169,113 matches
-
derulate în cadrul CAER, era ușor de anticipat că reorientarea surselor de import și a piețelor de desfacere pentru exporturi se va resfrânge direct asupra producției industriale românești, asupra comenzilor din industrie și, mai ales, asupra numărului de angajați din principalele întreprinderi de stat. În condițiile în care echipamentele și utilajele de producție din întreprinderile românești nu suferiseră retehnologizări de peste două sau chiar decenii, produsele nu prezentau competitivitate nici prin costuri, nici prin gradul de inovație încorporat în produs și nici prin
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
a piețelor de desfacere pentru exporturi se va resfrânge direct asupra producției industriale românești, asupra comenzilor din industrie și, mai ales, asupra numărului de angajați din principalele întreprinderi de stat. În condițiile în care echipamentele și utilajele de producție din întreprinderile românești nu suferiseră retehnologizări de peste două sau chiar decenii, produsele nu prezentau competitivitate nici prin costuri, nici prin gradul de inovație încorporat în produs și nici prin diferențiere de produs 3 în noua piața europeană extinsă, costul cu flexibilitatea cea
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
de produs 3 în noua piața europeană extinsă, costul cu flexibilitatea cea mai mare a fost reprezentat de muncă, factor de productie sacrificat prin reducerea treptată a numărului de angajați, cu ponderi între 30% și 100%. Astfel, dezechilibrele economice ale întreprinderilor au fost transferate direct în piața muncii și în raportul nesustenabil dintre numărul de angajați și numărul de pensionari. Centralizând evoluția numărului de angajați dintr-un număr de 104 de întreprinderi românești, se poate constata că numărul de angajați a
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
ponderi între 30% și 100%. Astfel, dezechilibrele economice ale întreprinderilor au fost transferate direct în piața muncii și în raportul nesustenabil dintre numărul de angajați și numărul de pensionari. Centralizând evoluția numărului de angajați dintr-un număr de 104 de întreprinderi românești, se poate constata că numărul de angajați a scăzut de la aproximativ 305 mii în anul 1992, la puțin peste 88 mii în 2004, evoluția negativă continuând până în prezent, dar pentru care nu am reusit sa obtinem toate datele necesare
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
condițiile care fac diferența între faliment și profitabilitate? În anul 2011, Guvernul României, sub presiunea finanțatorilor externi (Fondul Monetar Internațional, Comisia Europeană și Banca Mondială), a adoptat un act normativ (O.U.G. nr. 109/2011) privind guvernanță corporativa a întreprinderilor publice 7, în scopul asumării principiilor managementului privat în cadrul regiilor autonome și a societăților comerciale la care statul român deține participații majoritare sau integrale. Acest act normativ ar fi trebuit să conducă la rentabilizarea majorității companiilor de stat și transformarea
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
simplu om ferindu-ma de generalizări periculoase. La întrebarea cu munca pământului risc să vă răspund cu o întrebare din societatea modernă, deși sunt conștient că e eronată această metodă: uzufructul muncii unui angajat este al angajatului sau al societății/întreprinderii/instituției? 2) Mă bucur că ați constat că sunt o persoană normală: gândesc în șabloane și nu declar că dețin adevărul absolut. Aici, m-ați prins! 3) Unirea a fost realizată atât prin lupta, cât și prin diplomație. Ar fi
Boierii azi by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82617_a_83942]
-
Ardealului, după luptele ecologice duse în Moldova și Oltenia, incepand cu Marea Revoluție Verde din Octombrie. În bătălia continuă dusă cu dușmanul exploatator, clasa voluntară nu e singura: îi sunt alături tovărășii de luptă de la uzinele Realitatea Cațavencu, cei de la întreprinderea de sprijin capitalist Petrom, precum și partenerii și pretinii de la RNP Romsilva. Oamenii muncii de la agentura neguvernamentala MaiMultVerde va îndeamnă să vă înscrieți din proprie inițiativă la plantările din județul Albă cu carnetele de voluntari ai platformei de acțiune și propagandă
