104 matches
-
Dorcescu vorbește despre “trei nemărginiri”, ce întemeiază versurile acestuia: elementele (“marea, oceanul, dar și cerul, văzduhul”), cultura (“antică îndeosebi”), și adâncurile conștiinței (“sondată...până la ultimile ei profunzimi, până la lumina bazală, până la fundamente, până la intuiția non-dualității a tot ce există, până la întrezărirea vacuității”)*. La convergența acestor trei borne, aparținând deopotrivă lumii materiale, fizice, și celei spirituale, supramundane, înzestrat cu multiple valențe semantice este cuvântul lumină. Esteticește, fundamental, pentru configurarea discursului, lexemul parcurge numeroase trepte semnificative, rafinându-și înțelesul, de la accepțiunile comune, uzuale
POEZIA LUI ANDRES SÁNCHEZ ROBAYNA – O METAFIZICĂ A LUMINII de OLIMPIA BERCA în ediţia nr. 661 din 22 octombrie 2012 by http://confluente.ro/Poezia_lui_andres_snchez_robayna_olimpia_berca_1350917065.html [Corola-blog/BlogPost/346449_a_347778]
-
acum La curțile dorului poetul așează Pietre pentru templul meu prin Pașii profetului sau Laudă somnului sau Nebănuitele trepte și vin Poemele luminii În marea trecere sau Tulburarea apelor Ne-ntrebăm acum ce-au fost mai întâi precepte filozofice sau întrezăriri de ritmuri cu simboluri lirice într-un Spațiu Mioritic fertil căci Matca Vetrei sale poetice tot Transilvania e! iar Mirabila Sămânță ori Autoportret nisus cognitus Sufletul lui e în căutare în mută seculară căutare cât o cuprindere în țărână. Referință
LUCIAN BLAGA TRILOGII CU ELOGII ANIVERSARE de FLORICA RANTA CÂNDEA în ediţia nr. 2321 din 09 mai 2017 by http://confluente.ro/florica_ranta_candea_1494300481.html [Corola-blog/BlogPost/363096_a_364425]
-
1989, sau elaborate mai târziu, au fost publicate în diverse volume dintre care amintesc: Pe urmele revoluției, București, 1991; În zodia exilului, București, 1994; La răscruce. Gânduri spuse la Europa Liberă și în „Jurnalul Literar“; București, 1996; În zodia exilului. Întrezăriri, București, 1998; Vremea încercuirii, I-II, București, 2001-2002, Majoritatea acestor scrieri au fost prezentate și discutate succesiv, pe parcursul elaborării lor ori după publicare și în cadrul Cenaclului Societății Culturale Româno-Germane „Apoziția“, unde s-a numărat printre membri de onoare ai acesteia
IN MEMORIAM: NICOLAE STROESCU-STĂNIŞOARĂ de ION DUMITRU în ediţia nr. 1279 din 02 iulie 2014 by http://confluente.ro/Ion_dumitru_1404303034.html [Corola-blog/BlogPost/349774_a_351103]
-
publicul îl va sancționa și poziția lui se va clătina uneori iremediabil! Spre lauda și meritatul respect pentru Lorenna, un cât de insignifiant semnal nu apare că popularitatea și relația ei afectivă cu publicul se va degrada vreodată. Sunt multe întrezăriri de vedetism în evoluțiile unor ziși artiști cu un destin ca al zăpezii: de cum se schimbă anotimpul se preface lichid și se mistuie în apele de jos și de sus. Lorena însă e o artistă consecventă, de strălucitoare și rezistentă
LORENNA. UNIFORMITATE ÎNTRE CE TREBUIE SĂ FIE ŞI CE ESTE ARTISTUL… de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 2117 din 17 octombrie 2016 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1476699182.html [Corola-blog/BlogPost/364759_a_366088]
-
