279 matches
-
niciodată în seamă - repetă mama - să nu îți amărăști sufletul, că nu merită”. Din curte, se auzi deodată poarta trântită și pași fugărindu-se. Aproape imediat, ușa se deschise și Dora năvăli în cameră cu obrajii în flăcări și respirația întretăiată. „Primaaa!” - răsună victorios glasul ei. După ea, cu haina descheiată și șepcuța gata-gata să-i cadă de pe cap, intră Igor. Bosumflat, îi aruncă Dorei pe sub gene o privire neprietenoasă și-i răspunse: „Ai trișat ca de obicei și ai luat
FRAGMENT DIN ROMANUL ARINA de TANIA NICOLESCU în ediţia nr. 1121 din 25 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Fragment_din_romanul_arina_tania_nicolescu_1390665888.html [Corola-blog/BlogPost/359904_a_361233]
-
niciodată, căci fiecare femeie este unică și nicio iubire nu seamănă una cu alta. Iubirea străbate nestingherita prin timp. Primii fiori treziți de chipul fetei îndrăgite în adolescență, peste ani aduce surâsul cald pe buze, îngânarea șoaptelor nespuse, freamătul respirației întretăiate, lumina ai căldură ochilor, farmecul grăitor al tăcerilor și al stragerilor de mână. Cu gândul la frumusețea femeii, îmi vin în minte imagini de altădată ale Bucureștiului în plină înflorire, din perioada interbelică, numit cu mândrie “Micul Paris”. Străzile păreau
OMAGIU DE ZIUA FEMEII de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 433 din 08 martie 2012 by http://confluente.ro/Buica_elena_omagiu_de_ziua_femeii_elena_buica_1331207938.html [Corola-blog/BlogPost/346587_a_347916]
-
ca să înfrunt asemenea urgii. Hainele pe mine erau tot o apă, pălăria din cap n-o mai simțeam că pe o pânză tare, ci ca pe o cârpă muiata în apă clocotita. Ochii erau inundați de transpirația fetei, respirația era întretăiata. Contururile imaginilor jucau fierbinți în ochii noștri. Mara, ca să arate cutezanța tinereții, și-a făcut poze îmbrăcată gros cu pulover cu gluga trasă pe cap și cu blugi. Lumea din jur era amuzata de teribilismele tinereții. Mă uitam la cât
O VACANŢĂ EXOTICĂ LA LAS VEGAS de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 1113 din 17 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Elena_buica_o_vacanta_exo_elena_buica_1389931507.html [Corola-blog/BlogPost/365969_a_367298]
-
cristal de pe întinderile dumnezeiești ... Ele ne aduc de la Dumnezeu, din tăria înălțimilor, pe aripi, smerenia și ne învață zborul, să ne potrivim pașii zilelor noastre împrejurărilor, să căutăm fără osteneală și crispare dreptatea și frumusețea faptelor ... Și, continuă, cu răsuflarea întretăiată, ca pentru o binecuvântare mult așteptată: „Ne dăruiește puterea duhului pentru a zămisli și a crește la rândul nostru sămânță de rod sub tălpi, a înțelepți cu iertare și milostenie scurta noastră trecere prin lume, a o înveșnici prin trudă
„MAMĂ, COCOARELE!” ... de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 158 din 07 iunie 2011 by http://confluente.ro/_mama_cocoarele_.html [Corola-blog/BlogPost/367204_a_368533]
-
1). Azi pot să spun că m-am înjunghiat Cu cerul descendent,confrate, Cu apă lină într-un vetust stigmat Din inimă, ce peste mine cade. Azi pot să spun că m-am înjunghiat Cu o tăcere suferinda din limbi întretăiate, Cu adevărul, care m-a supravegheat, Și nimeni nu ar încerca să ne desparte. Azi pot să spun că m-am înjunghiat Cu visul de poet, ce-n vis doar mi s-a dat, Cu viforul din creștet prin lume
AZI POT SĂ SPUN CĂ M-AM ÎNJUNGHIAT de LILIA MANOLE în ediţia nr. 1908 din 22 martie 2016 by http://confluente.ro/lilia_manole_1458644377.html [Corola-blog/BlogPost/363728_a_365057]
