218 matches
-
multe) decât s-ar părea. Tacit, din penumbrele-i semnificative, textul ne avertizează că perspectiva drumului spre tainele sale e vastă. Deocamdată, însă, reținem doar că, împreună, personaje și evenimente construiesc un carusel amețitor, hilariant și, în cele din urmă, întristător, disforic. La acest nivel, acționează, așa-zicând, ironia, deriziunea, sarcasmul: Colegiul Mediu Tehnic, cu toate ale lui, e o lume sancționată prin satiră, prin zâmbet, prin hohote de râs - care, trebuie spus, nu sunt rele, nimicitoare, ci pline (ori, măcar
DASCĂLII, DASCĂLII DE MARIAN DRUMUR de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 676 din 06 noiembrie 2012 by http://confluente.ro/Un_roman_contemporan_dascalii_dascal_eugen_dorcescu_1352191463.html [Corola-blog/BlogPost/351285_a_352614]
-
demni aplicatori de linie în celelalte politici europene?! Oare e o convingere că așa merg lucrurile politice, sau o derivă politică la cei care ar trebui să le ducă înainte?! Destul de greu de răspuns la toate astea! Și, mai ales, întristător. Din păcate, ajungem la concluzia că Democrația Creștină e în derivă astăzi tocmai pentru că din aspirațiile ei pragmatic-umaniste, care se demonstrau realizabile numai prin extinderea democratismului, a repornit ideea de „Democrație Europeană” și tocmai pentru că a devia de la preceptele acesteia
DEMOCRAŢIA CREŞTINĂ de CORNELIU LEU în ediţia nr. 737 din 06 ianuarie 2013 by http://confluente.ro/Corneliu_leu_democratia_crestina_corneliu_leu_1357461521.html [Corola-blog/BlogPost/348834_a_350163]
-
în descursul istoriei noastre, în etapa interbelică, democrația învinsese și se instalase definitiv - subliniază analistul. După al doilea război mondial, literatura română devine unealtă de propagandă a partidului comunist, se produc epurări masive de autori și opere, democrația intră întrun întristător con de umbră. Momentul intrării trupelor „eliberatoare” rusești în țară și apoi neinspirata reformă a învățământului, înfăptuită la ordin și după model sovietic, în vara anului 1948, au condus la gâtuirea democrației. Faptul a fost posibil și datorită unor intelectuali
PREFAŢĂ LA VOLUMUL DE ESEURI DE AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 296 din 23 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Prefata_la_volumul_de_eseuri_de_al_florin_tene.html [Corola-blog/BlogPost/356928_a_358257]
-
decembrie anul 1989 se închide “paranteza” comunistă, deschisă în anul 1945 de ocupantul sovietic, și se reintră pe făgașul dezvoltării firești a societății românești. Veți fi de acord - sper - că, la cea mai sumară comparație, perioada postdecembristă apare cu o întristătoare sărăcie de rezultate. Suntem liberi, este adevărat, dar a progresat în vreo direcție România? Sunt, astăzi, românii mai fericiți? Există un mare ideal național care să-i mobilizeze pe români? În raport cu perioada anilor 1859-1878 și 1918-1938, ultimii 22 de ani
INTERVIU CU DOMNUL ACADEMICIAN FLORIN CONSTANTINIU... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 353 din 19 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Interviu_cu_domnul_academician_florin_constantiniu_.html [Corola-blog/BlogPost/359453_a_360782]
-
și popularizarea nemaipomenitei teorii de obținere a aurului din murdăria umană, fiindcă „Nimic din ceea ce e omenesc nu mi-e străin... Ori rahatul e ceva omenesc...!”, gândea fericitul și norocosul căutător prin gunoaie. Ironia și autoironia sunt de-a dreptul întristătoare, în acest caz, dragi cititori .Puteți desluși în această parabolă ideea că noi, românii, proprietarii bogățiilor de la ROȘIA MONTANĂ, am dat aurul și platina unor străini, care ne-au dat în schimb un mare ...rahat! Iar noi,căutând prin gunoaie
ABSURDUL TÂRZIU AL LUI GEORGE TERZIU de GEORGE TERZIU în ediţia nr. 1696 din 23 august 2015 by http://confluente.ro/george_terziu_1440340640.html [Corola-blog/BlogPost/373646_a_374975]
-
de târguri, n-are drept hrană zilnică decât mămăligă cu oțet și cu zarzavaturi, drept băutură spirt amestecat cu apă, trăind sub un regim alimentar așa de mizerabil, țăranul a ajuns la un grad de anemie și slăbiciune morală destul de întristătoare. Chipul unui țăran român, om de țară, trăit în aer liber, seamănă cu al uvrierului stors de puteri din umbra fabricilor. Cine a umblat prin satele noastre, mai ales prin cele de câmp și de baltă, a putut constata că