Unu Mai muncitoresc, în ţară puieţii cresc! by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82743_a_84068]
-
întrebare: Cum putem inspiră lumea să ia atitudine față de schimbările climatice? Iar răspunsul a venit firesc: Rugăm oamenii din Sydney să oprească luminile timp de o oră. Pe 31 martie 2007, 2.2 milioane de oameni și 2.100 de întreprinderi din Sydney au stins lumină timp de o oră - Oră Pământului. Dacă reducerea efectului de seră obținută în acea oră în Sydney ar fi menținută pe tot parcursul anului ar echivala cu scoaterea a 48.616 mașini din circulație timp
“Ecologică contra” by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82800_a_84125]
-
unei ființe dragi, de exemplu o carte, un tablou sau un casetofon, sînt fapte care dau consitenta ființei umane. A contesta proprietatea, fără a face nici un fel de deosebire între deținătorul unei biciclete, sau cheiar de băcănie, și patronul unei întreprinderi mamut, mi se pare una dintre erorile profunde ale marxismului. În schimb, sînt întrutotul de acord cu dumneavoastră atunci cînd remarcați atrofierea, la intelectuali, a capacității de critică a lumii în care trăim și a modelului capitalist. Vreau să fac
Bunul gust al normalitatii by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82980_a_84305]
-
Sub presiunea legilor și a reglementărilor naționale privind încărcările mediului înconjurător, a directivelor Uniunii Europene, a ratificării protocoalelor internaționale ambientale de parlamentele țărilor ai căror diplomați au negociat acele acorduri, ori pur și simplu în virtutea jocului competitiv impus de concurență, întreprinderile/organizațiile sunt obligate acum, în toate felurile descrise, să țină cont și de valorile ambientale atunci când își redactează planurile lor strategice. Știință redactării planului strategic al unei organizații constituie unul dintre principalele puncte ale culturii organizaționale. În lucrarea noastră propunem
Resurse pentru viitor by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82912_a_84237]
-
ale culturii organizaționale. În lucrarea noastră propunem o dezvoltare longitudinala a strategiei organizației economice prin crearea de competențe și reprezentări ontologice pentru dezvoltarea durabilă cu ajutorul acelor universități care au devenit comunități de practică pe această paradigmă. Iar etichetele ecologice leagă întreprinderile parcului industrial de piață, constituind dimensiunea transversala a strategiei parcurilor industriale. Strategia pe care o propunem nu este o martingala. Ea se bazează pe adăugarea de valoare și pe crearea de noi resurse prin implementarea concepției lui Friedrich August von
Resurse pentru viitor by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82912_a_84237]
-
fabrici de ciment și unei fabrici de panouri de gips. Căldură reziduala a uzinei electrice este folosită pentru încălzirea unor sere de flori și legume, si pentru împiedicarea înghețării unor lacuri piscicole pe vreme de iarnă. Bio-nămolul rezultând din funcționarea întreprinderii farmaceutice Novo Nordisk este utilizat că fertilizator în agricultură locală. Apă reziduala de la rafinăria Statoil este folosită mai departe în uzina electrică Asnaes. Rețeauna intricată a parcului industrial Kalundborg este impresionantă că hartă a unei organizații de succes din Noua
Resurse pentru viitor by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82912_a_84237]
-
strict acord cu o planificare strategică ambientală. Succesul foarte vizibil de acolo este numai rezultatul spontan al jocului ‘forțelor’ economiei de piață liberă, dar în respectarea spontană a raționalității instrumentale și a eticii utilitariene de către întreg personalul managerial din acele întreprinderi economice. Totuși există două sau trei perspective conceptuale distincte asupra parcului industrial de la Kalundborg. În prima dintre acestea, plecându-se de la spontaneitatea procesului său de constituire, Kalundborg este considerat doar exemplul cel mai notoriu de parteneriat comercial eco-sustenabil în zonele