10 eseuri Gabriel Liiceanu, Întîlnire cu un necunoscut Dan C. Mihăilescu, Cărțile care ne-au făcut oameni Ioana Pârvulescu, Cartea întrebărilor Andrei Pleșu, Note, stări, zile Constantin Popovici, Mamă, te rog să nu plângi Institutul Cultural Român Nicolae Stroescu Stînișoară, Întrezăriri. Itinerarii istorice și metaistorice Limes Constantin Abăluță, Totul despre nimic Ștefan Borbely, Pornind de la Nietzsche Logos Alexandru Niculescu, Peregrinări universitare europene - și nu numai Marineasa Jean Cicloveanu, Rezistența anticomunistă în Banat Valea Carașului - Valea Plîngerii Horia Musta, Neamul Mustonilor în
2011 de CONFLUENŢE ROMÂNEŞTI în ediţia nr. 52 din 21 februarie 2011 by http://confluente.ro/Premiile_revistei_observator_cultural_2011.html [Corola-blog/BlogPost/349603_a_350932]
-
furnizor al Casei Regale a României, personalități care au primit decorații regale, reprezentanți ai Casei Majestății Sale, reprezentanți și colaboratori ai Fundației „Principesa Moștenitoare Margareta”. În rezumat, prin paginile cărții „Regalitatea, astăzi” ne asigurăm regăsirea cu istoria și obținem o întrezărire a orizontului societății românești. Călătorim descriptiv prin istoria regalității române, începând de la epoca Marelui Rege Carol I, purtăm sub privirea luminată blazonul Casei Regale, însemnele regalității, amintirea regilor, reginelor principilor și principeselor României precum și imaginea vie a Familiei Regale române
„REGALITATEA, ASTĂZI”, ILUSTRAŢII ÎN CUVINTE, ALE ASR PRINCIPELUI RADU AL ROMÂNIEI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1628 din 16 iunie 2015 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1434481804.html [Corola-blog/BlogPost/374809_a_376138]
-
spune Mirela-Ioana Borchin (p. 485). Așa cum a declarat, a iubit o singură femeie: Doamna lui. În vieți succesive. Această iubire configurează o treaptă a fericirii. Adevărata fericire nu se poate trăi în Samsara. O arhi-amintire este însă o stare de întrezărire a Nirvanei: „Era o zi senină, ca și azi/ (Tu, chintesență-a zilelor senine!)/ Se destrămau păduri de sumbri brazi/ În urmă, pe cețoasele coline.// Călătoream, de mult, către apus,/ Când drumul m-a adus într-o câmpie/ Greu adâncită
EUGEN DORCESCU: POEZIA CA EXISTENȚĂ REFLEXIVĂ – SĂVÂRȘIRE ÎNTRU DESĂVÂRȘIRE de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 1749 din 15 octombrie 2015 by http://confluente.ro/eugen_dorcescu_1444926418.html [Corola-blog/BlogPost/372554_a_373883]
-
cu textul, ceea ce frapează este referențialitatea cvasi-absolută, netrucată, mai exact spus: exhibarea aparenței - în fond, nălucirea ei (“...realitatea cea mai ireală”, Avionul). Îi succedă încadrarea acesteia în convențiile literaturii, apoi identificarea referinței cu semnul, apoi subminarea și disoluția semnului, apoi întrezărirea iluziei, apoi nimicirea eului obiectiv și a celui subiectiv, apoi revelația neantului și (eventual) a vacuității. Astfel, se instituie un continuum, o egalitate sui-generis între realitate, limbaj și artă, totul fiind semn, volatil, existent și, deopotrivă, inexistent, în nulitatea absolută
IOANA BORCHIN SAU REMINISCENŢA PARADISULUI PIERDUT de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 1802 din 07 decembrie 2015 by http://confluente.ro/eugen_dorcescu_1449476049.html [Corola-blog/BlogPost/342686_a_344015]
-
propriei ființe în bezna totală a necunoașterii viitorului și a imprevizibilului sub misterul căruia stă totul învaluit în incertitudini permanente, în care suntem forțați a ne fi propriul far călăuzitor, lumină și ghid totodată, cu fiecare pas făcut, în speranța întrezăririi limpezi, a atingerii ușoare a unui liman salvator, în pofida neputinței ființei, fie doar și pentru câteva secunde din timpul infinit ce trece peste lume... În realitatea trăirii firești umane, continuăm a merge astfel pe acest drum ales, dar nu de