-
nu mai ajungea pe malul celălalt, pe care abia îl părăsisem. Doar printre copaci, cerul era de un roșu aprins ca un cerc de foc, care vroia să aprindă pădurea de la marginea satului. Stăteam în așteptarea lunii. Eram cu respirația întretăiată. Pentru prima dată în viață mi se întâmpla să asist la un spectacol fabulos. Un tablou grandios al nopții se înălța pe cer. Iar eu mă uitam cu ochii lacomi și parcă aș fi vrut să o sorb dintr-o
O NOAPTE DE VARĂ ÎN UCRAINA de LIGIA GABRIELA JANIK în ediţia nr. 1054 din 19 noiembrie 2013 by http://confluente.ro/Ligia_gabriela_janik_o_noapt_ligia_gabriela_janik_1384853330.html [Corola-blog/BlogPost/363147_a_364476]
-
N-am surse de informatie. Întreb un coleg, dar răspunsul întârzie sau nu va veni niciodată. Poate mâine îmi vei aruncă câteva vorbe despre tine - Sopdit! Crud!! Oră e aproape pe sfârșite. Se vorbește despre marele Gherea; ascult cu respirația întretăiata. Se va vorbi poate și despre tine? ... Nu! Oh! Doamne. Dacă oamenii ar fi puțin mai buni... totul ar fi altfel. Totuși este trist în lume! Un moment de euforie nesuferita. Starea și lucrul în sine sunt inefabile. M-am
PARTEA I-A de DAN ZAMFIRACHE în ediţia nr. 1697 din 24 august 2015 by http://confluente.ro/dan_zamfirache_1440394475.html [Corola-blog/BlogPost/343979_a_345308]
-
doamne, gest la care, fără prejudecăți, el i-o cuprinse și o sărută prelung, inspirând plăcutul miros de măr copt și de busuioc. După o clipă de tăcere, în liniștea văii, se oglindiră unul în ochii celuilalt și, cu respirația întretăiată, el o cuprinse în brațe și fără nici o restricție, Violeta îi oferi, ținând de-acum ochii închiși, purpura fierbinte a buzelor ei senzuale, gest care se materializă într-un sărut prelung. Erau atât de apropiați și lipiți unul de celălalt
PARTEA TREIA de ION C. GOCIU în ediţia nr. 2324 din 12 mai 2017 by http://confluente.ro/ion_c_gociu_1494597104.html [Corola-blog/BlogPost/372060_a_373389]
-
a speriat și clipele care-au uitat să vină pe vremea asta numai bună de dormit. Se frâng în ploaie frunzele de brusturi și aburul de-un verde crud se risipește în oglinzi de ape pe care-n cercuri des întretăiate plutesc pe nori și vrăbii și furnicile-necate. Ce cântec sau descântec m-a atins de-n ochiul meu mereu visând deschis tot universul nesfârșit încape-acum în cercul cel mai mic dintr-o băltoacă? TOTUȘI SE ÎNVÂRTEȘTE Încă o plecare sau
CUVINTE ÎN BUIESTRUL RIMEI SAU ÎN TRAP LIBER? II de TANIA NICOLESCU în ediţia nr. 2048 din 09 august 2016 by http://confluente.ro/tania_nicolescu_1470762167.html [Corola-blog/BlogPost/365219_a_366548]
-
sosit oficialitațile Academiei: rectorul și profesorii eminenți, dar și mulți alți invitați. Prezidiul era condus de însuși rectorul Academiei, ilustrul profesor și om de știință Mohamed El-Hirani, cel care a și deschis conferința cu o impresionantă prelegere. Urmăream cu răsuflarea întretăiată cuvântarea sa. Figura impresionantă a acestuia se vedea pe toate ecranele sălii. Vorbitorul, pe lângă meritele științifice extraordinare, avea și o ținută cu totul remarcabilă. Originar din Turcia, Mohamed El-Hirani știa să afișeze o ținută solemnă, academică. Nu mai era tânăr
POVESTIRE SF de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1111 din 15 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Flori_pe_planeta_perla_22_pa_viorel_darie_1389768511.html [Corola-blog/BlogPost/363779_a_365108]
-
