103 matches
-
al cărui autor este evreul H. Sanielevici. Publicații interzise constituie un atentat la marile valori ale literaturii române. Alături de cei amintiți să-i adăugăm pe Liviu Rebreanu (Amalgam, Gorila), Ion Pillat (Tradiție și literatură), Lucian Blaga (Fenomenul originar), V. Voiculescu (Întrezăriri, Pârgă), Mircea Eliade (Huliganii, Insula lui Euthanasius, Mitul reîntregirii), Vladimir Streinu (Clasicii noștri, Literatura noastră contemporană). Istoria și istoriografia românească au fost frustrate în modul cel mai grav de lucrări fundamentale ale lui Gheorghe Șincai, N. Iorga, Gh. I. Brătianu
Cum se distruge o cultură by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/13762_a_15087]
-
trei premianți va fi fiind poetul V. Voiculescu, atît de bine cunoscut de toți. Întîmplarea (care figurează printre amintirile lui Dinu Pillat) este de tot bizară, dacă ne gîndim că pînă la acea dată autorul Poemelor cu îngeri și al Întrezăririlor își făcuse deja un nume, fusese onorat cu premii semnificative și funcționase pînă în 1945 ca referent literar și director al emisiunilor literare radio. Oricum, chiar dacă faptul cu pricina este săvîrșit din simplu amuzament (atitudine ce nu-i stă deloc
Noiembrie by Gabriela Ursachi () [Corola-journal/Journalistic/12278_a_13603]
-
și el ajunsese până la colonelul ascuns și ne adusese vestea dezamăgitoare În privința posibilității de a ajunge prin el la „bărboșii” din munți, Însoțită de urarea lui de reușită. Despre toate acestea am scris câte ceva În cărțile mele, În Zodia Exilului - Întrezăriri (București, 1998) și Vremea Încercuirii, (București, 2001 și 2003). Prin avocatul Nache Simionescu putusem urmări atunci desfășurarea anchetei Împotriva colonelului - pentru interogatoriu au fost aduși la București peste 200 de săteni din Polovragi. Ascultam spusele avocatului nu numai cu revolta
Întâlniri cu Bartolomeu Anania. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Nicolae Stroescu-Stânişoară () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1556]
-
cu elanul și dibăcia fermă a unui conducător de oaste. În politica Bisericii poetul acesta nu este un sentimental, nici măcar un amator de diplomație. Spiritul luptător prevalează asupra Înmlădierilor sensibilității. O conduită nespecific româneasca a acestui mare și fervent român” (Întrezăriri - Itinerarii Istorice și Metaistorice, vol. I, București, 2010, p. 253). L-am mai vizitat o dată pe Bartolomeu Anania la Nicula, unde ridicase pe colina de deasupra Mânăstirii o casă culturală În care Își instalase biblioteca, inclusiv ceea ce era legat de
Întâlniri cu Bartolomeu Anania. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Nicolae Stroescu-Stânişoară () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1556]
-
iar tinerii scriitori, în așteptarea gloriei, căutau cu disperare un loc în sectorul în care servea, cu grijă maternă, tanti Miți. Pentru studentul timișorean la litere, care eram la vremea respectivă, pătrunderea în acest spațiu (al pierzaniei?) era echivalentă cu întrezărirea unui miracol. Numele de pe cotoarele cărților din bibliotecă dobîndeau dintr-o dată chipuri și voci, uneori în răspăr cu cele zămislite de propria mea imaginație. În acest context al celebrităților întîlnite în restaurantul Uniunii Scriitorilor, Petre Stoica m-a fascinat din
Viața în paranteze mici by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/11877_a_13202]
-
debutat joi 3 martie cu ansamblul de percuție "Alpin" al liceului "Dinu Lipatti", ansamblu condus de Ionel Pliundra și Cornel Pirici. O străfulgerare neașteptată m-a traversat, părînd să structureze o ursită. Ca orice străfulgerare ea nu a fost decît întrezărirea bruscă, de către spirit, a unui drum pregătit pe îndelete. Puștii din "Alpin" au învățat pas cu pas gramatica muzicii de cameră. Au fost puși să facă multiple exerciții de sintaxă interpretativă. Li s-au trezit sentimente, orgolii, nebănuite energii. Și
Între patos și hybris by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/11915_a_13240]
-
Istoria are alte ritmuri, vechimea cărților nu mai poate vorbi, trecutul însuși pare o ciudățenie. Și, totuși, țin să le împărtășesc, pentru că, acolo, în tainițele dulapurilor cu cărți interzise din Biblioteca LVA, destinul meu a prins a se lumina spre întrezărire și împlinire.