REALITATEA EXISTENŢEI ÎN OGLINDĂ de CRISTINA P. KORYS în ediţia nr. 2031 din 23 iulie 2016 by http://confluente.ro/cristina_p_korys_1469284397.html [Corola-blog/BlogPost/382543_a_383872]
-
însetată de rouă și ne sfârâie tălpile. Nu se mai aude Serenada Privighetorii, îmi pare rău, mai uităm de multe. E liniștea unei prăbușiri în golul de insuportabilitate termică și toate se dezintegrează sub această vreme tipic catastrofală. Când printre întrezăriri urmăresc soarele extrem de strălucitor și fără stânjeneală, senzația că acolo fierbe universul pune stăpânire pe mine. Sub amenințarea unei liniști atotstăpânitoare, nimic nu mai are dezideratul unui viețuitor în acest capăt de pământ.Nopțile verii de-acuma nu mai au
MI-AŞ FI DORIT SĂ FIE UN VIS de LILIOARA MACOVEI în ediţia nr. 1328 din 20 august 2014 by http://confluente.ro/lilioara_macovei_1408538465.html [Corola-blog/BlogPost/364816_a_366145]
-
alifiile gnoseologice și para-istorice, exclamă patetic - explicit - demitizant (paradoxal) - un enunț retoric, captând cumva - amețitor, - starea de „nestare”, cosmică: rostul sau nerostul însuși actului de a scrie, într-un timp (summum al duratelor noastre) ce poate fi scrutat doar prin „întrezărire”, așadar în plin vertij al Mutației (memoria teluricului, - zburarea materiei în inefabil, prin Cuvânt (aici cuvinte, scântei ale „norișorului de splendoare” din epopeea Enuma Eliș: astrofizica se-mbină analogic cu psihanalismul actual; (ce tip de revelație este acesta, tatomiric, dacă
UN CAVALER LA CURTEA OXIMO(I)RONISMULUI de EUGEN EVU în ediţia nr. 392 din 27 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Eugen_evu_ion_pachia_tatomirescu_un_cavaler_la_curtea_oximo_none_1327651407.html [Corola-blog/BlogPost/362449_a_363778]
-
din bucuria sa interioară, din credința sa, din visele sale. Citind cuvintele acestor oameni simți bucurie, și bucuria îți poate aduce ție sau celui de lângă tine (obosit, rănit, necăjit) o picătură de dragoste, o scânteie de lumină și speranță, o întrezărire a păcii interioare și implicit exterioare. ”O punte/ Între două inimi, O punte/ Între două lacrimi, O punte/ Între două sorți, Să treci Tu peste ea, Eu cred că poți...” (Puntea-Tatiana Afanas-Creciun) * Omul se teme de moarte, fuge de ea
” VISE TÂRZII” VOL 2- VERSURI de ELENA BULDUM în ediţia nr. 1962 din 15 mai 2016 by http://confluente.ro/elena_buldum_1463323853.html [Corola-blog/BlogPost/370732_a_372061]
-
neprețuitul semn/ Prin care să mă schimb într-o plutire/ Deasupra apei de frunziș și lemn/ Sculptată maiestos în amintire” („De-aș învăța”). Croiala clasică prinde excelent de fiecare dată : Să ne ascundem, Fructul oprit, Oglinzi de tăceri, Mîine vremea. Întrezărirea ultimului capăt de drum devine preocupantă. Poeta privește lucrurile cu împăcare și măreție: „Fiece pas sporind augustul preț/ Al sublimei arte cu care știe frunza/ Toamna să moară” („Academia de aur și purpură”). Dar rămâne și varianta amărăciunii și a
CARTE DE POEZIE – LUCIA OLARU NENATI: „SENTIMENTUL SPIRALEI” de VICTOR TEIŞANU în ediţia nr. 579 din 01 august 2012 by http://confluente.ro/Victor_teisanu_carte_de_poezie_lu_victor_teisanu_1343826921.html [Corola-blog/BlogPost/360027_a_361356]
-
monstrul dar este cruțat.El îi povestește mai târziu lui Jack,"M-am uitat în ochii acestei insule și ceea ce am văzut a fost frumos." În "Exodul"-"Exodus: Part 2",a doua întâlnire a lui Locke oferă prilejul unei prime întrezăriri a monstrului (el apare ca o liană însuflețită compusă din fum negru ,însoțită de un ciudat sunet asemănător unui echipament mecanic) În "Al douăzecișitreilea psalm"-The 23rd Psalm," Charlie și Eko au o confruntare similară cu cea a lui Locke