hotare Cenușă spulberată peste toate, ce peste tot s-a pus Capcane adormite-n imobila resemnare Nimic n-a mai rămas: Fugit... Irreparabile...Tempus! Iar dacă toate drumurile duc la Roma, negreșit Al zilelor cărări petrec încet, supus În zări întretăiate, păsări ce apusul l-au topit În anticele stihuri: Fugit... Irreparabile...Tempus! Și zilele... și anii ce s-au dus nu mai revin nicicând Vergiliu în Georgicele sale-așa ne-a spus Și nostalgia celor duse de nu o știți
FUGIT, IRREPARABILE TEMPUS! (VERGILIU) (TIMPUL SE SCURGE FĂRĂ ÎNTOARCERE) de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 2313 din 01 mai 2017 by http://confluente.ro/mihai_condur_1493666939.html [Corola-blog/BlogPost/361066_a_362395]
-
aprinși ca jarul și mâinile încleștate: una pe topor, alta pe serpentină. Simte cum îl lasă puterile: nici chiuitura n-a fost strașnică, și bătaia în alambic a fost cam moale, inima-i ajunge în gâtlej făcându-l să chiuie întretăiat, iar picioarele, de atâta mers de-andăratelea, prind a-și aminti de câți ani îl slujesc și-ar vrea un răgaz de odihnă. Se oprește. -Adică sunteți mai șireți ca mine? le strigă moșul lupilor. Vreți să mă sleiesc, să nu
PREMIUL I LA CONCURSUL MEMORIA SLOVELOR de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1681 din 08 august 2015 by http://confluente.ro/ion_nalbitoru_1439040365.html [Corola-blog/BlogPost/379403_a_380732]
-
aceștia vor urla cât să audă zările. Dar nimeni, chiar și până acum, nu i-a văzut și auzit pe leii aceștia trezindu-se din somnul lor de piatră și urlând, sau măcar să fi scos măcar o vocală, fie și întretăiată. Fie și în șoaptă... Lăsând gluma de-o parte, nu pot să nu mă revăd și îndrăgostit „lulea”. Erau atâtea fete frumoase, și mari (în felul lor!) și strălucitoare. Iar eu eram așa de timid, că-mi număram pașii în
GÂNDURI DE SUB PLEOAPE: PRIN IAŞII STUDENŢIEI MELE de RONI CĂCIULARU în ediţia nr. 1877 din 20 februarie 2016 by http://confluente.ro/roni_caciularu_1455951082.html [Corola-blog/BlogPost/367639_a_368968]
-
plină de mișcare, de zumzet de albine, de cotcodăcitul păsărilor, Fiorii renașterii naturii ne amintesc și de primii fiori treziți de chipul îndrăgit în taină în anii adolescenței, de surâsul cald pe buze, de îngânarea șoaptelor nespuse, de freamătul respirației întretăiate, de lumina și căldura ochilor, de farmecul grăitor al tăcerilor și al strâgerilor de mână. Dar martie este darnic cu toate etapele de vârstă ale omului în care toarnă limpezimi de soare ce ne fac mai tineri și ne aduc
VIAȚA PRIN IUBIRE ȘI DĂRUIRE de MIRON IOAN în ediţia nr. 2259 din 08 martie 2017 by http://confluente.ro/miron_ioan_1488974673.html [Corola-blog/BlogPost/381220_a_382549]
-
tale pe jarul tâmplei mele ne regăsim străini în scurgeri de clepsidra și-n tandre arcuiri de căzătoare stele. noi nu mai suntem trupuri,suntem flăcări ne mistuim amarnic în noapte strălucind cenușă noastră va deveni un Phoenix cu zbor întretăiat ,cu aripi de argint. mă risipești că pe-un pumn de nisip pe-un val ce ne desparte ,pe-a timpului aripa clepsidra e uitată pe raftul cel înalt durerea s-a oprit din scurgere,o clipă. tu gusta-mi
SI FLACARA SI RUG de NUŢA ISTRATE GANGAN în ediţia nr. 248 din 05 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Si_flacara_si_rug.html [Corola-blog/BlogPost/364528_a_365857]
-