Resurse pentru viitor by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82912_a_84237]
-
în Ecologia Industrială (în special cei din SUA), care consideră că în dezvoltarea viabilă a parcurilor industriale este folosit conceptul lui Armând Feigenbaum despre ‘uzina ascunsă’. În perspectiva japoneză asupra parcurilor industriale, succesul lor este explicat prin plasarea permanentă a întreprinderilor industriale sub așa-numita ‚umbrela Ishikawa’. Să observăm însă că punctele de vedere nord-american și japonez în chestiunea parcurilor industriale de fapt coincid, întrucat ideile lui Armând Feigenbaum și Kaoru Ishikawa țin în fond de același stil „kaizen” de gestionare
Resurse pentru viitor by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82912_a_84237]
-
lui Armând Feigenbaum și Kaoru Ishikawa țin în fond de același stil „kaizen” de gestionare a calității totale într-o industrie, o manieră de management în care se include și cel mai înalt standard de gestionare a calității ambientale de către întreprinderi (organizații).Prezentând aceste opinii dintr-o perspectivă comună, si exploatând dimensiunea „timpului heideggerian”, încorporat și în principiul de echitate intergenerațională al dezvoltării durabile, ce presupune folosirea elementelor unui limbaj comun de către toate generațiile, să spunem că proiectele de parcuri industriale
Resurse pentru viitor by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82912_a_84237]
-
din 1992, a urmat un extraordinar de bine concertat efort internațional pentru instituționalizarea procedurilor dezvoltării durabile. Utilizarea acestor proceduri instituționalizate, de exemplu standardele din familia ISO 14000, constituie o cale recomandată, verificată și sigură, pentru adăugarea de valoare în funcționarea întreprinderilor din economia românească. Din punctul de vedere al încadrării într-o teorie economică, parcurile industriale și taxonomia lor sunt greu definibile în limitele economiei politice tradiționale, „clasice”. Mai curând, taxonomia ‘parcurilor industriale’ aparține economiei politice „neoclasice”. În știință economică, putem
Resurse pentru viitor by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82912_a_84237]
-
industriale’ poate fi înțeleasă prin prisma celor două principii fondatoare ale economiei politice neoclasice astfel : 1.) Un joc teritorial internalități - externalități făcut, prin mijlocirea buclelor de reciclare, cât mai puțin detrimental față de mediul înconjurător. 2.) Conexiuni necondiționate de teritoriu între întreprinderile economice, conexiuni ce favorizează implementarea « economiilor de scală ». Cele două capete extreme ale gamei definite prin principiile taxonomice enunțate sunt ocupate de două tipuri de ‘parcuri industriale’, foarte diferite între ele : i.) Parcurile industriale cu zero-emisii. îi.) Parcurile industriale virtuale
Resurse pentru viitor by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82912_a_84237]
-
limitele geografice ale terenului respectiv. Mai mult, dacă se calculează, fictiv dar strategic, ‚amprenta ecologică’ a oricărui parc industrial în unități de arie acoperită cu sol fertil, se vor găsi cifre depășind cu multe ordine de mărime aria terenului alocat întreprinderilor industriale aparținând parcului. Titus Filipas Dezvoltare durabilă, Comunitate epistemică, Raționalitate instrumentala, principiile Brundtland, John Maynard Keynes, John Rawls, performanța triplă (triple bottom line), publicitate, eticheta ecologică, Rachel Carson, Silent Spring, John Fitzgerald Kennedy, ecuația IPAT, curbă Kuznets, Noua Economie, Nicolae
Resurse pentru viitor by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82912_a_84237]
-
viața și epoca" lui Dracula. N-am avut în mână volumul, dar după descrierea bibliografică, rezultă că dl.Treptow nu e autorul propriu-zis al cărții, ci doar editorul ei. Volumul cu pricina a apărut la editura Boulder, Colorado, o mică întreprindere specializată, între altele, în studii est-europene. Cunosc destule titluri ale acestei edituri, pentru că acolo au publicat și o serie de autori români, de unde deduc existența unui anumit "vad" creat cu mai mulți ani în urmă. Fără a micșora meritele autorilor