Mitologia Lost () [Corola-website/Science/304153_a_305482]
-
și el ajunsese până la colonelul ascuns și ne adusese vestea dezamăgitoare În privința posibilității de a ajunge prin el la „bărboșii” din munți, Însoțită de urarea lui de reușită. Despre toate acestea am scris câte ceva În cărțile mele, În Zodia Exilului - Întrezăriri (București, 1998) și Vremea Încercuirii, (București, 2001 și 2003). Prin avocatul Nache Simionescu putusem urmări atunci desfășurarea anchetei Împotriva colonelului - pentru interogatoriu au fost aduși la București peste 200 de săteni din Polovragi. Ascultam spusele avocatului nu numai cu revolta
ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Nicolae Stroescu-Stânişoară () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1556]
-
cu elanul și dibăcia fermă a unui conducător de oaste. În politica Bisericii poetul acesta nu este un sentimental, nici măcar un amator de diplomație. Spiritul luptător prevalează asupra Înmlădierilor sensibilității. O conduită nespecific româneasca a acestui mare și fervent român” (Întrezăriri - Itinerarii Istorice și Metaistorice, vol. I, București, 2010, p. 253). L-am mai vizitat o dată pe Bartolomeu Anania la Nicula, unde ridicase pe colina de deasupra Mânăstirii o casă culturală În care Își instalase biblioteca, inclusiv ceea ce era legat de
ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Nicolae Stroescu-Stânişoară () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1556]
-
1822, înaintașul său Constantin Samurcaș a fost inițiatorul unui demers caracteristic pentru crepusculul perioadei fanariote. Și anume o corespondență ultrasecretă cu Friedrich von Gentz, mâna dreaptă a lui Metternich, care, generos recompensat, era gata să furnizeze informații ce puteau permite întrezărirea viitorului curs al evenimentelor. Cu studii la Paris, Berlin și München, Alexandru Tzigara-Samurcaș s-a consacrat, trup și suflet, cunoașterii și promovării artei populare românești în țară și peste hotare. Numit director al Fundației Universitare "Carol I" și, ulterior, al
Al. Tzigara-Samurcaș - Din amintirile primului vorbitor la Radio românesc by Dumitru HîNCU () [Corola-journal/Memoirs/9144_a_10469]
-
pe R.), dar și unui sentiment al datoriei (Mă-ntorc în București, curînd. Va fi, cred, nevoie să fiu acolo), "omenia" țăranilor (cred că omenia adevărată e la țară. Există o internațională autentică: a țăranilor) și clipele de miracol ale întrezăririi unei lumini de harť. Ignor însă dacă și cum va fi fost citită această a opta scrisoare de "ionescologi". Fapt e însă că există, am găsit-o tot din întîmplare, și o a noua scrisoare față de cele șapte din ediția
Altă scrisoare de Eugen Ionescu, pierdută și regăsită by Mircea Iorgulescu () [Corola-journal/Memoirs/9167_a_10492]
-
nașterii din vecie. Un dor de absolut înfioară inefabil liniștea fosforescenta a suprafețelor, pictorul se face ecou, tainic, cutremurului din enunțul grandios al lui Ioan Evanghelistul: "La început era Cuvântul și Cuvântul era la Dumnezeu și Dumnezeu era Cuvântul..." Orice întrezărire descriptiva ar fi neavenita, sub incidența unor asemenea postulate. Parcă spre a le pipai întinderea, ce desfide măsurile pusilamine, penelul pictorului se exersează uneori rotunjind variabil scriitura, amplificând necanonic semnele de 'o micron, trecute în omega. Subjacent, acționează că o