grilaj de fier care susținea un velarium se desprinse fără veste în spatele său dislocat poate din cauza recentului cutremur și căzu cu un zgomot metalic, ca de săbii multe într-o încleștare teribilă. Procuratorul privi înapoi și văzu în lumina fulgerelor întretăiate, silueta unui legionar în cadrul ușii care dădea dinspre camera sa de lucru spre terasa suspendată unde ieșise. Rămase nemișcat, iar legionarul, al cărui chip nu-l putea vedea bine avea coiful galeea pe cap, cu apărătorile obrajilor trase și cu
ANCHETA (FRAGMENT DIN ROMAN). FRAGMENTUL DOI de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1199 din 13 aprilie 2014 by http://confluente.ro/Mihai_condur_1397419735.html [Corola-blog/BlogPost/341857_a_343186]
-
nimeni n-are practic nevoie! Dihonie și ură în sânul familiei care, cât de cât, se mai întâlnea de Paște și de Anul Nou! Deodată, un zgomot înspăimântător îmi alungă gândurile negre. Un motor ambalat la maximum, scrâșnete, icneli, voci întretăiate și un fel de geamăt neomenesc. Dau fuga în balcon și ce mi-e dat să văd? Toți copacii din livada casei învecinate, încărcați de poamele lor, cu frunzele tremurând, acoperite de praful adunat după ultima ploaie din primăvara trecută
COPACUL de MAGDALENA BRĂTESCU în ediţia nr. 1080 din 15 decembrie 2013 by http://confluente.ro/Magdalena_bratescu_copacul_magdalena_bratescu_1387103650.html [Corola-blog/BlogPost/363484_a_364813]
-
Am auzit în receptor un oftat lung înăbușit de lacrimi apoi, vocea sugrumată a fratelui meu mai mare cu opt ani, zicându-mi: mama și cu tata au murit în accident. Vin să te iau. Am rămas fără cuvinte, respiram întretăiat și țin minte că din mine a ieșit, timp de câteva minute, un răcnet atât de neomenesc, încât vecinii au înlemnit de groază în apartamentele lor. De fapt, ei aflaseră însă niciunul nu a îndrăznit să vină să-mi dea
LUMINA ZĂDĂRNICITĂ ÎN ÎNTUNERIC de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 519 din 02 iunie 2012 by http://confluente.ro/Lumina_zadarnicita_in_intuneric_stefan_lucian_muresanu_1338625286.html [Corola-blog/BlogPost/362030_a_363359]
-
sfințenia acestui locaș în care ai văzut lumina zilei. Nemernicule sodomizat te omor cu mâna mea. Mă privea și privirea lui o simțeam că-mi sfredelește inima: te desființez, întorcându-se spre cei din cameră, care îl priveau cu respirația întretăiată, continuă: târfe batjocorite luați-vă zdrențele, părăsiți casa asta și să nu vă mai prind aici că vă tai gâturile, vă snopesc în bătaie, târâturi ale societății, neajunsurilor, uite unde ați ajuns dacă nu aveți nici un viitor. Scârbe ce sunteți
LUMINA ZĂDĂRNICITĂ ÎN ÎNTUNERIC de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 519 din 02 iunie 2012 by http://confluente.ro/Lumina_zadarnicita_in_intuneric_stefan_lucian_muresanu_1338625286.html [Corola-blog/BlogPost/362030_a_363359]
-
Dar unde să găsești un bob de rășină curată, să-l arzi în tării, din cățuia cu miros înflorit, amintind chihlimbarul? E liniște în Univers. Dorm până și îngerii, când poetul așterne cuvinte... Stelele stau în genunchi așteptând cu respirația întretăiată, aurora, obnubilată de luna fluorescentă. E timpul ca ruga să se înalțe „...ca tămâia înaintea Ta”. Un gest înălțător, prinos de roadă... Poverile lumești sunt azvârlite peste umăr, potcoave în vânt și se sparg de vitraliile pădurii. Noul început ne
Radu Botiş: „Ca tămâia înaintea Ta“ Editura Ariadna, Baia Mare by http://uzp.org.ro/radu-botis-ca-tamaia-inaintea-ta-editura-ariadna-baia-mare/ [Corola-blog/BlogPost/92669_a_93961]
-