Treptele lui Treptow by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/14709_a_16034]
-
puterea cititorului. Pentru că cititorul excavează realitatea sau, cel puțin, are putința de a citi în profunzime, spulberând propaganda și dogmele. Societățile noastre se tem de lectură, se tem de cititor. În același timp, transformă cartea în obiect comercial. Astfel, marile întreprinderi multinaționale care, înainte, nu se ocupau de carte, încep acum să se intereseze de industria editorială, de industria cărții. Vor să-l distrugă pe micul editor, pe micul librar, pe adevăratul librar, creând acele imense supermagazine. Î.: Dar în același
Alberto Manguel: Profesia, cititor by Micaela Ghițescu () [Corola-journal/Journalistic/14807_a_16132]
-
spune că se democratizează lectura. R.: Nu. Nu. Nu. Nu știu de câte ori trebuie s-o spun: nu. Marile suprafețe comerciale nu democratizează lectura, ce fac ele e să transforme lectura în obiect de vânzare astfel ca să devină ceva rentabil pentru întreprinderea X. Dar interesul pe care-l are un librar de a face cunoscute anumite cărți, de a promova o anumită curiozitate intelectuală, de a împărtăși taine, toate astea nu contează pentru întreprinderile de pe marile suprafețe comerciale. La început, desigur printr-
Alberto Manguel: Profesia, cititor by Micaela Ghițescu () [Corola-journal/Journalistic/14807_a_16132]
-
de vânzare astfel ca să devină ceva rentabil pentru întreprinderea X. Dar interesul pe care-l are un librar de a face cunoscute anumite cărți, de a promova o anumită curiozitate intelectuală, de a împărtăși taine, toate astea nu contează pentru întreprinderile de pe marile suprafețe comerciale. La început, desigur printr-o manevră comercială, ele vor vinde și poezie, mici opuscule pe care le cunoaște doar librarul. Dar de îndată ce micul librar dispare, de îndată ce-l elimină cum elimină și mica editură, încetează imediat să
Alberto Manguel: Profesia, cititor by Micaela Ghițescu () [Corola-journal/Journalistic/14807_a_16132]
-
sub forma unui târg de carte, organizat chiar acolo, printre umbrèle de soare și bărci pneumatice. Organizatorul târgului este, ca în fiecare an, poetul și omul de afaceri (combinație, iată, posibilă!) Gheorghe Todor. El a dat și un nume sugestiv întreprinderii, Carte la nisip, parafrazând aromata sintagmă cafea la nisip, atât de bine cunoscută nouă, levantinilor. Târgul Estival de Carte de la Mangalia este primul târg de carte particular din România. A ajuns anul acesta la ediția a 7-a și va
Cititorii n-au vacanță by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/14880_a_16205]
-
al Franței, festivalul de la Cannes - Avignon-ul e o planetă diferită; începînd și sfîrșind cu modul în care respinge juriile și palmaresurile; Avignon nu e o competiție, e o baie de teatru. Cannes-ul e "supertehnologizat", Avignon - în ciuda masivității și seriozității "întreprinderii", reduce totul la scară umană. La Cannes lumea e minuțios stratificată, există o serie de legitimații, de diverse culori, care conferă diverse drepturi; la Avignon, toată lumea e egală. Cannes-ul cultivă diferența, Avignon-ul cultivă fraternitatea (cuvîntul revine, văd, a treia
Teatrul unor nopți de vară by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/14910_a_16235]
-
franceze prosovietice din anii '50-'60 (cu mustrări doctrinare, ca în cazul impresionismului, pag. 59), alteori sursa transparentă fiind prea delicios respectată în litera și spiritul ei "1919... 4 martie. Sovietul din Moscova emite "Decretul privind introducerea controlului muncitoresc asupra întreprinderilor cinematografice", primul decret al Puterii Sovietice cu privire la cinematograf, menit să (s.n.) împiedice stagnarea (sic!) activităților și dispersarea bazei materiale (sic!) a cinematografiei". Menit(ă) să e o sintagmă predilectă: "menită să încurajeze", "menită să faciliteze" ș.a.m.d. În discuție
Enciclopedie... și încă ceva by Valerian Sava () [Corola-journal/Journalistic/14937_a_16262]