Un liceu, o bibliotecă... by Ioan Lăcustă () [Corola-journal/Journalistic/8276_a_9601]
-
recital componistic, am deschis larg ochii, prin faptul că am întâlnit, sigur, la grade diferite de performantă și de condiționare a materiei sonore vocale și instrumentale, tineri creatori al căror fond imagistic și de vigoare în expresie, mi-a produs întrezărirea acelei fizionomii proprii unei posibile școli componistice originale, moderne, românești, ceea ce merită să se concretizeze. Prima lucrare audiată se denumește Suita cambriană și este scrisă de Alexandru Sima. Trecând peste acest titlu, care este de inspirație urmuziană, întâlnim muzica, o
Nume pentru viitor by Mircea ȘTEFĂNESCU () [Corola-journal/Journalistic/83409_a_84734]
-
pe R.), dar și unui sentiment al datoriei (Mă-ntorc în București, curînd. Va fi, cred, nevoie să fiu acolo), "omenia" țăranilor (cred că omenia adevărată e la țară. Există o internațională autentică: a țăranilor) și clipele de miracol ale întrezăririi unei lumini de harť. Ignor însă dacă și cum va fi fost citită această a opta scrisoare de "ionescologi". Fapt e însă că există, am găsit-o tot din întîmplare, și o a noua scrisoare față de cele șapte din ediția
Altă scrisoare de Eugen Ionescu, pierdută și regăsită by Mircea Iorgulescu () [Corola-journal/Memoirs/9167_a_10492]
-
1822, înaintașul său Constantin Samurcaș a fost inițiatorul unui demers caracteristic pentru crepusculul perioadei fanariote. Și anume o corespondență ultrasecretă cu Friedrich von Gentz, mâna dreaptă a lui Metternich, care, generos recompensat, era gata să furnizeze informații ce puteau permite întrezărirea viitorului curs al evenimentelor. Cu studii la Paris, Berlin și München, Alexandru Tzigara-Samurcaș s-a consacrat, trup și suflet, cunoașterii și promovării artei populare românești în țară și peste hotare. Numit director al Fundației Universitare "Carol I" și, ulterior, al
Al. Tzigara-Samurcaș - Din amintirile primului vorbitor la Radio românesc by Dumitru HîNCU () [Corola-journal/Memoirs/9144_a_10469]
-
poți să nu te gîndești că nu știa Voiculescu cîtă dreptate avea să aibă! Chiotele de piatră vor face cîndva, nu peste mult, literatură. Poate că nicăieri mai bine nu se-ntîlnește acest volum tîrziu (îi vor urma, dintre antume, doar Întrezăririle-le, în 1939) cu silfii modernității decît în Imn sufletului, o polemică - deși e departe de Voiculescu asemenea cuvînt... - cu bolovanii: "Unde n'ajung piatră, nici braț bont,/ Peste vastul vânt svârlit avuzuri,/ Să culeagă 'naltele auzuri/ Ochi zămislitori de
Aspre căi by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/7191_a_8516]
-
critică au destinat-o unui succes postum. Contextul nefavorabil al debutului sub semnul corifeilor tradiționalimsului, va îngreuna și el decolarea poetului spre zona de originalitate, în cele din urmă apropiată prin volumul Poeme cu îngeri (1927), urmat de Destin, Urcuș, întrezăriri, cărți axate pe tema destinului, al artistului și al omului. Ortodoxist, pastelist, eticist, mitologizant, poetul nu va exclude totuși celebrarea farmecelor anatomice ale femeii iubite într-o sublimată și totuși mistuitoare posesiune: "Te dezgolesc și-n brațe îți strâng rotunda
Monografie V. Voiculescu by Geo Vasile () [Corola-journal/Journalistic/9606_a_10931]
-
mulțime de cabluri groase, negre. În întunericul de dincolo de lumini sunt generatoarele pe motorină. Miroase a motorină, a prăjeală, a vomă și a zahăr pudră. Este ceea ce se numește distracție în zilele noastre. Pe deasupra noastră zboară un țipăt. Și o întrezărire a Monei. Este o roată de călușei cu o firmă strălucitoare de neon pe care scrie „Caracatița“. Niște brațe metalice negre, ca niște spițe răsucite, se învârt în jurul unui butuc. În același timp, se înalță și coboară. La capătul fiecărui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1905_a_3230]
-