Paul Gherasim () [Corola-website/Science/311937_a_313266]
-
era rizibil. Dacă Tokichiro însuși ar fi văzut pe altcineva comportându-se astfel, l-ar fi disprețuit pe acel om. Dar, în momentul respectiv, nu avea timp să reflecteze la demnitate sau reputație. S-ar fi mulțumit cu o singură întrezărire prin gard a profilului ei sau a ceea ce făcea în seara aceea. „Pun prinsoare că și-a făcut deja baia și se fardează,” își spuse el. „Sau poate e cu părinții ei, mâncând de cină?” De trei ori trcu încoace
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2249_a_3574]
-
remarcabile. Și tot în spiritul înaintașilor săi, Theodor Codreanu construiește un aparat tehnic și științific riguros, cu mare putere de cuprindere și, totodată, de esențializare, astfel ca fenomenele de cultură supuse observației și trecute prin focul judecății aspre să permită întrezărirea adevărului în firea și în puritatea lui. Altfel spus, materialul de gândire se lasă străbătut de două axe directoare, destinate să acționeze ca un puternic desfășurător, manifest, "prin ghicitură" ori transparență, până în cele mai îndepărtate zone ale existenței și conștiinței
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
electrică puternică proiectându-i fasciculul de lumină pe fața preotului. În felul acesta, putură discuta mai departe. Părintele Bernard încerca un anume simț de culpabilitate, în timp ce buzele lui iluminate continuau să-i îndruge minciuni bietei femei. Spaimele ei, cuvintele solemne, întrezărirea sfârșitului îl tulburau, stârnindu-i parcă presentimentul propriei morți. Dumnezeu e acolo și mă așteaptă, nu-i așa? E o persoană, nu-i așa? Sunt unii care zic că nu-i o persoană. Firește că Dumnezeu e o persoană, și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
se uite printr-un coș de pe tejghea cu botoșei tricotați. Cât timp Ruby trecu cardul prin automat, gândurile i se tot amestecau. Dar privise În nișă pentru o secundă. Cum putea să fie atât de sigură pe ea după o Întrezărire atât de scurtă? În mintea ei se forma o fantezie, În care depunea mărturie Într-un tribunal În legătură cu ceea ce văzuse. Un avocat cu perucă spunea: — Deci, doamnă Silverman, cât timp spuneți că ați privit așa-zisul stomac fals? Aaa, o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2001_a_3326]
-
adecvate fiecărei epoci. S. polemizează cu aceia care l-au calificat pe Titu Maiorescu doar critic cultural, ignorându-i bunul gust și obiectivitatea (învederate când se referă la Eminescu și Caragiale), receptivitatea pentru idealul clasic, dar și pentru poezia romantică, întrezărirea chiar a unor concepte moderne. Se demonstrează că Maiorescu era adeptul unei estetici mai subtile, pe care, dată fiind vârsta literaturii române, nu a găsit cu cale să o formuleze. În Condițiunea ideală a poeziei comentatorul descoperă la Maiorescu certe
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289977_a_291306]
-
artei. Geniul se ridică peste nivelul comun prin îndoita capacitate excepțională a viziunii imaginative și a realizării ei în forme sensibile. El e vizionarul unei noi ordini de existență și făurarul unor miracole de frumusețe, prin care ne ridică la întrezărirea idealităților posibile, văzute de el. După cum am spus, contemplația sensibilă e forma cea mai rudimentară de cunoaștere și se găsește la îndemâna tuturor. Contemplația imaginativă însă, ca dar estetic, ca putere de viziune a fanteziei creatoare, e o însușire a geniului
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]