parcă ar da turcii”, își spusese Arina - soneria interfonului începuse să zbârnâie. Luă o gură de ceai și se ridică să deschidă. În scurt timp, în fața ușii, ca adusă de vântul ce se pornise pe afară, se opri cu răsuflarea întretăiată, Dana. - Ufff - respiră ea precipitat - am reușit în sfârșit să ajung și aici, că de azi dimineață alerg ca nebuna peste tot, ca să termin ce am de făcut, pentru că plec la București, am sesiune până la sfârșitul lunii și n-aș
ARINA de TANIA NICOLESCU în ediţia nr. 2305 din 23 aprilie 2017 by http://confluente.ro/tania_nicolescu_1492978087.html [Corola-blog/BlogPost/368588_a_369917]
-
unui handicap, cum este personajul principal din basmul Țugulea, fiul unchiașului și al mătușii, decât un suflet asemănător, de copil, care cunoaște această durere a neputinței de a merge? Și, care inimă nu a tresărit citind, sau ascultând cu respirația întretăiată, povestirea faptelor minunate ale Greuceanului. Cine oare nu a simtit o mare încercare emoțională citind finalul basmului Prâslea cel voinic și merele de aur? Și, atunci, conceptul de autoritate nu domină ființa noastră în tot ceea ce ne dorim să fim
CONCEPTUL DE AUTORITATE ÎN BASMUL POPULAR ROMÂNESC de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 211 din 30 iulie 2011 by http://confluente.ro/Conceptul_de_autoritate_in_basmul_popular_romanesc.html [Corola-blog/BlogPost/366963_a_368292]
-
caractere diferite, născuți la diferență de șapte ani, atunci când nimeni nu se mai aștepta. De întreaga poveste, căreia autorul îi acordă un spațiu generos, vă las plăcerea de a vă bucura, pe îndelete, lecturând romanul. Voi sublinia doar atât: Destine întretăiate - pe o frescă de viață fără culori. Acest pasaj constituie de fapt o introspecție a lui Gabriel, atât asupra sa ca persoană, cât și asupra vieții sale de până în acel moment. Declanșarea acestui conflict interior a debutat odată cu momentul în
DESTINE ÎNTRETĂIATE PE O FRESCĂ DE VIAŢĂ FĂRĂ CULORI. de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1700 din 27 august 2015 by http://confluente.ro/olguta_trifan_1440627441.html [Corola-blog/BlogPost/343973_a_345302]
-
sărutări pe frunte, pe lobul urechii, pe obrajii catifelați, pe buzele senzuale, apoi coborî pe gât și pe piept. Îi sărută sânii micuți și fragezi ca de fecioară. - Mă gâdili, iubitule! Obosit de iureșul sărutărilor de bucurie și cu respirația întretăiată, îi șopti: - Soțioara mea scumpă, mi-ai dat cea mai frumoasă și importantă veste din viața mea! Îi strânse apoi mijlocelul între palme și sărutându-l exclamă: - Aici s-a plămădit micuța noastră prințesă! - Sau prințișor!? - îi răspunse femeia în
XV. SUB SEMNUL BLESTEMULUI (URMAŞUL LUI DRACULA) de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1502 din 10 februarie 2015 by http://confluente.ro/ion_nalbitoru_1423554165.html [Corola-blog/BlogPost/382324_a_383653]
-
ale celor din aliaua română, face calde aprecieri, comentarii emoționante la reîntâlnirile cu inerente aduceri aminte, unele dureroase. Ivan Lungu recidivează în ale sale scrieri cu aceași aplecare sinceră și caldă către întâmplări readuse și redate cititorului. Puterea memorialistică intervine întretăiat, nu dominant, lăsând desfășurătorul real să-și pună amprenta veridicității și oportunității întâlnirilor și a expunerilor din viața culturală israeliană. În „Cuvânt înainte" autorul scrie: „Este o colecție de articole cu atingere culturală, sau unele chiar cu referire propriu-zisă, publicate
CONSEMNĂRI LA UN „CARNET DE NOTE” – RECENTA CARTE A LUI IVAN LUNGU de ERNEST HUŞANU în ediţia nr. 1905 din 19 martie 2016 by http://confluente.ro/ernest_husanu_1458389324.html [Corola-blog/BlogPost/368959_a_370288]