DESPRE MIHAI EMINESCU, CREDINŢA CREŞTINĂ ŞI BISERICA ORTODOXĂ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 382 din 17 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Despre_mihai_eminescu_credinta_crestina_si_biserica_ortodox_stelian_gombos_1326809445.html [Corola-blog/BlogPost/361274_a_362603]
-
instanțe: românii din Ardeal și de pretutindeni. Lor, artista le este, de o viață, comeseană. Pentru ei cântecul Lucreției Ciobanu însoțește pâinea și vinul prânzului cel de toate zilele, ca și gândurile și trăirile sufletești, bune sau rele, bucuroase sau întristătoare! În timpul lucrului meu la cartea „Timp fără ani. Oglinzile unui veac” a rămas nefinalizat textul dedicat „crăiesei munților”, Lucreția Ciobanu, ce urma să fie integrat în această carte. Miercuri, 30 septembrie 2015, însă, cântăreața cu ceresc glas și-a sfârșit
LUCREŢIA CIOBANU MÂNGÂIEREA CÂNTECULUI, SUS, PE FRUNŢILE MUNŢILOR de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1735 din 01 octombrie 2015 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1443704686.html [Corola-blog/BlogPost/381838_a_383167]
-
și virtuți naționale sub semnul cărora ne simțim uniți ci, de multe ori, și de același năravuri. Așa că, luminoase sau umbrite, laudative sau degradante, de glorie sau de rușine, atâta vreme cât ele demonstrează identitatea, similitudinile trebuie înregistrate cu grijă. Încurajatoare sau întristătoare în privința destinului unic, ele sunt argumente în privința românismului, așa cum îl analiza realist Constantin Rădulescu Motru: fără edulcorări patriotarde și fără nici o agresivitate la adresa altora, fără tendințe expansioniste ci tocmai ca o circumscriere a locului meritat și istoric și geografic dar
SIMILITUDINI, SINCRONISME SAU SINARHIA ACELORAŞI NĂRAVURI? de CORNELIU LEU în ediţia nr. 1633 din 21 iunie 2015 by http://confluente.ro/corneliu_leu_1434891275.html [Corola-blog/BlogPost/367808_a_369137]
-
dragi de altădată, lucruri care-ți înveselesc inima, lucruri pline de măreție, lucruri gingașe, lucruri cu osebire strălucite, lucruri fermecătoare. Dar există, chiar dacă în procent minor, lucruri jalnice și nesuferite, lucruri de rușine, lucruri care te scot din sărite, lucruri întristătoare, lucruri urâte la vedere, lucruri dezolante, lucruri de spaimă și lucruri vulgare. Cum spuneam deja, Șei Shōnagon nu utilizează niciodată cuvântul infern că opus paradisului; ea sugerează doar ce ar putea fi anti-paradisul, adică inesteticul, nonfrumosul, dimensiunea meschina vizual, care
Epifania doamnei Sei Shōnagon by Ruxandra Cesereanu [Corola-website/Journalistic/5247_a_6572]
-
și virtuți naționale sub semnul cărora ne simțim uniți ci, de multe ori, și de același năravuri. Așa că, luminoase sau umbrite, laudative sau degradante, de glorie sau de rușine, atâta vreme cât ele demonstrează identitatea, similitudinile trebuie înregistrate cu grijă. Încurajatoare sau întristătoare în privința destinului unic, ele sunt argumente în privința românismului, așa cum îl analiza realist Constantin Rădulescu Motru: fără edulcorări patriotarde și fără nici o agresivitate la adresa altora, fără tendințe expansioniste ci tocmai ca o circumscriere a locului meritat și istoric și geografic dar
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/corneliu_leu/canal [Corola-blog/BlogPost/367810_a_369139]
-
și virtuți naționale sub semnul cărora ne simțim uniți ci, de multe ori, și de același năravuri. Așa că, luminoase sau umbrite, laudative sau degradante, de glorie sau de rușine, atâta vreme cât ele demonstrează identitatea, similitudinile trebuie înregistrate cu grijă. Încurajatoare sau întristătoare în privința destinului unic, ele sunt argumente în privința românismului, așa cum îl analiza realist Constantin Rădulescu Motru: fără edulcorări patriotarde și fără nici o agresivitate la adresa altora, fără tendințe expansioniste ci tocmai ca o circumscriere a locului meritat și istoric și geografic dar
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/corneliu_leu/canal [Corola-blog/BlogPost/367810_a_369139]
-