podul haltei, ea urcîndu-se înaintea mea. Podul mă atrăgea prin funiile de ceapă atîrnate de grinzi, ca și șuncile afumate... îmi închipuiam că aș putea locui acolo, singur, cu provizii din belșug, ani de zile... - De ce atunci când vorbiți despre primele ,,întrezăriri" ale anatomiei feminine vă referiți îndeosebi la Profira și nu la mamă, cum ar fi firesc? - Din cauza jenii! În manuscrise e altfel... - Înainte de a învăța - în studenția dvs. de medicinist - anatomia feminină, ce reprezentări fanteziste ale acesteia aveați? Le-ați
Emil Brumaru „M-au eliminat de la grădiniță pentru că, iarna, trînteam fetițele în nămeți...” by Ioana Revnic () [Corola-journal/Journalistic/7573_a_8898]
-
cu specificul ei, în evoluția liricii lui V. Voiculescu: debutul, cu primele volume. Poezii (1916) și Pârgă (1921) ar pune în lumină un peisagist dintre cei mai inspirați, volumul Destin (1933) ar constitui o contrapondere prin inefabilul muzical, pentru ca volumul întrezăriri (1939), ultimul apărut în timpul vieții autorului, să fie unul meditativ. De asemeni, criticul nu-l ignoră pe Voiculescu, poet al copiilor și pe poetul religios. O culegere intitulată Călătoria spre locul inimii (1994), adună versurile cu o temă ce i-
Un devotat by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/7544_a_8869]
-
necunoscut s-a apropiat de el/ cu o țigară între degete/ rugându-l să-i dea un foc/ Ťmica masonerie a foculuiť/ a notat mai târziu Camus" (19 februarie). Există în poemele dispuse diaristic, ca niște pagini lirice de jurnal, întrezărirea sau baremi iluzia confreriei, a fraternităților și "complicităților obscure" legând moral oameni aflați la mare distanță istorică și geografică. Astfel, personajul central, eul cunoscător și cogitator, își va suporta mai ușor singurătatea. Pe de altă parte, solitudinea nu e pentru
Jurnal de poet by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/7474_a_8799]
-
o viziune care să-ți înlăture îndoielile, te bazezi pe viziunea altora: pe cea a înaintașilor. Prin urmare, pentru intelectualul născut la Tîrgu Jiu în 1925, a cărui tinerețe s-a petrecut în București în regim de strecurare subterană, ținta întrezăririlor a fost dublă: credința creștină și etosul național. Chiar și cariera de la Europa Liberă a fost o prelungire a acestor întrezăriri. Fără să-și dea seama de la început, a ajuns să facă exact munca ce-i venea în întîmpinarea imboldurilor
Fabula finală by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/5696_a_7021]
-
la Tîrgu Jiu în 1925, a cărui tinerețe s-a petrecut în București în regim de strecurare subterană, ținta întrezăririlor a fost dublă: credința creștină și etosul național. Chiar și cariera de la Europa Liberă a fost o prelungire a acestor întrezăriri. Fără să-și dea seama de la început, a ajuns să facă exact munca ce-i venea în întîmpinarea imboldurilor: să fie în contact cu românii și cu viața lor cultural politică, și nu oricînd, ci în anii comunismului, și nu
Fabula finală by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/5696_a_7021]
-
mereu asociat cu imaginea directorului Departamentului Românesc de la Europa Liberă, nici o altă perspectivă neavînd trecere pe lîngă această efigie înțepenită în memoria colectivă. Și totuși autorul de cărți Stroescu- Stînișoară (cărți predominant memorialistice, la fel ca cele două volume de Întrezăriri, apărute anul trecut la ICR) e un luminos interlocutor de timbru confesiv: o natură vie cu înclinație monologală, un stenic de esență contemplativă arătînd vădite porniri spre lumea duhului creștin. Dar ce surprinde la el, cînd îl ai în față
Fabula finală by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/5696_a_7021]
-
să încadreze foarte bine fauna intelectualilor europeni. Are busola sigură a unui spirit conservator de sănătoasă înclinație ancestrală, privind cu mefiență descreștinarea Occidentului și repudiind ideologia neo-marxistă a depășirii stadiului nației în favoarea Statelor Unite ale Europei. Pe cele două volume de Întrezăriri autorul le numește impropriu jurnal. În realitate, avem de-a face cu o antologie de convorbiri radio, însemnări de lectură sau impresii de călătorie, dublate de reflecții creștine și comentarii ideologice. Atrag atenția îndeosebi dialogurile cu Vintilă Horia, părintele Iustin
