seara în care o auzisem pentru prima dată citindu-și poemele în limba română. Am început prin a o întreba pe autoarea ale cărei cărți sunt traduse în peste 20 de limbi,cum ,simte" cartea ei de eseuri ,Regele se înclină și ucide, , în românește... H.M: Nu știu dacă o , simt" dar știu destul de bine limba română pentru ca să pot
Cu Herta Müller despre colaje by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/11289_a_12614]