și adânc, ca trilul unei păsări pe un ram Ce-așteaptă-un strop de apă să vină dintr-un nor. Mai știu, că mi-am vândut visarea unei triste amăgiri Pentru un pumn de stele, ce luminează viața-mi dintr-odat, O, ce întristător comerț, ce neștiință și câte prăbușiri Pentru-o iubire la capătul de lume ce doar m-a întristat! Și prin rotirea firii nepotrivite-s și acele nevinovate de la ceas Când vezi la noi un soare arzător acolo-i iarași noapte
LA CAPATUL DE LUME de FLORENTINA CRĂCIUN în ediţia nr. 772 din 10 februarie 2013 by http://confluente.ro/La_capatul_de_lume_florentina_craciun_1360524743.html [Corola-blog/BlogPost/358491_a_359820]
-
decembrie anul 1989 se închide “paranteza” comunistă, deschisă în anul 1945 de ocupantul sovietic, și se reintră pe făgașul dezvoltării firești a societății românești. Veți fi de acord - sper - că, la cea mai sumară comparație, perioada postdecembristă apare cu o întristătoare sărăcie de rezultate. Suntem liberi, este adevărat, dar a progresat în vreo direcție România? Sunt, astăzi, românii mai fericiți? Există un mare ideal național care să-i mobilizeze pe români? În raport cu perioada anilor 1859-1878 și 1918-1938, ultimii 22 (25) de
DESPRE REVOLUŢIA DIN DECEMBRIE 1989, DESPRE REVOLUŢIONARI ŞI CLASA POLITICĂ DE ASTĂZI, ÎNTR-UN DIALOG CU DOMNUL ACADEMICIAN FLORIN CONSTANTINIU… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1438 din 08 decembrie 2 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1418026161.html [Corola-blog/BlogPost/382078_a_383407]
-
se relevă și aici, în atâtea comentarii inteligente personale pentru a-ți imputa faptul că negi într-un fel, ca și N. Manolescu, în atât de „infidelul" său articol Arghezi, poet nereligios 4 (care îi denotă limitele într-un chip întristător), tocmai ce este esențial la Arghezi: structura de mistic, cu obsesia permanentă a divinității, chiar dacă uneori în forme de-a dreptul contradictorii. Eugen Simion avea pe deplină dreptate, declarându-l cândva „un Toma Necredinciosul, existențialist", iar Alexandru George considerân-du-i experiența
Însemnări despre epistolograful Dinu Pillat by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/6031_a_7356]
-
polemica asupra libertății de expresie și a libertății presei este în esență o controversă asupra necesității de a spune sau nu minciuni”. Tot din acest text se desprind și alte concluzii, pe cât de interesante și de plauzibile, pe atât de întristătoare pentru filologi. Pornind de la observația că în sistemele totalitare științele umaniste, artele și literatura sunt reduse la tăcere, pe când științele exacte, ingineria și tehnica au un statut privilegiat, Orwell afirmă că: „Pentru moment, statul totalitar îi tolerează pe oamenii de
Verdictele lui Orwell by Răzvan Mihai Năstase () [Corola-journal/Journalistic/5048_a_6373]
-
la zile mari, și nici chiar atunci în multe cazuri, se învrednicește să mănânce carne și să bea vin; trăind sub un regim alimentar așa de mizerabil, țăranul a ajuns la un grad de anemie și de slăbiciune morală destul de întristătoare. Chipul unui țăran român, om de la țară, trăit în aer liber, seamănă cu al uvrierului stors de puteri în umbra fabricilor. Cine a umblat prin satele noastre, mai ales prin cele de câmp și de baltă, a putut constata că
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
dimensiunile unui "curtean în mînă c-o lalea", pentru constantul lui oportunism, pentru opacitățile sale critice, dar nu mai puțin ideologice; toate punctate cu obiectivitate și strict documentate. O anchetă din "Contemporanul" (1976) asupra filosofiei românești prilejuiește o amară și întristătoare concluzie, valorificarea tradițiilor gîndirii filosofice românești este o iluzie, și marele vinovat este sistemul "ce a răpit filosofiei ceea ce o fundamentează: libertatea, dragostea de înțelepciune, deschiderea pluralistă, confruntarea ideilor". Marxismul rudimentar din România a metamorfozat filosofia într-o anexă a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
un act de normalitate de foarte multă lume. Foarte ușor în astfel de cazuri poți fi taxat drept "antisemit", chiar dacă dăduseși dovezi clare de contrariu, adevăratul criteriu de clasare fiind punerea pe același plan a grozăviei totalitare Gulagul-Holocaustul. O observație întristătoare a Monicăi Lovinescu și la îndemînă a fi constatată zi de zi, interesul scăzut pentru cumpărarea cărților, din fericire numeroase ca titluri, ce analizează trecutul postbelic, este motivată de mizeria financiară. Dar să nu se scrie despre ele, că nu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