Fabula finală by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/5696_a_7021]
-
apare numai acolo unde a dispărut frica de Dumnezeu. Dacă oamenii ar avea frică de transcendent, toate drepturile ar fi respectate de la sine, tocmai lipsa temerii făcînd necesară stipularea unor prerogative de ordin individual. Autorul manifestă predilecție pentru termenul de „întrezăriri“, în al cărui sens vede prins clarobscurul destinului și șansa de a vedea cîte ceva în țesătura lui. Stroescu-Stînișoară e cu precădere un doctrinar al ideilor, nu un artist al cuvintelor, dar un doctrinar a cărui fabulă finală e de
Fabula finală by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/5696_a_7021]
-
cu textul, ceea ce frapează este referențialitatea cvasi-absolută, netrucată, mai exact spus: exhibarea aparenței - în fond, nălucirea ei (“...realitatea cea mai ireală”, Avionul). Îi succedă încadrarea acesteia în convențiile literaturii, apoi identificarea referinței cu semnul, apoi subminarea și disoluția semnului, apoi întrezărirea iluziei, apoi nimicirea eului obiectiv și a celui subiectiv, apoi revelația neantului și (eventual) a vacuității. Astfel, se instituie un continuum, o egalitate sui-generis între realitate, limbaj și artă, totul fiind semn, volatil, existent și, deopotrivă, inexistent, în nulitatea absolută
IOANA BORCHIN SAU REMINISCENŢA PARADISULUI PIERDUT de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 1802 din 07 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/342686_a_344015]
-
propriei ființe în bezna totală a necunoașterii viitorului și a imprevizibilului sub misterul căruia stă totul învaluit în incertitudini permanente, în care suntem forțați a ne fi propriul far călăuzitor, lumină și ghid totodată, cu fiecare pas făcut, în speranța întrezăririi limpezi, a atingerii ușoare a unui liman salvator, în pofida neputinței ființei, fie doar și pentru câteva secunde din timpul infinit ce trece peste lume... În realitatea trăirii firești umane, continuăm a merge astfel pe acest drum ales, dar nu de
REALITATEA EXISTENŢEI ÎN OGLINDĂ de CRISTINA P. KORYS în ediţia nr. 2031 din 23 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382543_a_383872]
-
alifiile gnoseologice și para-istorice, exclamă patetic - explicit - demitizant (paradoxal) - un enunț retoric, captând cumva - amețitor, - starea de „nestare”, cosmică: rostul sau nerostul însuși actului de a scrie, într-un timp (summum al duratelor noastre) ce poate fi scrutat doar prin „întrezărire”, așadar în plin vertij al Mutației (memoria teluricului, - zburarea materiei în inefabil, prin Cuvânt (aici cuvinte, scântei ale „norișorului de splendoare” din epopeea Enuma Eliș: astrofizica se-mbină analogic cu psihanalismul actual; (ce tip de revelație este acesta, tatomiric, dacă
UN CAVALER LA CURTEA OXIMO(I)RONISMULUI de EUGEN EVU în ediţia nr. 392 din 27 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/362449_a_363778]
-
acum La curțile dorului poetul așează Pietre pentru templul meu prin Pașii profetului sau Laudă somnului sau Nebănuitele trepte și vin Poemele luminii În marea trecere sau Tulburarea apelor Ne-ntrebăm acum ce-au fost mai întâi precepte filozofice sau întrezăriri de ritmuri cu simboluri lirice într-un Spațiu Mioritic fertil căci Matca Vetrei sale poetice tot Transilvania e! iar Mirabila Sămânță ori Autoportret nisus cognitus Sufletul lui e în căutare în mută seculară căutare cât o cuprindere în țărână. Referință
LUCIAN BLAGA TRILOGII CU ELOGII ANIVERSARE de FLORICA RANTA CÂNDEA în ediţia nr. 2321 din 09 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/363096_a_364425]