P. Constantinescu îl socotește "ecoul de conștiință critică a timpului". Fără providențiala înrîurire maioresciană e greu de presupus încotro s-ar fi îndreptat acest "stilist armonios", dar care, după spusele lui Lovinescu, deși avea, trupește, "linia apolonică", purta fatalmente "defectul întristător al unei dezarmonii sufletești". Ruptura de serenissimul magistru se produce în 1909, cînd proaspătul academician își citește discursul de recepție, cu un gros substrat polemic, intitulat Poporanismul în literatură. Aroganței i se răspunde cu răceală și dispreț. Oricum, în ciuda onorurilor
Iunie by Gabriela Ursachi () [Corola-journal/Journalistic/15090_a_16415]
-
elegiacă (numită în fel și chip) a alimentat și continuă să alimenteze egoul multor nechemați și a deviat către mediocritate destui autori cu talent, dornici să se conformeze modei. Am scris nu o dată despre acest tip de discurs, extrem de nociv, întristător de nociv. Fără folos. E, de altfel, motivul pentru care de la o vreme mă refer cât se poate de rar la cărțile de poezie. N-aș fi făcut-o nici acum dacă Asta nu este viața mea n-ar fi
Din nou acasă, pe Câmpia Armaghedonului by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/2467_a_3792]
-
pică. Nu putem nici relua, nici sintetiza aici cele 12 puncte ale demersului său textual. Dar putem recomanda spre lectură acest eseu, reproducând aici ultimele sale rânduri: „Cum vor fi fost, oare, ceasurile remușcării? Mi se pare grav și profund întristător că în spatele acestei statui era, poate, mizeria delațiunii, greața duplicității și amărăciunea cedării”. „Tărâmul diavolului pur“ Și, fiindcă vorbim de scriitori și Securitate. De curând, la GDS, a fost organizată o dezbatere cu tema Deconspirarea Securității (domeniul „Artă - Cultură”). Moderată
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/2741_a_4066]
-
în toate părțile la favoruri, să azvârle la ciolane în toate direcțiile. Sprijinitorii *** cu termometrul în stomah*** el marchează o diferență*** guvernului și-l*** iată soarta partidelor. În loc de șapte miniștri pune șapte Dumnezei pe băncile ministeriale și iot fenomenele acestea întristătoare le vei vedea producîndu-se, pentru că aceleași cauze nu pot produce decât aceleași efecte. Avem nevoie să regenerăm moravurile - continuă d. Lascar Costin -, să deșteptăm în inimele noastre sentimentul de patrie prin răspândirea instrucției în popor, prin ridicarea bisericei, care întreține
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
Dar domnii de la "Romînul" sunt deprinși a da totul și nu-și pot esplica că ceea ce e defavorabil adversarului meu e favorabil vederilor mele, chiar daca n-aș avea un folos direct de acolo. [22 - 23 mai 1881] ["ESTE ÎNTR-ADEVĂR ÎNTRISTĂTOARE... ] Este într-adevăr întristătoare priveliștea pe care o prezintă ziarele guvernamentale, mai ales de la un timp încoace. Este știut că ziarul "Romînul" nu s-a respectat niciodată, dar a ajuns, de câtăva vreme, la un grad de neomenie care pune
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
sunt deprinși a da totul și nu-și pot esplica că ceea ce e defavorabil adversarului meu e favorabil vederilor mele, chiar daca n-aș avea un folos direct de acolo. [22 - 23 mai 1881] ["ESTE ÎNTR-ADEVĂR ÎNTRISTĂTOARE... ] Este într-adevăr întristătoare priveliștea pe care o prezintă ziarele guvernamentale, mai ales de la un timp încoace. Este știut că ziarul "Romînul" nu s-a respectat niciodată, dar a ajuns, de câtăva vreme, la un grad de neomenie care pune pe gânduri pe oricine
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
Terenul e cu totul mlăștinos, piciorul se cufundă la orice pas, de aceea e mai bine de a nu ținea deloc seamă de ele. Dar existența și înmulțirea unei asemenea ramure publicistice cată a se considera ca un fenomen foarte întristător în viața publică. [23 decembrie 1881] ["ZIARELE AUSTRIACE CONSTATĂ... "] Ziarele austriace constată cu satisfacțiune că presa conservatoare din Anglia favorizează interesele și necesitățile monarhiei vecine în cestiunea dunăreană. Foile din Londra merg chiar mai departe decât cele austriace și nu
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]